Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI RĂU
Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 1094 pentru MAI RĂU.
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice
... vor avea o mare doză de dreptate. Că instrucția se întinde la noi — cam încet, nu e vorbă, dar totuși se întinde — nu mai încape discuție; că universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, e poate mai puțin sigur, admitem însă și asta; dar de aci și până la o mișcare științifică în adevăratul înțeles al cuvântului mai e un pas, și un pas foarte important. Pentru că aceea ce deosebește mai ales o mișcare științifică într-o societate e entuziasmul, e iubirea dezinteresată pentru știință, atât din partea celor care o predau, cât și din partea ... și lupta generației de la 1848 era în multe privințe deosebită de lupta revoluționarilor burghezi din Occidentul Europei. În unele privințe, această luptă era mult mai ușoară, în altele mai grea. Esențială deosebire e și următoarea: pe când burghezimea revoluționară europeană se lupta pentru doborârea unei întocmiri sociale și înlocuirea ei prin alta, la noi ... utilitară, politică. De multe ori un popor ce se redeșteaptă trebuie să arate că există și că are dreptul la existență, și una din cele mai bune dovezi e și literatura lui și mai ...
... mireasma îmbătătoare, se gândea: „Nu e floare mai fermecătoare ca rozeta, degeaba! În mireasma ei să mori, și mori fericit.â€� Gândind astfel, privi mai bine tulpina florii. Cine-l pusese! Mâhnit, își mai schimbă din păreri: „Într-adevăr, îmbătător miros, dar de ce oare firea nu îmbină niciodată toate însușirile la un loc? Poftim, privește, cine împrăștie ... seamă că se umpluse de praful galben al florii și se necăji: „Foarte mulțumesc de gazdă, dacă e vorba să ies mânjit!... Și unde mai pui că aici stai ca într-o mănăstire.â€� Se înălță în aer. Se încălzise grozav. „Parcă e mai cald ca la câmpâ€�, gândi sprințarul. În vremea aceasta ochii lui zăriră, așa, ca o șuviță de sânge. Era un strat de garoafe . „Hai ... â€� Și fugi râzând. Mărgăritărelele nu le putea suferi, zbură pe deasupra lor, numai să le facă în necaz; întrucât privește barba-împăratului , îi venea rău numai când se gândea la numele ei... Ziua trecea, soarele scăpăta; se mai răcorise. O luă înspre gherghine . Cocoțate sus, pe tulpinile lor, gherghinele îl priveau nepricepute. „Înalte și proasteâ€�, zise pierde-vară și, înălțându-se sus ...
Anton Pann - Carul frânt - Nevoia învață pe om
... unde șade ea?" Copilul să știe vrea. "În pădure", i-a răspuns. Și la treaba lui s-a dus. Deci copilul mai crescând Și la pădure mergând, Peste loc rău cum a dat, Frânse carul încărcat Și, să-l dreagă neștiind, Fluiera, la el privind. Apoi aminte ș-adus Tatăl sau cum i ... ori îl fă" După ce a văzut dar Că strigă într-un zadar, Să apucă singurel, Căznește destul la el, Potrivit, nepotrivit, Bine rău, a isprăvit. Acasă dacă a mers Ș-îl văzu tatăl său dres, Îi zise : "Ei, fătul meu! Nu e cum îți ... prost; Ca ea de n-ar fi venit, Tu atât n-ai fi căznit. Ea arată să începi La orce nu te pricepi, Apoi bine, rău, muncești Și tu-n lume să trăiești" Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum cel ...
Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului"
... căpetenie, de a nu-și da osteneala cu punere de piese noi în scenă și de a lua cât se poate mai des procente pentru lucrările dumisale (??) literare — d. Pascali, ca și mai-nainte, îndoapă pe bietul public cu tot soiul de producții păcătoase, ieșite din fabricele melodramatice ale Parisului. Schilozii, bețivii, pungașii, desfrânații, spânzurații, nemernicii, prostituitele, tuberculoșii ... indulgența publicului. Se înțelege dar ușor întipărirea plăcută ce a pricinuit asupra spectatorilor reprezintația Urâta satului, în care subiectul este de o închipuire mai senină și mai sănătoasă (cel puțin nu avem nici un bolnav pe scenă), în care jocul actorilor a fost mai aproape de natură și punerea în scenă a fost mai îngrijită oarecum. Rolele de căpetenie, Ileana (urâta satului), Florea și Moș Nicolae au fost jucate de trei tineri artiști, elevi ai Conservatorului din București, d ... desăvârșită a unui bal la „Pomul Verdeâ€� sau „Tomisâ€�. Ar fi bine ca Direcția generală a teatrelor să nu mai îngăduie barem coristelor de a-și bate joc de un public ce se zice a fi cel ...
Constantin Negruzzi - Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva
... rară. Un exemplar — din care d. Belfur întreprinse traducția sa la Londra — fu cumpărat la Allep în patria autorului și orientalistul englez nu mai putu găsi alt manuscript, oricât cercetă în bibliotecele din Constantinopoli, Smirna și Cair. D. Senkovski mai văzu încă un exemplar la repausatul Arid la Ain-Tur și ceti cea mai mare parte din el în vremea ce se afla în casa acestui învățat arab. Nu se știe cui a rămas acel manuscript după ... daruri de mare preț, falca de jos a sfântului marelui Vasilie, de color galben, tare grea și strălucind ca aurul, mirosul ei era mai plăcut decât ambra, și la ea mai rămăsese doi dinți, unul mare (măsea), altul mic; noi am căpătat-o la Constantinopoli, unde se păstra la o rudă a lui kir ... atât în limbele străine cât și creștinești și turcești, bărbăția sa și iscusința ostășească covârșesc puterile destoiniciei omenești. Adevărat că el se asemăna cu cei mai întăi împărați greci și poate era și mai presus de ei. Calitățile lui se slăvesc în toată lumea și îmbilșugata lui generozitate și însemnatele lui fapte sunt cunoscute nu numai patriarhilor, mitropoliților, preoților ...
Antim Ivireanul - Învățătură la noemvrie 8, în zioa Săborului sfinților îngeri
... Domnului, la Poslaniia lui, la al doilea cap zice: Iară voi aț necistit pre sărac. Și pentru preoț mârturisĂ©ște obiciaiul cel de obște și mai vârtos acela al locului acestuia, întru care preoții sunt cei mai necinstiți și mai obidiți. Însă aceștea, pre carii lumea îi socotĂ©ște mici și proști, nu sunt mici, ci sunt a unii vrednicii și a ... cu Dumnezeu sunt, mai mici decât el și cu oamenii sunt mai mari decât ei. Nu sunt, firește, îngeri, iar pentru darul ce au sunt mai mari decât îngerii. Drept aceia zice și dumnezeescul Efrem Sirianul, la cuvântul cel dintâiu ce face pentru preoție: Preaslăvită minune iaste preotul și putĂ©re ... diavolului. Aici vine micul acela netrĂ©bnicul preot și cu un cuvânt al lui, cu un: Ertate să-ț fie păcatele, face la sufletele păcătoșilor mai slăvite lucruri decât acĂ©lia ce aț auzit mai sus; dezleagă legăturile păcatelor, vindecă ranele, îi curățĂ©ște de tina păcatului, îi mântuiaște din mâinile diavolului, îi prietenĂ©ște cu Dumnezeu, îi face de ... noștrii carii în toate zilele aduc, nu închipuirile, ci adevărul, nu umbrele, ci acelaș trup și sânge a mântuitoriului nostru, Dumnezeu. Cu cât ...
... Cocoșul de Emil Gârleanu În nucul stufos din marginea ogrăzii, găinile, cocoțate de cu seară pe crengi, dorm duse, cu capul sub aripi, împrăștiate, care mai sus, care mai jos, cum le-a fost mai pe plac și le-a venit mai la socoteală. La o parte, așa, să le poată vedea pe toate, sculat cu noaptea-n cap, stă cocoșul — pașa, cum îi zic toți ... pe apă și fac pe visătorii, dar în cap n-au minte nici măcar cât un grăunte; ori decât al rățoilor, care, cu cât sunt mai fuduli, cu atât umblă mai legănați; și chiar decât al păunilor mândri în port, dar cu glasul, între păsări, ca al măgarului între dobitoace. El e poet! E cel dintâi ... La stânga, ici, doarme Sura, nadoleanca; băbătia, tot lângă el, și numai lângă el; a scos cinci rânduri de pui până acum, și mai face pe tinerica; uf! tare l-a mai plictisit. Colo, mai jos, Țiganca, sora Surei; ceva mai tânără, dar tot o poamă: amândouă gâlcevitoare foc. În dreapta, la rând, pe crengi deosebite: Roșcata, Bogheta și Cucuieta; bune fete, dar prea își scoteau ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos
... Pentru acĂ©ia, dară, trebuiaște cĂ©la ce slujaște lui Dumnezeu să aștĂ©pte ispitele și războiul vicleanului diavol, iar să nu să deznădăjduiască, ci mai vârtos atunce să aștĂ©pte mai mult ajutor și mai multă putĂ©re de la Dumnezeu (numai să stea cu credință adevărată, cu nădĂ©jde bună și să ție dreptatea și să urmĂ©ze bunătățile ... întru carele bine am vrut, pre acesta ascultaț. Și pentru ca să le ajute apostolior să nu iasă din credință, văzându-l pre cruce, zice mai înainte că vorbĂ©ște cu Moisi și cu Ilie pentru moartea cea de pe cruce, carea vrea să ia, pentru ca să-i facă după ... Moisi iaste făcătoriu de lĂ©ge, Ilie iaste proroc mare; Hristos iaste mântuitoriul lumii, Moisi iaste mântuitoriul jidovilor, Ilie va să fie mântuitoriul celor drepți, mai nainte puțin de judecată. Hristos iaste dătător de lĂ©ge, Moisi învățător de lĂ©ge și Ilie râvnitor de lĂ©ge. Vedeț, dară, ce soții ... nevoe credința și închinăciunea lui Dumnezeu. Și pentru acĂ©ste 4 pricini, ce am zis, au adus la mijloc pre Moisi și pre Ilie. Iar mai ...
Petre Ispirescu - Voinicul cel cu cartea în mână născut
... cu o carte în mână. A treia seară când veniră ursitoarele, se întâmplă ca unchiașul să fie deștept. Pe dânsul, vezi, nu-l mai prindea somnul de bucurie, și de trei zile nu-i mai dase ochii în gene, tot umblând pe lângă babă ca s-o îngrijească și s-o caute la boală. D-aia și când veniră ursitoarele ... muma băiatului, de întristare, când auzi unele ca acele; săriră însă unchiașul și fiul său, o stropiră cu apă, și d-abia, d-abia o mai înviorară. Iară băiatul se puse pe gânduri. Și mai plănui el ce mai plănui, până ce, după câteva zile, spuse tatălui său ceea ce izvodise el să facă. Tată-său, carele asculta la gura lui ca la o ... a dus cu călugărul ce-l răpise, și dus a fost. Toți rămaseră ca căzuți din cer de spaimă, dar unchiașul și baba, mai cu asupra. După ce se mai astâmpărară din spaimă, și după ce biserica se liniști, oamenii ieșiră și se duse fiecare într-ale sale. Fiul unchiașului, deși răpit de călugăr, dară ... scapătă, se duse, se duse, zi de vară până-n seară, fără să dea de vrun sat și fără să vază pui de om; și ...
Dimitrie Anghel - Alaiul vechiturilor
... dormit !" Și iată și vechile tramcare, de cari stă legat numele lui Toma Blîndu, încăpătoarele căruți în care s-au plimbat toți bucureștenii și care mai ies la iveală și astăzi, prefăcute în sănii, cînd sunt zăpezile mari; și iată și popularul car cu boi, venind legănat și domol, cu siguranța ... repede ar merge ceilalți. Docare și faetoane de gală a cine știe cărui Moruzi sau Răznovanu, brecuri și cabriolete demodate, ce nu se mai văd încă decît în stampele lui SzathmĂ¡ry, cupèle și landouri în care și-a făcut intrarea cine știe ce prinț ori ... trompetelor care cîntau pe toate tonurile, duruitul roților și pe lîngă acestea toate glasurile omenești te făceau să crezi că visezi într-adevăr un vis rău. Bietele dihănii ce trăgeau înhămate la acest rîu tulbur de lucruri disparate erau și ele alese parcă anume ca să arate toate frumusețile și toate ... vadă plutind pasărea miraculoasă, triumful mult așteptat al aripilor. Ai fi zis că vin lucrurile însăși să se vadă biruite, căci lucrurile păreau încă poate mai mirate decît oamenii. Erau toți reprezentanții trecutului față de viitor, o decădere în fața unei apoteoze. Și peste zgomotul acesta surd, peste lumea aceasta curioasă ...
Antim Ivireanul - Rugăciunea care au învățat pre apostoli Domnul nostru Iisus Hristos %E2%80%9ETatăl
... pleca cereștilor și pământeștilor și celor de supt pământ. / Pâinea noastră cea din toate zilele dă-ne-o noao astăzi. Cu această rugăciune cĂ©rem mai vârtos de la Dumnezeu hrana cea preste fire a sufletului, carea iaste cuvântul lui Dumnezeu, după cum la Matheiu, cap 4 zice: Nu ... ce cu tot cuvântul ce iase din rostul lui Dumnezeu. Și iartă noao greșalele noastre, cum și noi ertăm greșiților noștri. Această rugăciune ne îndemnează mai mult să ertăm greșalele celor ce ne greșĂ©sc noao, ca și Dumnezeu să iarte păcatele noastre cĂ©le ce / în toată vrĂ©mea greșim ... tot fĂ©liul de ispită. Ci păzindu-ne de acĂ©stia, vom fi păziți de toată altă ispită. Ce izbăvĂ©ște pre noi de cel rău. Cu această rugăciune cĂ©rem de la Dumnezeu să ne mântuiască de tot răul și de tot păcatul; și mai ales ne rugăm să izgonească / de la noi tot vrajmașul sufletesc în vrĂ©mea morții. Că a ta iaste împărățiia și putĂ©ria ...