Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru SINGUR(NUMAI)
Rezultatele 371 - 380 din aproximativ 732 pentru SINGUR(NUMAI).
Emil Gârleanu - Nucul lui Odobac
... Mitru Odobac, om ca de vreo douăzeci și cinci de ani, nalt și spătos, ca și moșu-său Toader, vânjos și uscat, ca și dânsul, numai cu obrazul mai rumen și cu pletele negre. Trăia la un loc cu moșneagul, care-i ținuse loc de tată și din al căruia cuvânt ... din scurt: — Mitrule, ție nu ți-s boii acasă. Dar băietanul făcu pe prostul: — Nu, îs la câmp, în Moghileni. — Haide-haide! Numai atâta își spusese unul altuia. Dar prin sat se ziceau mai multe. Și ce vorbeau oamenii veni și până la urechea lui Toader Odobac, căci ... Fată hăi, păzește-te... Ia-l pe Mitru, dar să știi că o să ai cu mine de-a face. Sub papucul tău numai colbul drumului să rămâie, nu și sufletul băiatului. M-auzi tu? Fata se uită și îi vorbi peste umăr: — Tu ce zici, Mitrule? Bătrânul ... le spuse la amândoi: — În calea voastră n-o să mă pun eu; că ar fi degeaba; ce-i scris e scris! Am vrut numai să văd cât prețuiți fiecare-n parte. Da cât m-o ajuta luminile ochilor, din ochii mei n-o să scăpați. Moșneagul îi lăsă și ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie
... omului îi răpește mintea, îi fură măreția inimii... Deschizându-i belșugul sânului, îi răpește bogăția minții. Peste ce-a făcut natura de prăpăstios, numai geniul și prostia stăpânesc. Aici numai pătrunderea fără seamăn și neghiobia fără pic de înțeles pot prididi. A stăpâni sau a nu înțelege e singurul mijloc de ... mi-e dor de el și dacă-l visez noaptea... — Bu, a! ba! îngână Zobie, împleticindu-se pe picioare. Era vesel. Erau numai ei trei. Așa înțelegea viața gușatul. Obrajii săi întunecați i se luminară. Soarele, revărsându-și întreaga sa lumină și căldură, le îndulci viața. Mirea începu ... nea Zobie, nu e așa? îngâna Mirea. — U! u! răspunse gușatul. Veselia îi străluci în luminile ochilor. Îl înțelesese cineva pe pământ, și el numai atâta vroia. Apoi ridică pumnii încleștați în sus, îi trânti jos, scrâșni din dinți, strigând îndesat: "He! he!" Copilul, cu ochii căscați, în loc să ...
Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D
... și d-na Hasdeu părinții proprietarei. Această minunată clădire a fost ridicată în trei ani, fără nici un studiu sau plan prealabil, ci numai și numai, bucată cu bucată, după comunicările spiritiste ale Iuliei Hasdeu, D. Hasdeu nu este arhitect și n-ar fi fost în stare, cum singur mărturisește să conceapă un plan așa de complex, așa de logic și de frumos. E un castel tare și totdeodată un templu. Baza lui are ... Ne suim pe terasa de la intrare și, alunecînd amîndoi de o parte și de alta a lespezii care-și prezintă în față numai muchea, intrăm în vestibul. A doua ușe este asemenea deschisă: e cu două canaturi date în cele două laturi, prezentînd două oglinzi, cari ... activitate de spirit în adevăr prodigioasă. Cercetări filologice și istorice, experiențe și comunicări' spiritiste, religiune, filozofie, arte frumoase, îmbrăcate toate în pînza minunată pe care numai cel mai înalt dar al minții omenești o poate țese, îmbrăcate în poezie — toate sunt ou o egală vigoare îmbrățișate. Ascult uimit vertiginoasele jocuri ... ridicat de la masă și am reintrat In castel. D. și d-na Hasdeu se retrag sâ §e odihnească puțin, Mslndu-mă ...
Alexei Mateevici - Cântecul zorilor
... frate, Zorile s-aprind, Hai să căutăm dreptate, Voie și pământ. Plugărit-am viața toată Ș-am muncit noi rău, N-am văzut zi luminată, Numai greu, tot greu. Și pe umeri numai juguri Pân-acum am dus, În robie și lanțuguri Toate ni le-am pus; Ș-ale sufletului daruri Noi le-am înecat Tot în plânsete ... frate, Nu munci robind, Hai să căutăm dreptate, Voie și pământ. Scoală, frate! Căci ne cheamă Zorile ce vin. Scoală, frate, și ia-ți seamă, Singur ți-ești stăpân. Pentru noi, feciorii gliei, Zorile răsar, Pentru-nfrângerea robiei Bietului plugar. Trece noaptea. Lupta vine. Frate, ieși gătit! Cel nepregătit rămâne Vecinic ...
... vrun rău vis? Văzui fărădelege, văzui pângărire! Pe-un arman în brațe ținea strâns la sân, Ș-a lor buzi lipite arătau simțire, Numai prin suspin. Iute ca un fulger paloșul am scos... C-o cruntă lovire i-am prăvălit jos! Apoi a lor trupuri călcând cu ... Ș-a mea bucurie s-a acufundat! Nici minut, nici oară nu mai am de-atunce De-amor, de odihnă, ci numai de chin, Nu mai am ochi negri să mai sărut dulce, Viața mea-i suspin! La șalul cel negru în tăcere cat, Și tristul meu ...
Constantin Negruzzi - Șalul negru
... vrun rău vis? Văzui fărădelege, văzui pângărire! Pe-un arman în brațe ținea strâns la sân, Ș-a lor buzi lipite arătau simțire, Numai prin suspin. Iute ca un fulger paloșul am scos... C-o cruntă lovire i-am prăvălit jos! Apoi a lor trupuri călcând cu ... Ș-a mea bucurie s-a acufundat! Nici minut, nici oară nu mai am de-atunce De-amor, de odihnă, ci numai de chin, Nu mai am ochi negri să mai sărut dulce, Viața mea-i suspin! La șalul cel negru în tăcere cat, Și tristul meu ...
George Topîrceanu - Șt. O. Iosif: Patriarhale și cântece
... poeți sunt profund deosebiți: prin temperamentul lor poetic, prin atitudinea în fața vieții, prin subiecte și natura inspirațiilor ca și prin însăși realizarea tehnică, nu numai stilistică, a acestor inspirații. Coșbuc era mai ales un mare artist al cuvântului, un poet expresiv și aproape deloc sugestiv și liric, Iosif ... la nebuloza primitivă, ca să ne dăm seama pentru ce melancolicul și timidul dezrădăcinat care a fost Iosif nu putea să aibă nu numai seninătatea sufletului mândru, sprințar și înalt al țăranului din Năsăud, dar nici cultura lui clasică și gustul lui pentru clasicism. Vioiciunea artistică și temperamentală a ...
Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone
... alcătuia din artiști nedemni ce jucau fără diferență tot felul de roluri dramatice și lirice, totuși teatrul era totdeauna bucșit de public, adunânÂdu-se numai pentru a privi jocul Dunei Burakova, al cărei talent mai înainte strălucea pe scena teatrului din Petersburg. Nu se știe însă din ce ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - La casa de nebuni
... n-o să mai despoaie Și nu va mai răbda cel slab; Știință, artă ș-avuție, Unite-n pace prin frăție, Vor curge dintr-un singur jgheab. În cer m-adastă plata. Piroanele sunt gata. Loviți, loviți, mereu! Mă doare, și-s ferice, Căci răstignit aice Mă-ntorc la Tatăl meu ... mi zice: "lasă-l că-i ursuz! El tot postește ca Isus și veșnic aiurează. Dar nu te tulbura. Pe-aice tot ce este E numai visul meu, pe toți eu vă visez. Dormind vă născocesc, vă țes ca-ntr-o poveste" — Dar ce ești tu? — Ce-s eu ... o știu, așa-i, dar nostimă-i ideea Pe cetățeni flămânzi să-i duci la balamuc! De-atunci mănânc ticnit; am carne, pâine, poame, Un singur rău: în vis mă satur îndestul Ș-apoi visez c-adorm visând că-mi este foame, Grozav!... Dar iar visez că mă deștept sătul. Eram ...
Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria
... țări, ca Bright, Addison, Virchow, nu găsim pe nimeni care să-l egaleze, ca observator fără seamăn și ca spirit științific extraordiÂnar [2] . El singur a înțeles importanța noțiunii de cauză și a pus medicina pe drumul unei adevărate științe. Pot zice că Lancereaux a ... obiect al studiului ei. Ce e mai mult, - medicina, fiind o știință cu apli-caÂții practice, are meriÂtul de a pleca numai de la fapte pozitive; ea nu urmează sisteme sau utopii, care fiind întocmite pe o cunoștință imperfectă a omului, nu servesc decât să ... protejează de boli; b) - prin terapie , ce-i alină durerile și caută să-l vindece sau, cel puțin să-i evite moartea. Dar nu e numai atât. Profesia unui medic îl obligă să se devoteze penÂtru cei ce suferă și, de multe ori chiar, să-și riște viața pentru a ... să răspândească principiile adevăraÂtei morale științifice. Astfel, părintele medicinei, Hipocrate, a avut dreptate să zică; „scopul final al medicinei nu este numai să vindece sau să prevină bolile, - ci încă să perfecționeze pe oameni și să-i facă mai fericiți, făcându-i mai buniâ€�. Medicul trebuie deci ...
Ion Creangă - Dănilă Prepeleac
... ți spun ceva. — Eu aș sta, dar nu prea vrea el să steie. Dar ce ai să-mi spui? — Carul dumitale parcă merge singur. — D-apoi... mai singur, nu-l vezi? — Prietene, știi una? — Știu dacă mi-i spune. — Hai să facem treampa; dă-mi carul, și na-ți boii ... ba ocol, ba să nu-i mănânce lupii, ba de multe de toate... Oi fi eu vrednic să trag un car, mai ales dacă merge singur. — Șuguiești, măi omule, ori ți-e într-adins? — Ba nu șuguiesc, zise Dănilă. — Apoi dar, te văd că ești bun mehenghiu, zise ... gura lupului. — Vro dihanie a dat peste dânșii, ori ți i-a furat cineva? — Ba! I-am dat eu singur cu mâna mea, bădiță. Apoi spuse din capăt toată întâmplarea, pe unde-a fost și ce-a pățit; iar la urma ... spun, că mare nătărău mai ești! — Apoi dă!... bădiță! pân-aici, toate-au fost cum au fost, da' de-acum am prins eu minte... Numai ...