Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MERGE MAI DEPARTE
Rezultatele 361 - 370 din aproximativ 456 pentru MERGE MAI DEPARTE.
Iancu Văcărescu - Primăvara amorului
... C-altu nu e vinovat. Aș zbura d-aș avea stare, La maică, la dumnezei; De rușine mi se pare Că n-o să-i mai văz pe ei! Resplătirea îmi aprinde Jeratic nestins în pept, Și mirare mă coprinde, Eu atât, cum mai aștept! Biruirea mea în grabă A putut a mă slăbi; Dar din stare cât mai slabă Mai curând poci m-întări. Acum voi să se arate D-am putere eu sau nu, Ori sunt legile schimbate După cum norocul vru". Mișcare puțină ... a fi-ndoit. Se deștept cele-nsoțite Spre-a-nălța slavă l-Amor; Ne-nsoțite, despărțite, Spre-a jăli cel mai trist dor. Aurora se coboară Din brațele lui Titon Veselă și rumeoară Fără teamă de vrun zvon. P-a ei cale semănată De ... glas tot s-înălțând. Ochiului s-arăt grămadă Turnuri, case, vii, grădini, Munți verzi, munți d-o zăpadă Lucitoare fiind plini. Ducând apă cânt fetițe. Mai încolo lângă oi, Spun, ca ele ciobănițe Că sunt bine câți sunt doi. Ecco prea cu îngrijire Al lor cântec rescântând, Drag îl duce la ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IX
... prinzi de vii. Jură-te mie, făr' viclenie, Tare și vârtos, să-mi fii credincios; Su vezunie voiu arăta ție Ș-un sobol frumos, colea mai din gios!" Tânărul uimit de bunul tâlnit, Ș-uită de gonit, stă nehotărât. Apoi cu milă zisă: ,,O, copilă! Ah, sorioară, dragă fecioară! De-ai ... arătă ș-învață Zicând: ,,Frățior, fie-ț după dor, Ice, su poale de munte-în vale, Mergi tot pogorâș, păn' dai de țipiș; De-acolea mai zios, supt un gruiu tufos, Mergi pe părăuț pănă-i da de-un puț, Acolo vârtos stai și nu da dos, Că-acolo-i drăguț ... și strigară: ,,Dulce clipită, zi fericită, Fire-ai lungită, trei ori atâtă!...",, Mireasa ce ședea lângă masă Cu fetele, nănașă și fină, Era din toate mai rușinoasă Ca una din cele fără vină, Totuș' spun că bine-au înțăles Cele ce cântasă NeanĂ©s. Iară cimpoieriul Viorel Au cântat miresii pe ... De-a mele soațe eu rătăcii. Eu strig, chiemu-le, dar' zădarnice Sunt chiemările mele-amarnice. [13] Eu vărs lacreme, stau în cumpănă Și mai că-mi vine de-urât să moriu, Iacă un tinăr când mă tâmpină, Cu chip și haină de vinătoriu Care zise-mi: ,,Pruncă tinără, Ce ...
... parte și dintre creții perdelei apăru, frumos și palid, capul blond al unui înger. Luna ardea drept în față, astfel încât ochii ei albaștri străluceau mai tare și clipeau ca și loviți de razele soarelui. Sub alba haină de noapte, de la gât în jos, se trădau boureii sânilor, iar mânuțele ... Lasă-ți umbra ta acasă, culc-o în pat, iar tu vino cu mine prin ninsori de stele și prin ploi de raze, până ce, departe de acest pământ nenorocit și negru, îl vom uita, pentru ca să nu ne avem în minte decât pe noi. — Haide dar, zise ea ... care, rămâind pe sânul ei, străluceau pe albul ei corp până ce, uscându-se într-un cerșaf țesut din argint, corpul ei alb era și mai neted, și mai dulce, și mai strălucit. Adesea ea se prefăcea că se supără și se ascundea prin tufișele labirinticei grădini. Deși o strigam, ea nu răspundea până ce nu-mi ... le vărsă pe masă. Astfel jucam cărți pe o frumoasă masă de marmură, și jocul nostru era o poveste lungă și încurcată, căreia nu-i mai ...
Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni
... om și a înconjurat-o cu obiceiuri și rânduieli frumoase, care au înțelesul lor adânc. Aceste obiceiuri se schimbă după locuri, dar cele mai de seamă rămân aceleași pretutindeni (peste tot locul). Iată-le cele mai însemnate. Cuprins 1 Logodna 2 Răspunsul 3 Nunta 4 Masa cea mare 5 Îndulcitul tinerilor 6 Facerea căei Logodna Flăcăul care s-a pornit ... toata oastea în mirare, Unii zic că este urmă de zână, Să-i fie împăratului cunună. Așa se mai chibzuiesc Și se găsesc alți vânători, Mai cunoscători Și zic că este umbră de căprioară, Să-i fie împăratului soțioară. Dar nunul cel mare Cu grija-n spinare, Călare pe-un cal ... surori. Caii noștri să mănânce Și din capete să nu miște; Caii noștri să beie Și din capete să nu deie. Noi am descăleca, Am mai sta, Am mai ura, Dar ni-i frică că vom însera Și avem de trecut stânci, Văi adânci, Munți cu brazi mărunți Și întunecoși, Bine v-am găsit ... aicea lată, pe-aicea lată. Ia închina, soacră, o dată, Să nu o săruți tare, Că și căciula din cap îți sare. Să o săruți mai ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Bogoiavlenie
... Acolo îngerul cel mare Gavriil slujiia cu cucerie, iară aicea îngerul și înainte mergătoriul Ioann slujaște taina. Deci dară decât sunt lucrurile praznicului de astăzi mai luminate, cu atâta sunt și mai mari decât ale praznicului ce au trecut. Pentru aceasta dară, de vrĂ©me ce să botează Hristos, să ne botezăm și noi, nu că doară ... a căruia nu sunt eu vrĂ©dnic să-i dezleg curĂ©lele încălțămintelor lui, adecă nu pociu pricĂ©pe cum s-au născut. Adevărat, mai pre urmă s-au născut decât mine ca un om, iară ca un Dumnezeu ce iaste mai nainte decât mine s-au născut, în anii dumnezeirii. Și eu vă botez pre voi numai cu apă, iar el vă va boteza cu duh ... omul, până la a dooa venire a domnului Hristos, dintru carele iară va să se închiiage. Deci stihiia cea dintâi și mai de treabă iaste vântul, că fără de răsuflare nu poate trăi omul nici un ceas. A dooa stihie și mai înaltă iaste focul, nu numai acest ce vedem cu ochii și ne slujim cu dânsul, ce și focul cel din văzduh. A treia ...
Vasile Alecsandri - Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența
... priveliștea vreunei alte capodopere de zugrăvie sau de arhitectură ce se înfățișa ochilor mei, căci obiectele de artă sunt atât de multe în Italia și mai ales cu așa talent lucrate, încât călătorul nu mai are vreme nici să gândească, ci își simte ființa cufundată într-o mirare îndelungată și plină de plăceri. El în trecerea sa prin Italia gustă ... icoana sfintei Ceciliei, ce zărisem de departe luminată de razele unei candele de argint. Îngereasca expresie a figurii, culorile melancolice ale obrajilor și mai ales duioșia tipărită în ochii acelei icoane îmi părură atât de măiestroasă, că mă apropiai de ea ca să văd de nu era vrun tablou ... pricinuiesc oarecare distracție prin citirea gazetelor franceze. Mintea sa părea muncită de o idee crudă, care înădușea toate sufleteștile sale însușiri. Nu știam cum să mai fac pentru ca să-l trag din meditarea lui și, plin de tristețe pentru starea prietenului meu, mă hotărâi a-i da pace ... înduioșire nemărginită. În sfârșit, toate în ea erau făcute pentru plăcere; gura ei care legăna un zâmbet melancolic, talia sa zveltă și delicată, mâinile sale mai ...
Mihail Kogălniceanu - Trei zile din istoria Moldaviei
... că mergea la Hotin să facă revizia cetății și totodată că aducea lui Grigore Ghica v. v., domn Moldaviei, un ferman împărătesc vestitor de o mai mare statornicire a păcii încheiată între Poarta Otomană și Rusia, la Kainargi, în 17 iulie 1774. Grigore Ghica, avându-l de mai multă vreme prieten, îl primise cu cea mai mare cinste. Toți veliții boieri cu slujitorimea și cu breslele neguțitorești fuseseră trimiși înaintea lui până la Șanta, și de acolo îl aduseră cu alai ... După ce stăpânu-său îi zise două-trei cuvinte turcești, el luă de pe alt divan un contuș greu și o basma de burungiucul cel mai subțire. Imbrohorul își dezveli brațul drept și haznetarul îl strinse tare cu basmaua mai jos ceva de cot. După aceea își lepădă turhanul și rămase numai cu un fes mic, elegant, legat împrejur cu un nemetez subțire verde. Pe ... mor. Să vie... Și iarăși leșină. Doftorii se depărtară. Dar să lăsăm pe mârșavul capigibașa să-și sfârșească scârnava comedie și, până ce doftorii vor merge să-și deie stăpânului lor raportul despre starea bolnavului, să aruncăm o căutătură asupra împrejurărilor politice ce se mișca atunce în Moldavia, ca ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii
... la un singur izvor — Eminescu. Această uitare și nesocotire regretabilă se datorește invidiei artistice a literaților noștri care, ca să se puie mai mult în vază pe dânșii, lacomi de glorie, au făcut, în complicitate cu critica, de nu s-a mai vorbit de literatura mai veche, au făcut-o uitată. Ca să poată însă săvârși și mai bine acest sacrilegiu, le-a trebuit un talent mai mare și atunci s-au pus sub scutul numelui lui Eminescu; și de aici predominarea exclusivă în literatura de azi a așa-numitului ... modernă. Și dl Maiorescu vede întrucâtva rolul practic al criticii în felul cum îl vede dl Panu; dar dl Maiorescu, discipolul esteticii germane, vede lucrurile mai larg, câteodată prea larg; e mai consecvent, mai logic; de aceea acum zece ani a demonstrat că critica (în sensul criticii control, călăuză) n-are ce căuta în țară, e absolut ... a dezarma critica, dar asta e altă chestie; în fond dl Maiorescu are perfectă dreptate. Dar cum se întâmplă atunci că-n țările cele mai culte există critica, și nu numai nu pierde din însemnătate, dar se dezvoltă cu atât mai ...
S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Ștefan Octavian Iosif
... parc În atelier De urît Un cîntec Poezia Toamnă (Te uită, frunza pică irosită) Cântece și balade (1901 - 1902) Cântece Singurel ca un haiduc... Nu mai sun pe luncă flori... Boii stau în jug supuși... Dragă codrule, te las... Stau la Bălgrad trei fârtați... Frumoasa Irină Cântec de primăvară (Înfloresc grădinile ... plin... Steaua Ielele La cules Visează codrul Apa morților Poezii (1902) Veselie Vară Domnu' profesor Cocoarele Eroică hotărâre Câmpiei Ideal Poveste Rozele Singur (Te simți mai singur astă-sară) (1898) Învins! Pribeagul E mult de-atunci... Visul Acolo Romanța Toamnă (Se-ntoarce toamna iar, cu aiureli) Salcâmul Cântec Nucul Fulgii Cântec ... Gorunul lui Horia Doi prieteni Șincai Cântec de leagăn Sonet modern Somnul lui Corbea O viață Unui tânăr Tălăngi Primăverii Liniște Pomul fermecat Noaptea de mai Te duci... Clopotele din NĂ¼rnberg Elegie (*** De ce așa de trist rămâi...) Elegie (*** O, scump prieten...) Cântărețul Nopți de veghe Mi-e dor de ... În tindă am intrat... (de SĂ¡ndor PetÅ‘fi ) La marginea satului (de SĂ¡ndor PetÅ‘fi ) Planuri de prisos (de SĂ¡ndor PetÅ‘fi ) Departe (de SĂ¡ndor PetÅ‘fi ) Nobil (de SĂ¡ndor PetÅ‘fi ) Eroi în zdrențe (de SĂ¡ndor PetÅ‘fi ) Un vis (de SĂ¡ndor PetÅ ...
Constantin Negruzzi - Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva
... rară. Un exemplar — din care d. Belfur întreprinse traducția sa la Londra — fu cumpărat la Allep în patria autorului și orientalistul englez nu mai putu găsi alt manuscript, oricât cercetă în bibliotecele din Constantinopoli, Smirna și Cair. D. Senkovski mai văzu încă un exemplar la repausatul Arid la Ain-Tur și ceti cea mai mare parte din el în vremea ce se afla în casa acestui învățat arab. Nu se știe cui a rămas acel manuscript după ... ger și căzuse mult omăt; nu îmbla cu căruțe sau care, ce cu sănii, pentru că pe așa vreme acest fel de trăsuri sunt mult mai grabnice și mai sigure, înaintați de străjeri am ajuns la curte, unde am găsit pre beiul singur în apartamentul său. Patriarhul îi dete scrisorile trimise de Paisie, patriarhul ... daruri de mare preț, falca de jos a sfântului marelui Vasilie, de color galben, tare grea și strălucind ca aurul, mirosul ei era mai plăcut decât ambra, și la ea mai rămăsese doi dinți, unul mare (măsea), altul mic; noi am căpătat-o la Constantinopoli, unde se păstra la o rudă a lui kir ... ...
Vasile Alecsandri - Dan, căpitan de plai
... Vasile Alecsandri - Dan, căpitan de plai Dan, căpitan de plai (XV secul) de Vasile Alecsandri Frunză verde de mălai, Cine merge sus la rai? Merge Dan, șoiman de plai, C-a ucis el mulți dușmani, Un vizir și patru hani. Frunză verde lemn de brad, Cine merge jos în iad? Merg tătarii lui Murad, C-au ucis în zi de mai Pe Dan, căpitan de plai! (Fragm. de cântic poporal) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 ... Cu mantii lungi și albe de-a lungul învelite. Așa apare-n șesuri mărețul om de munte, Călcând cu pași gigantici pe urme mai mărunte! Nu știu de el copacii tineri, crescuți pe maluri, Dar râul îl cunoaște și scade-a sale valuri, Să treacă înainte viteazul ... dor, el cade pe gânduri câte-un an!... Voinicul e viteaza copilă-a lui Ursan. Ea intră-n herghelie cu pasul îndrăzneț Și merge drept la murgul sălbatic și răzleț, Zicând lui Dan ce-n treacăt îi dă povățuiele: Moș Dane! tu cu-a tale și eu ... ...