Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru BĂTUT
Rezultatele 371 - 380 din aproximativ 1172 pentru BĂTUT.
Alexandru Macedonski - Castelul
... din-nalții brazi. De-ar fi să-l crezi, când luna prin geamuri s-oglindește, Și flori de-argint și aur pe lespezi răspândește; Când bate orologiul de douăsprezece ori; În ultimul răsunet al miezului de noapte, Pe săli și coridoare aleargă fel de șoapte, Și curțile răsună de cai rânchezători ...
Alexandru Macedonski - Focul sacru...
Alexandru Macedonski - Focul sacru... Focul sacru... de Alexandru Macedonski Dacă primăvara vine, toți încep a lor cântare Prin a ne vorbi de rouă și de-a vântului suflare, Sau punând privighetoarea ca să cânte-ntr-un dafin, O rimează foarte lesne c-un melodios suspin; Fluturii vin mai la urmă, legănați pe aripioare; Văile sunt însmălțate, câmpurile,-ncântătoare; Vântul cu dulceață suflă, paserile ciripesc Mii de șoapte, mii de cânturi, mii de flori ce-mbălsămesc!... Pretutindeni sunt parfume, crini suavi sau roze dalbe, Vorbă ce-a fost născocită ca o rimă pentru albe, Și spre culme-a poeziei, ne vorbesc de câte-un dor, Ca să bată astfel câmpii puțintel și în amor! Dacă vine apoi seara, dânșii scot ca din cutie Stelele nenumărate, plus o lună argintie, Plus un cer senin, și-n fine, un zefir armonios Îngânându-și a lui voce cu pârâul tânguios! Iarbă verde! Aer dulce! Cer senin! Biată natură, Iată tot ce văd în tine! Focul sacru nu se
Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie
Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie Noaptea de ianuarie de Alexandru Macedonski I Deznădejde fioroasă, strălucitu-mi-ai pe frunte, Și încinsu-m-ai cu flăcări care-ntreg m-au mistuit, Nu mi-ai pus pe piept o stâncă, mi-apăsași pe el un munte, Dar mi-ai dat ș-a ta putere spre a nu fi de el strivit. Îmi făcuseși o coroană ce ca pietre nestemate Avea lacrimile mele ce luceau la focul tău; M-ai ținut în orice clipă cu simțirile-ncordate, Mi-ai fost soră preaiubită și mi-ai fost și crud călău. Ca Iacov frumos și tânăr ce-adormise la fântână, Deșteptat fără de veste de un înger lucitor, Mă chemași la luptă cruntă și ai vrut să-mi fii stăpână Și să-mi pui pe beregată uriașul tău picior... Ca Iacov intrai în luptă ș-am ieșit ca el de-asemeni, Și nici tu nu ești învinsă și nici eu învingător, Dar alături de-oboseală ne-am culcat ca niște gemeni Ș-am dormit, de este-o vreme, într-un somn îngrozitor. Lumea care este-o mare cu talazuri furtunoase Mi-a văzut a vieții navă ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski)
Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Noaptea de mai de Alexandru Macedonski Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri, Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri? Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă, Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți, Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă, De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți? Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze. Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze, Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută. Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit; Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit. Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară, Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit, Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit. Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge, -- Când frunza ca și mai nainte șoptește ...
Alexandru Macedonski - Primăvara (Macedonski)
... liliac Sunt paseri dulci ce nu mai tac, Concert de voci mângâietoare Sărmani cu inimi gemătoare, Uitați, dormiți sub liliac. Pe sub cais Din aripi bate albul vis De-o inocență răpitoare: Amanți cu inimi arzătoare, E fericirea sub cais. Sub nucul lat Te afli însă izolat Și-n umbra lui ...
Alexandru Macedonski - Rondelul de aur
... Și pulbere de-aur pe grâne, Ciobani și oi de-aur la stâne, Și aur pe flori risipit. În toți, și în tot, potopit, El bate din aripi păgâne. -- Căldură de aur topit, Și pulbere de-aur pe grâne. De-al soarelui jar cotropit, Pământul, sub vrajă, rămâne, Și orice femei ...
Alexandru Macedonski - Visul fatal
... inimă cu sânge conturat îl țin închis; Orișiunde-l port cu mine, și c-o dulce voluptate Mintea mea îl recitește pe când inima mea bate; Negru, groaznic, fără milă, nu e-ntr-însul un cuvânt Ca să nu mă facă singur uneori să mă-nspăimânt; Ștreangul, fierul, focul, plumbul se ...
Alexandru Mocioni - Conștiința națională
Alexandru Mocioni - Conştiinţa naţională [Conștiința națională] de Alexandru Mocioni august 1887 Cu plăcere ced dorinței ce mi-a manifestat junimea noastră academică din Viena, de a contribui și eu cu o mică lucrare la «Almanahul literar», ce intenționează a edita în acest an. Văd în această întreprindere a ei un îmbucurător semn de năzuință națională și pururea voios conlucru pe acest teren cu junimea noastră. Inima junimei formează cel mai susceptibil sol pentru semința idealurilor mai înalte ale vieții și cu drept cuvânt fiecare popor privește în junimea sa națională naturalul depozitar al speranțelor sale pentru un viitor mai frumos și mai bun. Și aceasta în privința națiunei noastre stă în măsură încă mai mare. Puține popoare au avut o istorie de suferințe atât de dură ca al nostru. Acest popor despoiat de drepturi și libertăți, opres cu puterea în tendințele sale culturale, în strictul sens al cuvântului, a fost cu corpul viu prada dismembrată a avidităței, ambițiunei și domniei străine și precât nu aceasta, apoi prada ilegitimelor interese particulare. Și dacă astăzi o parte a acestui popor, cu îndreptățită mândrie se bucură de ...
Alexandru Sihleanu - Revederea (Alexandru Sihleanu)
Alexandru Sihleanu - Revederea (Alexandru Sihleanu) Revederea de Alexandru Sihleanu 1854 Informații despre această ediție Frumose locuri, verde câmpie, Unde junețea mi-am petrecut, Iacă vin astăzi cu bucurie, Să vă văd iarăși, să vă salut. Câte plăcute, dulci suvenire, Simț că 'n suflet mi se deștept? Aci mii inimi cu fericire Bat pentru mine și mă-aștept. Vechii tovarăși de tinerețe Alerg spre mine, se 'nveselesc; A lor vedere, a lor blândețe Bătrânu-mi suflet întineresc. Iacă gârlița cu tainici șoapte, Iacă părîul, lin, călător, Pre-a cărui maluri eu, zi și noapte, Făceam dulci visuri de viitor. Iacă pădurea misteriosă, În sînul cărei m'afundam, Și a filomelei voce duioasă, Plin de uimire, tot ascultam. Iacă și dealul și vălcelușa, Unde eu liber, rangul uitând, Goneam oița și vițelușa, Cu ciobănașii doina cântând. O, ce ferice e omul, care, Fugind de al lumii sgomot, dureri, Vine de cată a sa scăpare Într'a naturei simple plăceri! Acolo viața pacinică, lină, Curge ca unda de la izvor; Ziua e dulce, noaptea senină, Omul e vesel și
Alexandru Sihleanu - Sonet (Alexandru Sihleanu)
... rîul călător, Cum în valuri turburate Se-asvârlă din izvor? Pe-a lui maluri singurate Vezi, cum vîntul mugitor Mișcă trestia ș'o bate, Șuerând încetișor? Rîu-i viața-mi sbuciumată, Ș'acea trestie mișcată E-al meu suflet dureros; Viitorul, ce m'așteaptă, E pustia cea deșartă După ...
Alexandru Vlahuță - În întuneric
... aude? E vrun călăreț grăbit. Drept în fața casei mele Călărețul s-a oprit !... Vine moartea la fereastră, Și cu degetu-i uscat Bate