Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru D. LOC
Rezultatele 361 - 370 din aproximativ 621 pentru D. LOC.
Petre Ispirescu - Hoțu împărat
... câte o găină sau altă pasăre ce putem să ciordim de pe ici, de colo. Și tocmai jumulea o gâscă nevastă-mea când ai venit d-ta. - Tocmai ce căutam și eu. Dumnezeu m-a adus la voi. Scoateți gâsca de sub pat și face-vă-ți meșteșugul. De ...
... p-a ei frunte juca luna Și-i juca prin dezmierdare soarele pe tipul ei Și-i jucau pe cei doi umeri doi d-argint luceferei! Văd pe sfânta Luni în codru, păzind tainicele bercuri Cu izvor de apă-vie; văd apoi pe sfânta Miercuri Povestind cu șepte stele ... pe sfânta Vineri, lângă muntele de glajă Culegând flori de boscoane, ierbi de farmec pentru vraja Și-n povești cu Zodiacul ținând sfântul Soare-n loc; Văd pe sfânta Marți cum râde și descântă de noroc Și-alungând pe baba Dochie, dezvălește primăvara, Și pe fete mai istețe le-nspâimântă cu ... ierni se schimbă-n primăveri; P-a ei urmă azi renvie crinul veștezit de ieri; Și de drag, soarele-n cale stă pe loc și mi-o privește Și când pleacă, beat el pleacă și trei zile buiguiește; Și când ea-ngână vrun cântec, greu tresare prin fiori Cerul ...
Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară
... Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară Despre cometă de Ion Luca Caragiale Prelegere populară D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog și director al școalei model „Ulpiu Traian", este destul de cunoscut tutulor acelora cari se interesează de mișcarea ... așa ca să ne scutim de a-i mai face vreo reclamă. Ne mărginim doar să dăm aci, cu sfințenie, prelegerea pe care d-sa a ținut-o, în fața școlarilor săi, asupra cometei de luni 1, marți la 2 noemvrie. Pentru ca să guste cititorul și ... că vechea noastră cunostință, eminintele pedagog d. Mariu Chicoș Rostogan, totdeauna, înainte de e și i, pronunță pe: n ca gn franțuzesc; t ca k; d ca gh; g ca j; c ca șș, etc. Pe ici, pe colo, pentru a ținea deșteaptă această amintire, transcriem cât se poate ... se poate, deoarece toți erughiții au proboluit negativa! (Cu siguranță:) Natura non fațit zaltus, mă prostovanilor! Ea au pus doară ghestul șpaț, ca să aibă loc corpurile cerești să îmble care-ncătrău în univerz, fără coliziune, fără craval: să aibă fiecarele pântru trubuințele reșpective comoghitachea lui! (Școlarii râd foarte tare și ...
Ioan Slavici - Semitismul (1902)
... aÅ fost risipițÄ cam pe timpul când coloniștiÄ romanÄ, străbuniÄ noștri, s’aÅ așezat în Dacia. Pe când însă noÄ am stat strânși la un loc și am apărat în luptă necurmată cu dușmanÄ maÄ puternicÄ de cât noÄ, vetrele părintescÄ, EvreiÄ și-aÅ petrecut viața risipițÄ și împinșÄ mereÅ de ... împreună putem să găsim mângâierea vietiÄ. In EvreÅ lipsesce acest simțimînt comun. Pe când eÅ, omul adevÄ•rat, mÄ• înduioșez, când îl vÄ•d pe EvreÅ sbătându-se în mizerie și sunt pornit a căuta mijlĂ³ce pentru alinarea suferințelor luÄ, Evreul se bucură când mÄ• vede ...
Dimitrie Bolintineanu - Dochia (Bolintineanu)
... tine a venit. A venit... Ea ne cunună... Vino, scumpul meu bărbat! Vin', căci ora a sunat, Să trăim d-aci-mpreună În al mormintelor pat. Vin', căci umbrele se-ndeasă... Vezi? ce bine m-am gătit! Cum mi-e părul împletit! Vezi ce tânără ...
Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini
... Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra celebrului violonist Paganini Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini de Nicolae Filimon Concertul de violin dat pe teatrul nostru de d. Hiubsch ne inspiră ideea de a da lectorilor noștri o prescurtare din viața și operile celebrului și neimitabilului Paganini, cel mai mare virtuozo ... de violoniștii moderni din cauza insuperabilelor dificultăți ce știu cu atîta artă a semăna în operile sale. Luînd ca punt de plecare pe d. FĂ©tis, arătăm că acest geniu superior se născu în Genova la 18 februarie 1784. Părintele său, Antonio Paganini, ce fu mai întîi samsar de ... în joc chiar violina, amicul său cel nedespărțit și cauza gloriei sale artistice, pe care pierzînd-o fu silit a alerga la gentilețea d-lui Livron, neguțătorul francez cunoscut pentru pasiunea și talentul său muzical, ca să-i împrumute instrumentul său spre a se servi cu dînsul ... fără cea mai mică eroare concertul acesta“. Paganini dete o privire repede asupra notelor, apoi îi zise: „Salută, domnule, pentru ultima oară frumosul d-tale instrument, căci de acum înainte începe a face parte din averea mea“, și îndată esecută dificultățile ce i se prezentase cu ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F
... doilea: «Cine sunt Daco-româniÄ și Pannono-româniÄ?» Acuma însă mÄ• preocupă o altă soluțiune, pe care n'am desbă-tut-o de loc până acì în trecut, și care e tocmaÄ cea maÄ importantă, căcÄ este punctul de plecare pentru tĂ³te cele-lalte. Cine sunt AlbanesiÄ? UniÄ ... copilăresc!, alăturea cu melc și cubele maÄ figurĂ©ză o formă lungă : la Munteni co-domelc, în Transilvania codobelc, cu varianturÄ pe aiurea, constatate de d. profesor Crețu. Melc e un cuvînt separat, care este cu același sens și la CelțÄ: în dialecte celtice melcii «limagon». Codobelc este o acomodațiune ... dumeri ce să facă maÄ departe. EÅ unul nu voiÅ căută a-mÄ înlesni transițiunea prin vorbe multe și prin căÄ lăturalnice, ci d'a-dreptul voiÅ tăiĂ nodul lui Gordia. Întreb dară fără ocol: Este Ă³re cu putință ca AlbanesiÄ actuali să fie posteritatea unor ... cât ele eraÅ biruite. DaciÄ ceÄ liberi, adecă ceÄ neromanisațÄ, cu voe saÅ fără voe trebuiaÅ să se mute în Mesia și maÄ departe. CeÄ d
Grigore Alexandrescu - Viața câmpenească
... umbră neocolită, O vezi în aer albind. Să zic că a ei zidire E lucru cu osebire, Că e de-o arhitectură Cap d-operă în natură, Deloc nu mi-ar părea greu: Însă această minciună, Deși îndestul de bună, Apasă cugetul meu. Așadar, iau îndrăzneală Și spui că ...
Alexandru Macedonski - Accente intime
... și muți, Când fruntea și-o ridică toți oamenii căzuți, De ce nu e putință s-adormi pe neașteptate Și tocmai peste-un secol, nembătrânit d-etate, Să te deștepți prin farmec la viață și lumină, Călcând într-un nou secol pe-a vechiului ruină! Nu plâng pe-o ... câți a născut, Mai mult ca totdeauna, nimic e-o cugetare, Ș-o frunză e poetul de crivățe bătut! Săracul și bogatul n-au loc l-aceeași masă Ș-aceeași atmosferă pe univers apasă, Schimbarea nu există decât în proceduri; De sunt zâmbiri pe buze, în suflete sunt uri; Disprețul ... Ca să-ți împrospăteze cu dânsa bătrânețea Tu, absorbind degrabă prinoasele pe rând, Te-ai folosit de ele și i-ai privit căzând, Și-n loc ca să-ntinzi mâna victimelor simțirii, Ai râs. — Fatale timpuri! Când plânsul nu excită Decât râsul ironic sau mila ipocrită. Asupră-vă: planeze blestemul ...
Gheorghe Asachi - Elegie scrisă pe ținterimul unui sat
... muri. Oare cine dintre oameni căutătura sa duioasă, Păn să plece, nu aruncă peste lumea cea frumoasă? Sfărâmând a sale-obeze, sufletul, la loc menit, Pasă mângâiet de plânsul duioșiei însoțit. Firea a sa limbă are, ce-n mormânt nu este mută, A ei foc ... am aflat. Amar mie,-n ziua a treia, în adâncă duioșime Cufundat, poporul nostru îl ducea la ținterime. Vezi în piatră epitaful, coperit d-umbrosul spin, Vezi... că modul a scripturei ție nu este străin! Epitaf Călătorule a vieței, care dintre văi-nflorite Aici între ...
Nicolae Filimon - Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi
... stabilirea sa în Milan, adică în toamna anului 1839, junele maestru începu cariera sa teatrală cu opera Oberto di San Bonifacio , care fu interpretată de d-la Marini și Chav și de d-nii Salvi și Marini. D-astă-dată nu vom intra în amănuntele modului reprezentării primului său uvragiu, fiindcă voim mai întîi să finim tot ce privește la lucrările ilustrului maestru ... de a-i alina o durere atît de mare. În fine, după acest period de timp, plin numai de memoria pierderii consoartei sale, d-l Merelli prezentă lui Verdi un libret ce fusese declarat de nemuzicabil de către un maestru, al cărui nume de delicateță îl vom ține secret ... numaidecît cu o muzică briliantă și în carnavalul anului 1841—1842 dete Teatrului Scala sublima operă Nabucodonosor și înavuți repertoriul italian cu un magnific cap d-operă care, după ce că avu un succes briliant în Milano, avu cele mai entuziastice aplaude mai de la toți amatorii de muzică din peninsula ...