Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru GATA SĂ

 Rezultatele 361 - 370 din aproximativ 452 pentru GATA SĂ.

Garabet Ibrăileanu - Adela

... și volumul (firește de poezii) în care ai trimis Elizei declarația de dragoste... Eliza... Trei perne sub cap și țigările pe măsuța de alături, ca -ți rămână spiritul absolut liber de corp și de griji, și lectura catalogului, cu toată atenția, ca nu treci cu vederea nici o carte -- se poate imagina voluptate mai esențială? Dicționarul -- pentru momentele când spiritul vrea ia contact mai concret cu lumea realităților în sine. După un instrument de teslărie, o pasăre (uneori ai și figura alături; păsările din dicționare au ... în micile stațiuni ,,balneare" și ,,climaterice" toată lumea asta, și mai cu seamă femeile. Neavând nici o ocupație și lipsind aici clasa de sus care -i comprime și -i pună la locul lor -- ca păpușile cu resort când închizi capacul --, acești mici burghezi se simt în adevăr boieri. Senzația de clasă nu-i ... Seacă. Lună plină. Răsărea când am ieșit din sat. Era greoaie și roșie ca și în noaptea aceea îndepărtată, când se îmbulzea pe poarta jităriei, gata dea peste noi, și atât de neașteptată era apariția ei abia răsărită acolo în poartă, încât femeia cu care -- strecurându-ne prin întunericul de lângă ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 4

... Ca un fiu de împărat: Fără muncă, fără zbucium, Toate cele-i merg în plin; Doar cu gîndul le gîndește, Și de-a gata toate-i vin. Nici o poartă spre mărire Pentru el închisă nu-i. Alții luptă și asudă, Iar izbînda e a lui. Iată ... Însuși veselul hagiu , Cu ochi mari cătînd la dînsul, Nu se-ncrede că-i e fiu !... Însă viermele dorinții, Pururea neadormit, Nu îngăduie pe nimeni se creadă fericit. "Ce folos, își zice Sander, C-am ajuns așa de sus, Și averea ce mi-i bună, Dacă fiu de nobil nu ...

 

Ion Creangă - Povestea lui Stan Pățitul

... sale ca apuce care încotro a vedea cu ochii, și pretutindene, pe mare și pe uscat, vâre vrajbă între oameni și le facă pacoste. Atunci dracii s-au împrăștiat, iute ca fulgerul, în toate părțile. Unul din ei a apucat spre păduri, vadă de n-a putea trebălui ceva și pe-acolo; doar a face pe vrun om bârfească împotriva lui Dumnezeu, pe altul -și chinuiască boii, altuia -i rupă vrun capăt sau altceva de la car, altuia -i schilodească vrun bou, pe alții -i facă se bată până s-or ucide, și câte alte bazaconii și năzbutii de care iscodește și vrăjește dracul. Ce-or fi isprăvit ceilalți draci nu ... taman trei ani de zile, cu credință, la ce te-a pune el! Simbrie în bani nu primești de la dânsul, ci faci tocmală că, după ce ți-i împlini anii, ai a lua din casa lui ce-i vrea tu; și aceea are fie de trebuință la talpa iadului, că au început a putrezi căpătâiele... Ia ...

 

Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului

... dormi pe ea și duci pe palmă paharul cu apă. — Bine, măi prăpăditule, nu cumva crezi tu că eu m-am hotărât -mi strămut domiciliul pe spatele unei mâțe sau duc de pe pământ apa sfântului Ilie din cer? Și, mai la urmă, ce mâncare-i gebeaua aceea a ta? — Gebeaua? gebeaua ... ale mantalei mele; și aceasta tocmai atunci când priveam mai inspirat, prin rețeaua frunzelor plopului, albastrul adânc și limpede al cerului, când sufletul meu era gata străbată, pe o rază de lumină, taina lumilor nevăzute, când inima mea începuse bată sub pintenul dureros sau dulce al amintirilor, când strălucita mea închipuire era mai adauge, în sfârșit, o nestemată, încă, la cununa nemuririi mele!!... Cuminte însă ca totdeauna, îmi căutai de treabă; lăsai cerul în pace -și cearnă azuru-i adânc în picături albastre prin rețeaua deasă și mișcătoare a frunzelor de plop, razele de soare se Tăcut, singur și fără tovărășie. topească, în tonuri de aur, pe fundul vioriu și depărtat al munților, vântul amăgitor sărute florile și fugă, iar florile înșelate ...

 

George Coșbuc - Un pipăruș modern

... a fugit!— Mă râde-acuma tot norodul, Că stau de foame rod podul: Și mult mă mir, de ce nu-l rod? -i fie-afurisit prohodul Și-i facă dracii-n gură nod! Dar fii bun, cată-n păscălie Și-mi dă din bobi cuvânt curat, Savinca ... dar fii drac, -mi spui vro glumă și vro snoavă Că snoavele de tot îmi plac! Primești? De cumva nu te-oi duce, n-am noroc de sfânta cruce! Dar și tu— știi! Tu spui, eu tac“. Achim, plăcându-i târguiala, Tușește-o dată, lung și greu ... Triodul zace pe sub pat Și-a mucezit acum mâneiul, De când în ladă l-ai lăsat! Iar tu—cătră Cotor—te cară! nu te văd p-aici! Auzi! De nu vrei mânci cucuruzi, Pornește! Haid’, șperlă și pară...!“ Achim cotor e om cu minți; El dă din cap scrâșnind din dinți Și-o cam ... blăstămat! De-amar de vremuri tot fac planul, În ce mod aș putea vârâ O zi-ntre zile: cu o zi Mai lung de-acum fie anul, Încît, pe calculi noi și buni,

 

Dimitrie Gusti - Forfica și croitoru

... Ori jiletcă desbumbată, Sau ilic dacă veți vrè, Că-i o haină delicată. În picioare încă poate În loc de vrun panatalon, Șalvari roșii ca poarte Când va fi pentr-un salon. Pe deasupra înca-i bine Un frac negru a-mbrăca Că-i de modă și oricine ... nergi iminei Și va fi și mai cuminte A avè măști nărămzii. De ce-atâta negăeală Zioa, noaptea nencetat? Iată fără osteneală Costum gata

 

Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești

... Săvai că poate zice neștine că află și aici lĂ©topisețe, ci răspunsul îi iaste gata, că acela ce l-au făcut, den neștiință vĂ©de -l fie scris, sau den negrijuire, doar căci atâta iaste de netocmit, de încurcat și de scurt, cât mai multă turburare și mirare dă celui ... și nu ce alții au făcut cercăm, ci ce bine făcut va fi, noi a urma ne punem înainte. Și trebuie știm ca pre cei buni și vrednici, carii vor fi fost bune faptele lor, le pomenim bine, și pre ei -i lăudăm. Iar pre cei răi și făcători de rău, -i blestemăm și -i ocărâm aceea parte alegându-și în lume, cât au trăit, ca -i rămâie. AcĂ©stea dară și ca acĂ©stea lăsându-le, că cine a le scrie n-au fost, nici alții au purtat ... hrisoavelor vază ce sriu și cum scriu, ca poată dintr-însele aduna istorească lucrurile ce au fost ale țării? Și cine iaste poată face acĂ©ia ca ...

 

Vasile Alecsandri - Nevasta

... las din mână, Lau copilul, îi dai țâță Și mulg vaca la portiță. Tacă-ți gura, măi bărbate, Că, zău, cugetul îmi bate Din străin -mi fac un frate Ca -mi cate de dreptate. Un călător străin zice în relația voiajului său prin țările noastre că nu cunoaște pe lume femei mai harnice ca nevestele ... de-l hrănește, apoi iar se apucă de lucru în câmp sub arșița soarelui. Și, cu toate acestea, nevestele românce sunt vesele, glumețe și totdeauna gata

 

Vasile Alecsandri - Balta-albă

... a coborî Dunărea pân-în Marea Neagră, făr-a mă opri nicăieri. Cred că nu e nici unul din d-voastră care nu fi făcut voiajul Dunării și nu se fi mirat ca mine de sălbatica frumusețe a malurilor acestui râu între Banat și Serbia. E de prisos dar vă mai vorbesc de acei munți plini de peșteri adânci și înveliți cu păduri vechi, precum și de Porțile-de-Fier, și de Turnul-Severinului ... de nou pentru mine. În urmare, țineam necontenit privirile mele pironite pe malul stâng al Dunării, cu sperare de a zări ceva care -mi înmulțească cunoștințele asupra Valahiei; dar se vede că această provincie vroia mă pedepsească, căci ea nu-mi arăta altă decât șesuri pustii ce se uneau cu cerul în depărtare. Din vreme în vreme însă zăream câte ... aș fi mâncat atunci cu mare mulțumire carne de valah! Stam în drum lângă nenorocitul șăuaș care zăcea la pământ și mă gândeam ce o mă fac, încotro -mi îndreptez picioarele? pentru că de jur împrejurul meu nu zăream altă decât șesuri goale!... Când mă trezii iarăși cu postașul lângă mine. El nu ...

 

Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea

... trosnea junghietura - de dragoste multă ce avea pentru el, fiindcă era mititelul mucalit și când se plictisea împăratul de treburile-mpărăției, pe el îl chema, -i spuie lafuri și -i facă giumbușuri. - Ascultă-mă, Aghiuță puiule... Dumneata numaidecât ai iei din comoara-mpărătească suta de mii de galbeni aduși alaltăieri cu zgârcitul pe care-l îngropară cu talerul pârliții de mahalagii, că-ncepuse ... le miroasă - zi o sută de mii de galbeni. Apoi, o te-mpelițezi din cap până-n călcâie în chip de om muritor și te duci pe pământ, în ce loc ți s-o părea mai potrivit. Acolo - ascultă bine, astâmpără-te cu codița! - te căsătorești și trăiești cu nevasta zece ani. Pe urmă te faci că mori; -ți lași acolo trupul, și te-ntorci -mi dai socoteală una câte una de toate pân câte ai fost trecut ca om însurat... Bietul Aghiuță! știa el de ce sta pitit pântre ... zugrăvită și smălțuită, pe care o pusese mai mare peste slugi, poarte cheile și

 

Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848

... la acel spectacol neașteptat: ,,Iată, zise el în sine, începutul realizării visului meu!" Prințul C., proprietarul Hangului, întâmpină pe Vali cu îmbrățișări și-l rugă facă un cuvânt elocvent țăranilor, pentru ca -i înflacăre și -i pregătească de luptă; tânărul refugiat primi cu mulțumire sacra misie de orator revoluționar și, după obiceiul oratorilor, își drese glasul mai întâi, căutând a ... Doamnei și acolo ne agățăm ca momițele prin copaci, bun este, ama dacă dușmanul dă foc pădurii, noi suntem fripți, și asta rău este!... stăm aici pe loc închiși în curte, pe vârful piscului, bun este, ama la război omul se-nfierbântă, are sete, trebuie apă la dânsul. Aici ... auzi: -- Măi flăc[...]nțeles-ați voi ce ne-a spus boierul cel fugit de la Iași? -- Ba cât hâciu; el grăia păsărește. -- Cică ne ducem ca alungăm pe vodă pentru că vodă a prins pe boieri umblând cu mâța-n sac și i-a pus la pedeapsă ... avem noi cu boierii? Ei ne ciomăgesc pe noi, vodă pe dânșii, parte dreaptă. -- Bătaia-i din rai! -- Dar dacă ar veni oamenii stăpânirii ca ne calce în locurile noastre? -- Pentru ce ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>