Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ

 Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 4001 pentru .

Antim Ivireanul - Mărturisirea credinții, carea se împarte în 12 alcătuiri

... și înălțat la ceriuri și au șăzut de-a dreapta Tatălui, precum la Marco, cap 16 zice: Iară Domnul dupre ce grăi lor luă la ceriu și șăzu de-a dreapta lui Dumnezeu. Și iarăș va vie cu slavă judece viii și morții, a căruia împărăție n-are sfârșit. Aicea ne învață crĂ©dem cum /că va vie Hristos a doa ora ca judece pre cei vii și pre cei morți și ca dea răsplătire fieștecăruia din oameni de pre faptele sale, precum însuși la Mathei, cap 25 zice: Iară [când] va veni Fiiul omenesc întru slava sa ... întru ertarea păcatelor, adecă ne botezăm noi, creștinii, întru numele Tatălui și al Fiiului și al Sfântului Duh, prin apă și prin duh ca ni iarte păcatul cel strămoșesc și alte păcate, precum însuși Hristos la Ioann, în 3 cap / zice: De nu va naște neștine din apă și din duh, nu va putea între întru împărăția lui Dumnezeu. Aștept înviiarea morților. Această alcătuire ne învață ...

 

Emil Gârleanu - Părtașul

... armă și-un picior și l-a înfipt de santinelă în poarta orzăriei, în ograda căreia rămăseseră câțiva saci plini, afară din hambar. nu lași nici pe Dumnezeu sfântul intre înăuntru, Oană băiete, că a ta-i împărăția Necuratului pe urmă, îi mai zise aghiotantul și plecă. De aci încolo lăsăm povestească Oană, întrebat, la rându-i, de către judecători. Oană își duse mâna la cap în neștire, chip salute, răcni: S trăiți!, trase aer mult în piept, ca și cum s-ar fi pregătit se cufunde în apă, apoi începu: — Acu, eu, s trăiți, eram pus de santinelă; era cald și mă uitam pe câmp, și pe poarta ... pe el în închisoare, dar n-am putut. Da ce crezi, tu, mă (zise Oană, întorcându-se spre vinovat), că ești în satul lui Cremene, furi orz și bați oamenii în drum?... — Unde te trezești aici? țipă colonelul. Pentru ce i-ai dat drumul intre în orzărie? — Domnul ghinărar e tatăl nostru, s trăiți! Cum ...

 

Ion Creangă - Povestea porcului

... înfiripa și a crește văzând cu ochii, de-ți era mai mare dragul te uiți la el. Iară baba nu știa ce mai facă de bucurie că are un băiat așa de chipos, de hazliu, de gras și învelit ca un pepene. -i fi zis toată lumea că-i urât și obraznic, ea ținea una și bună, că băiat ca băiatul ei nu mai este altul! Numai ... baba cu inima jignită: că nu putea le zică tată și mamă. Într-una din zile, moșneagul voiește a merge la târg mai cumpere câte ceva. — Moșnege, zise baba, nu uita aduci și niște roșcove pentru ist băiat, că tare-a fi dorit, mititelul! — Bine, măi babă. Dar în gândul său: "Da' mânca ... pe alții... la atâtea iznoave. — Bune-s și acestea, măi babă; da' bună ar fi și aceea când ar avea cineva un fecior care facă podul și ia pe fata împăratului, că știu c-ar încăleca pe nevoie și, Doamne! mare slavă ar mai dobândi în lume! Când vorbeau bătrânii, purcelul ședea ... cică, poate ...

 

Ion Luca Caragiale - Accelerat no. 17

... cineva. În același timp, domnul trage cu ochii la ușă: așteaptă desigur pe cineva, și cu nerăbdare. Negustorul plătește ceaiul. Îndată, iată și hamalul vine -i spună că trenul a tras la peron; îi ia geamantanul de pânză și vrea -i ia și sacul de piele, ca -l ușureze pe pasager; dar acesta își trage repede mâna cu sacul și refuză serviciul. Sacul nu e mare, dar trebuie fie greu, fiindcă pasagerul, ridicându-se, trebuie -l țină și de dedesubt cu mâna dreaptă. Hamalul pornește spre ușă; negustorul după el. Domnul, care n-a scăpat din ochi nici ... — zice provincialul — trenul ăsta se mai oprește undeva până la Ploești? — Da... la Periș, două minute. — La Ploești, ne dăm jos, luărn câte-o dulceață... — ...Ne dăm, dacă vrei, zice domnul distrat, ca de pe altă lume, și se trântește doarmă, învelindu-se cu tartanul peste cap. Trenul a plecat din Periș. Negustorul scoate un măr din buzunarul șubei și începe ronțăie. Deodată domnul se ridică: — Peste putință

 

Ion Luca Caragiale - Românii verzi

... Un neam nu poate avea vrăjmași în propriile sale defecte; vrăjmașii lui sunt numai și numai calitățile altor neamuri. De aceea, un neam nu trebuie -și piardă vremea a se gândi cum -și îndrepteze defectele și cum -și cultive calitățile; el are altceva mai profitabil de făcut: le numere defectele și le ponigrească sau d-a dreptul le tăgăduiască altora calitățile. Prin urmare, un neam trebuie aibă veșnic groază de celelalte, deoarece existența unuia n-are altă condiție decât compromiterea completă a altuia. De aci, necesitatea imperioasă a ... etc. Art. 47 - Membrele mame sunt datoare dea copiilor lor o educație maternă în limba maternă. Sub nici un cuvânt apoi, nu-i slobod încredințeze educațiunea copiilor la alte guvernante decât românce verzi. Art. 48 - Ele sunt datoare a da singure sugă copiilor, alăptându-i în același timp cu sentimente și idei de român verde, conform statutelor de față. Art. 49 - În cazul când un membru ... fi sfârcul mamelelor perforat, sau s-ar gâdila prea tare, sub nici un cuvânt nu va putea lua o doică străină, care ar da copilului ...

 

Ion Luca Caragiale - Un incident de senzație

... deodată își părăsesc munca pământului, meseriile, necazurile căminului lor sărac, grija de copii, și dau năvală la Trier adore un idol de cârpă și vază un spectacol pus la cale de ierarhia bisericii romane! Da, asta este idolatrie păgânească, nu credință creștinească, se-nchine omul la un lucru făcut de mâna omenească! Și pentru asta, nenorociții, ca facă și drumuri și daruri clerului, trebuie, după ce că n-au cu ce se hrăni, se mai împrumute cu camătă. Adesea cerșesc pe drum și se-ntorc la vatra lor, rupți de oboseală, bolnavi, stinși de foame și mai săraci ... darului meu de preot și de învățător al poporului german, în numele creștinătății, în numele națiunii germane, în numele tutulor învățătorilor germani, și te somez suspenzi expunerea hlamidei făcătoare de minuni!..." Atât e destul extragem din scrisoarea preotului german, ca -nțe-leagă oricine ce scandal a trebuit producă. Totodată o foaie germană din DĂ¼isseldorf, comentând această scrisoare, publică următoarele rânduri: „Librarul Buddeus va publica zilele acestea o carte conținând cele ... cu o cutiuță în care era un fir de păr din capul fecioarei. Într-o zi, pe când călugărul arăta cutia și lăsa lumea adunată

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Luceafărul (Delavrancea)

... Ce păzim noi? CREMENE: Castelul din Suceava... SANDOMIR: Și Suceava... CREMENE: Și țara... CORBEA: Eh! boierii se ceartă pe cin s-aleagă... Vorbe... vorbe... Eu strâng calul în scări, și mă duc, și măntorc viu sau mă sfârtece dușmanii, și mai ia în copitele cailor! (Se aude un auit. Toți tresar.) MOGÂRDICI (speriat): Cine fie? SANDOMIR: E glasul lui Groza... MOGÂRDICI: Haiti! Fiecare la locul lui! (Corbea, Sandomir și Cremene se coboară și trec în dreapta porții. Se duc ... a venit uietul): Cine-i acolooo?... Aici, Mogârdici!... Sunt caraulă... Nu răspunzi?... Nu?... (Dârdâie.) Mi-e frig... ba și frică... Nu s-aude nimeni... mă las p-o parte... (Nu se mai vede.) Cine-i acolooo?... Dă lozinca... Vorbește... Ori numai urli... ca potăile la lună?... D-ar fi fost logofătul Baloș, l-ar fi luat gura pe dinainte ș-ar fi strigat: bu-bu-buuu ... fier. Răsunetul se pierde departe.) Scena III PETRU RAREȘ și MOGÂRDICI. MOGÂRDICI (sare în sus și se uită peste Rareș): Cine-i acolo?... Nu răspunzi?... nu dai, că mă mișc... adică ...

 

Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb

... — Despre aceasta bine ai chitit-o, dragul tatei. Se vede lucru că nici tu nu ești de împărat, nici împărăția pentru tine; și decât încurci numai așa lumea, mai bine șezi departe, cum zici, căci, mila Domnului: "Lac de-ar fi, broaște sunt destule". Numai aș vrea știu, cum rămâne cu moșu-tău. Așa-i că ne-am încurcat în slăbăciune? — Tată, zise atunci feciorul cel mijlociu, mă duc eu, dacă vrei. — Ai toată voia de la mine, fătul meu, dar mare lucru fie de nu ți s-or tăia și ție cărările. Mai știi păcatul, poate -ți iasă înainte vreun iepure, ceva... și popâc! m-oi trezi cu tine acasă, ca și cu frate-tău, ș-apoi atunci rușinea ta n ... milostenia, stai liniștit, uită-te drept în ochii mei și ascultă cu luare-aminte ce ți-oi spune: du-te la tată-tău și cere -ți dea calul, armele și hainele cu care a fost el mire, și atunci ai te poți duce unde n-au putut merge frații tăi; pentru că ție a fost scris de sus -ți fie dată această cinste. Tatu-tău s-a împotrivi și n-a vrea ...

 

Nicolae Gane - În vacanțe

... un câne neprețuit, și se vede că știa deosebi oamenii buni de cei răi. Când am trecut pe dinaintea jităriei, el a prins se gudure, ne lingă pe mâni, ne sară cu labele pe piept, încât moș Toma grădinarul a trebuit -l probozească de prea necumpătatul său prieteșug, și am avut multă greutate de a-l îndupleca nu se ieie după noi. Mărturisesc că mi-a fost rușine, gândind că un moment n-am îndrăznit eu, cogemite vânător, mă întâlnesc singur cu cânele lui Axinte. Ne scoboram acum la iaz... Aburi deși acopereau fața apei ca un învăliș de noapte, prin care nu ... luntrea înlăuntrul iazului, o opri apoi în stuh la marginea unui ochi. — De acum fii cu luare-aminte, îmi zise el, că acuși au înceapă a umbla dihăniile pe apă. Iar eu, plin de nerăbdare, stam pregătit le ucid pe toate, gândindu-mă dinainte cu ce fudulie am mă întorc acasă încărcat de vânat. Dunga cea albie, sfiicioasă, creștea, creștea văzând cu ochii și se făcea tot mai vie, mai strălucitoare; ai fi ...

 

Antim Ivireanul - Duminecă la fevruarie 3 zile, răspunsul ce am dat a doa oar

... nu greșiți cĂ©lia ce ziceț în inimile voastră. Și ia seama (pentru dragostea lui Hristos) acestor scrise cu gând drept și de pohtești ca fii și măriia-ta odihnit și fără vătămare sufletească și fiu eu mulțumit, mă rog ține cumpăna judecății drept și nu lăsa -ț spurce unii și alții auzurile, cu vorbele lor cĂ©le otrăvicioase. Că zice David: Mincinoș fiii oamenilor în cumpene a face strâmbătate ... fărădelĂ©ge, pentru căci atunci mă voiu lăsa de voia mea. Iar într-alt chip, veri cu ce mijloc voiu eși, nu va fi nici va putea numi, cel de pe urma mea, pre lege; că de va face și catherisis, după cum înțelĂ©gem, va fi ca acĂ©ia ce au făcut acum lui Alixandrias; ce și acĂ©ia nu iaste ... nu te pripi nici la cĂ©le besericești, pentru cinstea lui Dumnezeu; că răul a face iaste lesne, iar a desface iaste cu nevoe. Îț mai ia seama de aceasta și Dumnezeu te luminĂ©ze

 

George Coșbuc - Cetatea Neamțului

... Căci așa era bonton mănânce tot plocon, Ce puteau ici-colo prinde. Dar acest slăvit Ion Își avu-n desagi slănina. Și-i pierdu, -i bată vina! Deci, cu oști, vestitul rigă, Cum umbla pe-aici flămând Și simți, prin văi trecând, Aburi calzi de mămăligă, Știu și eu ... vodă... El mi-ar da! Cred că nu, măria ta, Că-i un drac și jumătate, Nu prea dă, că-i el așa. Mie, nu? -ncrunt sprânceana! Eu ori el bătu Vieana? Domn ca mine cât trăiește Nu-i deprins -nghită-n sec. Iar un general zevzec, Răspunzând pe latinește Zise: Dobre ciolovec! Și-ntinzând sub zid armata, Iată-l ciolovecul gata. Și bum-bum ... odată! Și tovarăși vă fim. Mândru cântec ce mai știm, Marș francez, fără de plată. Nu vi-e milă că pierim? Poate-o ploaie ne-apuce... Nu știm drumul, că ne-am duce. După ce-au citit pitacul, Onofrei ieși pe zid: Măi, poleci, eu vă deschid, Dar ... Sto pojo boi? Cine dracul sunteți voi? Noi? Plăieșii din cetate. Zece-am fost, pieriră doi. Rex făcu o mutră lungă, De credeai că vrea ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>