Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LE
Rezultatele 361 - 370 din aproximativ 1947 pentru LE.
Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam
... și copiii, frate, te-nșeală cu meșteșug, Bătrânii cu vicleșug, De-a dreptul nu vor să meargă nici măcar un minut. Cugetul, prieteșugul le au toate de vândut; Și dacă ești cu avere, te pândesc să te însoare Cu a lor fete modiste, ca să le porți în spinare... Holteiul Dar de ce mai prelungești Și nu vrei să-mi tâlcuiești De-a tale tocmele, Ce ți-au părut ... râs rudele ei toate. Eu însă m-am atins. Căci dracul m-au împins, Ca pe un mire înfocat, Și-ndatoririle mele în scris socrilor le-am dat; Vai, însă, de-mperecherea cu o femeie de modă!... Holteiul Dar a patrulea tocmeală? Însuratul Ah! să ți-o spun nu ... Având a merge îndată în aurit faieton La buna, mătușa, moșu, la tot neamul cu poclon, Precum eu m-am zbrănduit pe strade dârdâitoare, Le-am colindat cu mireasa cu prezenturi de preț mare; Cheltuind făr’ de cruțare, dând ospețe răsfățate, Cu zariflicuri de modă frumoase, dar scumpe foarte, Încât ... Acum, soro, acum dragă... aceasta ce vorbă este? Unde ai deprins cuvinte așa groase să grăiești? Nu știi că acum nu este de modă să ...
Ion Luca Caragiale - Dă-dămult... Mai dă-dămult
... unul rar dă corn dă caprioară dă munte, care n-a cunoscut la sufletul ei caprior — și copilul hăsta din pește sa le pazească trebuiește, și sa horrdoni sa vie haicea toți cu toții și tineri și batrâni, și urâți și frumoși și curați și puturoși și sa ... luat într-o mână hârdăul, într-alta săpunul, într-alta un pieptene, într-alta altul, în ailaltă p-ălălalt, și, sunând frumos din cimpoi, i le-a dat... I le-a dat. Lu Drăgan. Lu Drăgan i le-a dat. * Împărăteasa iar a leșinat. * Barlaboi, turbat, a urlat: — Care nu e dogar dintre voi să facă ... plece la pădure. Dar Barlaboi a strigat: — Nu! stați. Mai bine luați pe Drăgan, pe acest țigan... Du-te, balaure, și mârturisește-le, unde ai ascuns peștele. * L-au luat. Bătut. Torturat. Bietul Drăgan! Bietul țigan! într-una zicea: — Uite, mă! ce facui eu, măi neiculiță, sărac ...
Ion Luca Caragiale - Noaptea învierii
... om o strădanie mai mult sau mai puțin îndelungată. Muzica, pictura, sculptura, arhitectura, teatrul, până și călăria, trebuiesc învățate încet-încet, ani întregi. Cu cât le învață omul și le pătrunde, cu atât descoperă că-i mai rămâne încă mult de știut; așa s-a zis cu drept cuvânt că viața este prea ... cuvânt sa mă mir că d-ta, fără nici o preparare, îmi critici producerile; cum mie nu mi-a trebuit învățătură ca să le scriu, nici d-tale nu-ți trebuie ca să pricepi producerea mea decât să o citești. Și iată, numaidecât am să dau aici o novelă ... Adevărat a-nviat! vom răspunde tot noi. Da! A renviat Natura, a renviat viața și celor din mormânturi viață dăruindu-le! O zi frumoasă, măreață, sublimă va fi ziua de mâine pentru toți, pentru toți, - afară de Leiba Zibal, hangiul de la Podeni. Cine este acest ... nebun furios vine în fața unei mari mulțimi de oameni să strivească, sub ochii lui, capetele copilului și balabustei lui unul de altul și să le ...
Nicolae Gane - Petrea dascălul
... la un vânat fără nici o însemnătate. El ucisese atâția în viața sa, încât nemaiavând destule degete la mâni și picioare ca să-i numere, le pierduse, cum am zice, răbojul: numai stăpânul său, care-și făcuse feliurite șubi și așternuturi de picioare din blănile lor, ținea anume socoteală de dânșii ... cu stăpânul său abia de îndrăznea să ridice ochii din pământ. El fusese crescut de tată-său ca să fie dascal la biserică. Însă toate le făcea pe dos în slujba bisericească. În loc să curățe lumânările de mucuri cu cleștele cele lungi, el le stingea, și cădelnița o arunca cu atâta neghibăcie, încât împrăștia cărbunii pe jos. Numai la împărțeala colivei cerea o parte nepotrivită cu meritele lui dăscălești ... stătură câtva timp în așteptare; dar ursul nu se arătă. Atunci ei aruncară o privire întrebătoare asupra lui Petrea Dascalul, iar acesta înțelegând gândul lor, le arătă printre cioate și bolovani o gaură deschisă prin care abia ar fi putut intra un om pe brânci. — Aici e ursul, adause Petrea ... adevăr suprem; lorzii, înțepeniți, cu ochii îndreptați spre vizunie, cu puștile la ochi și degetele și tâmplele lor se băteau atât de puternic, încât ochelarii ...
Petre Ispirescu - Zâna zânelor
... se așeză în pat. Mai stătu, bietul flăcău, se mai socoti, se mai gândi, mai plănui, și în cele din urmă găsi cu cale să le lase în pace, să vază unde are să iasă această întâmplare. Mai cu seamă că acum se cotorosise de saxanaua din spinare. Și cum era ... în horă. Creștea inima într-însul de bucurie și de fală, mai cu seamă când vedea pe ceilalți fii de împărați și de domni că le lăsa gura apă la toți după o așa bucățică. Ei, vorba ăluia, în pofida căpșunelor, mâncau foile. Își scoteau și ei focul jucând în horă ... mic al împăratului, ce-i dă lui dracul în gând, se scoală de la masă, se duce în cămara lui, ia pieile de bufniță și le aruncă în foc, apoi vine și se așează la masă din nou. O dată se făcu o tulburare între mese. Și iată de ce. Una ... sări drept în sus. Ce să vezi dumneata? Trei draci se certau de făceau clăbuc la gură. Se duse la dânșii cu pieptul înainte și le zise: - Cearta fără păruială, ca nunta fără lăutari. - Se lovi ca nuca în perete și vorba ta, iacă, răspunseră ei. Dară noi nu ne certăm ...
... mai ales în susținerea acelora care nu ne par încă bine înțelese sau cel puțin nu sunt încă primite de mulți scriitori români. Principiile neologismelor le putem despărți în patru reguli, pe care le vom expune în paginile următoare și vom căuta să le întemeiem. I Acolo unde pe lângă cuvântul slavon există în limba românească populară un cuvânt român, cuvântul slavon trebuie să fie depărtat și cuvântul român ... au făcut o parte însemnată a studiilor în limbi străine. De aici urmează, firește, că o sumă de cuvinte și de deprinderi sintactice le vin mai întâi în minte sub forma limbii străine pe care o cunosc mai bine. Însă cea mai ușoară deșteptare va fi de ajuns pentru ... noștri, și poveștile, poeziile și proverbele populare. Fără această cunoștință nu poți fi scriitor român. Și aici nu vorbim în contra acelor exagerări pe care le simțim mai toți că sunt greșeli și de care, prin urmare, nu avem să ne temem că se vor întinde prea departe. Versuri ca ale ... a furcilor de spânzurătoare, franț. potence). Efasment momentan. O îmbrățișare prea tandră. A pune la profit historia. A da schimbul (donner ...
... i împlinește. ,,Măi bădiță, măi crâșmar! Adă-o ploscă de Cotnar Și una de Odobești Dacă vrei să mai trăiești!" Ploștile Codrean lua, La oblânc le anina, Crâșmărița săruta, Și cu roibul iar pleca Și cu roibul se lăsa Deasupra Copoului, [8] Colea-n rediul Breazului, Locașul viteazului. El la umbră ... nu greșească! Codrenaș cât o vedea, Plosca la gură-aducea, Iar potira-i tot zicea: ,,Dă-te, Codrene, legat, Să nu te ducem stricat." Codrenaș le răspundea: ,,Mielu-i gras, ploscuța-i grea, De sunteți niscaiva frați, Iată masa și mâncați!" [10] Arnăuții se izbeau, Armele de foc scoteau Și-n ... de mărăcină, de mohor etc. În legendele și în baladele unde figurează copile frumoase, acestea sunt întovărășite de cele mai gingașe flori ale câmpiilor, poetul le încunună cu ghirlande mirositoare de frunze de viorele, de trandafiri, de micșunele etc. și astfel se poate cunoaște subiectul unui cântec chiar de la cel ... cântecele poporale ale umbrilor, ale ligurilor, ale picenilor și ale piemontezilor, frunza e înlocuită prin floare. De pildă: Fior de viole Li vostri ochietti furono le strale Che fece la ferita che mi dole etc. Fior di cerasa E d'una siepe de mortella e rosa Io la vorrĂ© siepa' la ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IX
... Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a IX Boierii necredința-și arată; Sultanul pe-un alt vodĂ£ numește; Țiganii la nuntă sĂ£ desfată, Unde Parpangel le povestește Cum el prin o tâmplare nespusĂ£, Trecând prin iad, păn la raiu să dusă. Deacă Vestea-în Târgovești ajunsă De-a lui ... Când era toate gata de nuntă: În oale fierbea curechiu cu clisă Râncedă și cu ceapă mănuntă; Fierbea și-alte mai multe bucate, Dar' cine le va număra toate! [8] Iar' când răsărea frumosul soare, Era și mesele-întinse toate: Într-un blid mămăligă cu moare, Într-altul fălci de porc ... Eu încă-în codru la fragi roșii, Dar' ah! iacă-mă-în urmă sângură, De-a mele soațe eu rătăcii. Eu strig, chiemu-le, dar' zădarnice Sunt chiemările mele-amarnice. [13] Eu vărs lacreme, stau în cumpănă Și mai că-mi vine de-urât să moriu, Iacă un tinăr ... de cele mure A lui Viorel, mari, de pădure. [16] Bunul Parpangel cu cei de frunte Voievozi și preteni ședea la masă, Povestindu-le de ramuri crunte Ce văzusă-n pădurea cea deasă; Apoi cum își dedusă peste cap De pe calul viteaz și sureap Și pe rând toate ...
Titu Maiorescu - Observări polemice
... un partid atacă pe calălalt, și, fiindcă acesta răspunde tot așa celui dintâi, publicul cu bun-simț a sfârșit prin a le crede pe amândouă și s-a depărtat cu oarecare dezgust de la asemenea polemici fără demnitate. În sfera literară procedarea este tocmai contrară ... despre Pralea. Pralea locuia în Iași pe șesul Bahluiului lângă mănăstirea Frumoasa. În odaia lui își alcătuise un pat mișcător, scânduri atârnate la părete, ce le tot schimba după direcția soarelui și pentru care își bătuse câțiva pari în zid după punctele geografice. Pe lângă acești pari se mai aflau în ... vede multe opere ale acestui literat se țin de literatura nepublicată. Păcat că nu se țin toate de această literatură! Cel puțin dacă este să le judecăm după proba de la pag. 217 și 218 ale Lepturariului. Acolo se află o poezie a părintelui Scriban, scrisă cu ocaziunea sfințirii ... așa: La Borsec, cu feredee, cu mese, cu adunare, Se uitase mai cu totul a drumului supărare. Adeseori făcea baluri nobilimea ungurească Să le pară mai plăcută clima acea chiar ursască. Făceau și plimbări cu toții pe jos pe la sticlărie, Ba încă și peste munte până la o ...
Alexei Mateevici - Chestia preoțească
... mute la biserica din Zaim pe un cumnat de-al ei, un preot tânăr, cu familia mică, care, deci, avea putința de a le da orfanilor ajutor atât moral, cât și material. Rugămintea scrisă, cu expunerea tuturor acestora, fusese trimisă mai de timpuriu. Preasfințitul îi răspunde văduvei în mod ... a ramas liber. Pe când se petreceau acestea la Chișinău, în Zaim se făceau altele. Diaconul Gligorie Goitu umbla prin sat, zicând că arhiereul le trimite oamenilor preoți, iar preoteasa văduvă îi alungă. Acest diacon e un putregai de moșneag, care foarte bine se potrivește cu porecla să și care ... încât îți vine s-o rupi de fugă. Mai sunt în Zaim doi țărani boieriți, cu surtuce și cu pantaloni strâmți, din cei cărora rușii le zic „nici dracului tămâie, nici Domnului lumânare“. Acești oameni — fruntași ai satului — sunt Vanea Munteanu și Tudosel Veste. Aceștia, miercuri, în ... să-și lepede noul popor al său, iar sătenii au mare nevoie de preot și nu pot sta mult fără dânsul și, prin urmare, să le trimită preasfințitul mai repede preot. Bineînțeles că această cerere, însoțită de clevetire, a fost scrisă fără voia țăranilor, cu voia numai a ...
Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni
... povestesc toate isprăvile lui ,,badea Vasile", se zugrăvește toată vitejia și năzdrăvănia lui la lucrul plugului în așa chipuri, care a putut să le zidească numai mintea moldoveanului. Rânduiala hăitului se face în așa fel. Dintâi, ca și de Crăciun, se pornește băiețăraia cu clopoței, cu prăjini lungi, crăcănate ... hăitul" flăcăii. Venind la o casă, ei dintâi se-ntreabă de fată (dacă casa-i cu fată) se poate să hăiască sau ba. Și dacă le dă voie fata, ei încep hăitul, împletind într-însul și cuvinte în care se laudă vredniciile (frumusețea ori hărnicia) fetei. Hăitul flăcăilor întotdeauna este mai ...