Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CAP

 Rezultatele 361 - 370 din aproximativ 1252 pentru CAP.

Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna

... Cum zici dumneata, Viteaz dacă-i fi Și te-i bizui De mi-ei isprăvi Pod pe Marea Neagră, De fier Și oțel, Iar la cap de pod, Cam d-o mânăstire, Chip de pomenire, Chip de cununie, Să-mi placă și mie, C-o scară de fer Pân’ la naltul ... de zi Mie să-mi croiești Și să-mi isprăvești Peste Marea Neagră Un pod de aramă, Să nu-l bagi în seamă, Iar la cap de pod, Cam d-o mânăstire, Chip de pomenire, Chip de cununie, Să-mi placă și mie. Puternicul Soare, Ca puternic mare, Unde-o auzea ...

 

Ioan Slavici - Popa Tanda

... i s-a pus ceva pe inimă. Nu e bine să fie omul așa. Oamenii se prea supără când le luăm căciula din cap. Și e bine să trăim bine cu lumea. Aceasta s-a văzut și cu alde părintele Trandafir. Un om ca el nici doi ... Orbul n-ajută pe olog; flămânzii nu-ndreaptă treaba satului; când gâștele păzesc stratul, puțin îi rămâne grădinarului. Ei, dar părintele Trandafir e vârtos la cap: unde pleacă, merge și ajunge, ori moare pe drum. * În cea dintâi duminică, părintele Trandafir ține o predică înaintea oamenilor ce s-au adunat în ...

 

Ioan Slavici - Zâna Zorilor

... Fătul meu, Petre! zise împăratul, acuma mai blând È™i râzând cu amândoi ochii. Eu văd că È›ie nu-È›i iese grija din cap; È›i-oi spune dar treaba cu ochii mei. Vezi, ochiul acesta râde de bucurie, când văd că am aÈ™a trei feciori ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VIII

... Spăimântat de năvala fierbinte A gliganilor, fără-îmbiere Sări pe măr în sus, neștiind Că-acolo era Drăgan păzând. [7] Drăgan săracul de cap amete, Scapătă din creanga-în care șede Și cade-ursului tocma-între spete, Care pierzându-și cumpăna ș-dede Peste cap cu groaznică sberare. Gliganii dau fuga pe cărare. De-atâta sunet și de năpraznă Cele alte străji să-înfiorară, Iar' ursul văzându-să de caznă ... spine Îl trasă-înapoi, iar' el pe spate Căzu, ca și mort de jumătate. [9] Atunci el crezu tare vârtos Cumcă doar un turc de cap îl ține, Și-începu a să cânta jelos: ,,VĂ¡ileo! vĂ¡ileo! săracu-mi de mine!... Nu mă lăsați! Vai, dragă mămucă, Nu ... crudă. Fiindcă pe-acolea cătrănit Ursul trecea-într-aceaiaș clipită, Ș-oblicind capul din bortă-ivit, L-apucă de cerbicea ticăită. Vrând să-i smulgă cap din rădăcină, Îl lăsă cu goala căpățână. Și iarăș' apucând prin tufare Dede de Șuvel cu barba creață, Pe care-afla durmind în picioare, Și ... laia vitează, Dar' nu știea dincătro teamă Le vine, ș-aștepta ca să vază Încătro Tandaler o va rade, Că-a fugi fără ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu!

... e, mă jidane? cine o să-ți mănânce banii? Lasă marfa aci ș'ei veni altădată, ludo! Bieții jupâni încep a da din cap, încep a lega marfa și se duc să vie altădată după parale, și altădată, și altădată... Acum coconița își aduce aminte că trebuie ... coconița Drăgana și are și copii, cărora țiganii le zic "coconașii"; dumneaei însă le zice: diavolul de Iancu, diavolul de Alecu. Copiii iau casa în cap și coconița Drăgana strigă: — Tăceți, stâmpărați-vă, diavolilor, bată-vă Dumnezeu! viu la voi! Oh, frățico, mi s-a mâncat de carne ...

 

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul

... că-n fața unei diplome, cu care vin de pe băncile școalei, are să le cază toată lumea-n genunchi și să-i urce-n cap... Asta nu merge!... Un tânăr trebuie să fie modest... În fine, deocamdată nu sunt locuri... Mai e vreme... e tânăr, poate să mai aibă răbdare ... că-n fața unei diplome, cu care veniți de pe băncile școalei, are să vă cază toată lumea-n genunchi și să vă urce în cap... Asta nu merge !... Un tânăr trebuie să fie, cum să zic?... modest... — A! zice tânărul; am înțeles... Da! dumnealui, fiindcă dispune de ...

 

Ion Luca Caragiale - Ion...

... când în dreapta, când în stânga, și iar s-a pus pe zbierete. Iar surioara mea, la fiecare zbieret al lui, da din cap încântată, aruncându-i câte un trandafir, și se uita galeș când la-mpăratul și la-mpărăteasa, când la boieri și la prostime... N-am mai ... că mă târăsc pe jos; dar tot trebuie să ne-ntâlnim! n-am să te las! am să-ți dau mereu peste bot și la cap! să vedem: care pe care?... — Ia-ți seama la gură, nebunule! a strigat un curtean strălucit, dându-i o palmă să-i ...

 

Mihai Eminescu - Părintele Ermolachie Chisăliță

... fugă. Popa-i ia prin întuneric cojo[c]ul și-l încalță de spaimă. N-are vreme să bage de samă, ia poalele cojocului în cap și năvălesc spre ușă. ― În fereastă: Băh! Când dă să iasă pe ușă, Nicodim zice: ― Uite-l mă, uite-l, repede ușa-napoi ... fapte strălucite pre tine, de berbeci adunătorule Curcă? Și v-am văzut și pe voi pe calea măririi, pre tine, între toți isteții mai cu cap Văsălie Cotcodac, și pe tine, Neagule a lui Șolomon. Iară asemenea unui chip nepieritor prin chipuri omenești și trecătoare, asemenea unui cârnațiu făcut ... său îi dădeau un aspect eroic și plin de demnitate, cojocul spânzura până-n pământ și căciula semăna c-un stog de fân pe un cap de curcan. Dar oare la ce să trădăm dulcele său nume? Cine nu-l ghicește ― oare istoria nu-l va însemna pe paginile sale ...

 

Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte

... scrise de alți compozitori pînă acum * ; — aria lui Don Basilio, cunoscută sub numele La calunnia , ce trece în opinia cunoscătorilor de muzică de un cap d-operă de frumusețe și veritate; — aria de sopran din primul act Una voce poco fa , privită din oricare punct de vedere, poate să ...

 

Nicolae Gane - Andrei Florea Curcanul

... un scaun; foarfecele începură să sune prin pletele mele întocmai ca secera-n prin grâu și cât ai bate în palme mă trezii gol la cap ca un harbuz. Nu eram, ca să zic așa, nici vesel, nici supărat, căci tocmai bine nu puteam să-mi dau samă de ce se ...

 

Vasile Alecsandri - Iordachi al Lupului

Vasile Alecsandri - Iordachi al Lupului I Jos, pe apa Prutului, În ținutul Hușului La casele Lupului [2] Mers-a ura Domnului! Mers-a ura și lovit-a, Pe Iordache prăpădit-a! El cu Domnul se-nvrăjbea Și călare pribegea Pe drumul Bugeacului, Scăparea pribeagului, Și cu bine el sosea, Adăpost el își găsea La saraiul Hanului, Cumnatul sultanului. Frunză verde măcieș, Mare groază-i sus, la Ieși, De Iordache c-a să vie Să aducă grea urgie De tătari cumpliți grămadă Să le deie țara-n pradă! Boierii se adunară De la târg și de la țară Și trei zile se vorbiră, Trei zile se sfătuiră Lui Iordache, să-l înșele, Trimițându-i măgulele Ș-un poclon de zece pungi, [3] Patru șaluri tot în dungi, Două scurte, două lungi. Ș-un fugar frumos, domnesc, De soi bun, moldovenesc, Și o carte mare-nchisă Ca de la Domnie scrisă, O hârtie-nșelătoare, Poftitoare, rugătoare, Ca să vie-Iordache-acasă La Maria cea frumoasă. Iar de-i trebuie domnie, I-o dă Vodă cu frăție, Între ei pace să fie!... Iordăchel se-nveselea, Iară hanul îi grăia: ,,Zece zile mai ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>