Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru LĂSA SĂ CADĂ

 Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 672 pentru LĂSA SĂ CADĂ.

Constantin Stamati - Păgânul cu fiicele sale

... Și-ți voi da ce cei. Primește sfatul care îți dau ție,     De mare folos, Destul te-mpilară soarta cu urgie,     O, om ticălos! Ca scapi de chinuri, eu am chipuri multe,     Și vreau te-ajut, De vreme ce cerul nu vrea te-asculte, măcar un minut. Eu pot -ți dau orice, cinste și mult bine,     Și aur cât vrei, Și voi sta cu pieptul însumi pentru tine,     Cu toți frații mei. Pe domnul ... mă jur pe el -ți împlinesc toate; iar tu -mi dai mie     Al tău suflețel! Păgânul atuncea se cutremurară,     Trupul îi răci, Ca -și facă cruce, mâna ridicară...     Dar înțepeni! Demonul De ce stai pe gânduri? Păgânul De-a iadului chinuri Eu mă tem cumplit. Demonul ... călind! Păgânul Doamne, a ta milă ruga mea deștepte!... Demonul Rugi nu-ți folosesc. Păgânul Vai! măcar dă-mi voie pe bietele fete,      le binecuvântez. Demonul la ele, ca un flămând câine     Privind, au chitit: Cum le răpească, spre a le răpune     Iadului cumplit? De o așa faptă va sălta Satana     Și iadul nestins... Deci, blânzindu-și ochii, ce ...

 

Vasili Andreievici Jukovski - Păgânul cu fiicele sale

... Și-ți voi da ce cei. Primește sfatul care îți dau ție,     De mare folos, Destul te-mpilară soarta cu urgie,     O, om ticălos! Ca scapi de chinuri, eu am chipuri multe,     Și vreau te-ajut, De vreme ce cerul nu vrea te-asculte, măcar un minut. Eu pot -ți dau orice, cinste și mult bine,     Și aur cât vrei, Și voi sta cu pieptul însumi pentru tine,     Cu toți frații mei. Pe domnul ... mă jur pe el -ți împlinesc toate; iar tu -mi dai mie     Al tău suflețel! Păgânul atuncea se cutremurară,     Trupul îi răci, Ca -și facă cruce, mâna ridicară...     Dar înțepeni! Demonul De ce stai pe gânduri? Păgânul De-a iadului chinuri Eu mă tem cumplit. Demonul ... călind! Păgânul Doamne, a ta milă ruga mea deștepte!... Demonul Rugi nu-ți folosesc. Păgânul Vai! măcar dă-mi voie pe bietele fete,      le binecuvântez. Demonul la ele, ca un flămând câine     Privind, au chitit: Cum le răpească, spre a le răpune     Iadului cumplit? De o așa faptă va sălta Satana     Și iadul nestins... Deci, blânzindu-și ochii, ce ...

 

Vasile Alecsandri - Melodiile românești

... originală a melodiilor poporale și care știu a cunoaște sufletul unui neam în tainele acelor melodii. Nu-mi este iertat mie ca hotărăsc despre meritul și armonia cântecelor românești, căci poate aș cădea în prepus de părtinire. Mărturisesc eu însumi că pentru mine unele din melodiile românești, unele doine, unele hore, unele cântece de lume cuprind o lume ... glas plângător foarte lin, cu un muvement de muzică cu totul neregulat, stăruind asupra notelor de cântec și iuțind pe cele de fantezie. Ei știu dea acestor arii o expresie de întristare visătoare, de un efect extraordinar. Adeseori, când cineva umblă în munții țărilor române, aude de departe un fluier ... joc sunt melodii înadins pentru dans. Dansul cel mai obișnuit în orașe este hora. La țară se joacă hora, jocul de brâu, călușarii etc. Hora joacă astfel: dansatorii, atât oameni, cât și femei, al căror număr nu este mărginit, se apucă de mână și formează un cerc unde fiecare poate ... veselia bătând cu piciorul în pământ. Această legănare grațioasă se cuvine mai cu seamă de a se exprima în muzică; de aceea trebuie ...

 

Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului

... al nemuririi Cu conștiință de ce are. Și tu-mi ești drag atât de mult, Atât de dulce îmi ești drag, Că dac-ar fi mă ascult Te-aș ține-n lumea mea pribeag. Dar tu ești om, crescut în soare, Deprins, în raiul tău feeric, porți pământul sub picioare, Iar nu gemi în întuneric. Întoarce-te -ți vezi pământul, S-asculți cum viața-și cântă viersul, Cum pasările-și cântă cântul Și armonia Universul; Întoarce-te vezi cum cere Viața ta drum prin lumine, Și-atunci, de vei avea putere, Revino iarăși către mine.â€� * El sta pe gânduri și zâmbea ... firii, Cum pier ființele din vis În haosul neamintirii. Iar ea, cu sufletul la gură Și ochii osteniți de clipăt, În delicata ei făptură Lupta -năbușe un țipăt. Căci, Zână scoasă din poveste, Ea îl iubise omenește, Și legea omenească este sufere cine iubește. Iar el, în fundul de pământ, Rămase singur călător: Era o noapte de mormânt, Un clin de iad îngrozitor, În care bezna ... de la sine. Când da-n urcuș cărarea grea, Fugea petrișul de pe prund; De cobora, i se părea Că valea nu mai are fund. Cădea ...

 

George Coșbuc - Ziua-nvierii

... și râde și tremură nevasta O, Doamne, tu ești mare, și dulce-i viața asta! Dar a venit copila s-o-nvețe cum plângă, -i frângă rostul vieții și sufletul -i frângă Prin zbuciumul durerii; de două săptămâni Copila mamei n-are răsuflet în plămâni De multă izbitură și nopți făr-alinare. Degeaba-i mai ... se-ntoarce-nspăimântată, Cu ochii plini de vifor, cu sufletul pătruns D-un fulger: parcă vede în cas-aici ascuns Dușmanul ei, hainul, ce vine -i sugrume Bărbatul și copila, pe dragii ei din lume. nu ne lași, măicuțo! îi zice de la piept Copila ei cea moarta, Nu, nu! răspunde biata, Te apară măicuța, pe tine și pe tata ... de sub mâini Ca fulgerul se-ntoarce spre-altar cu ochi păgâni Și geme ca jungheată: De-al altora nu-l doare Pe-al lui și-l învie, pe-al meu mi-l omoare! Au scos-o cu puterea. Pe drumu-ndelungat O duc acum pe brațe, căci n-a mai încetat ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Visul lui Ștefan cel Mare

... a lui oștire care îl așteaptă. Vede căpitanii ce îl înconjor În tăcerea nopții le vorbește lor: - "Fraților de arme, fala romănească! Dacă o piară țara părintească, Dacă-n cartea soartei este însemnat A pieri poporul cel mai lăudat, Cel puțin atuncea piară vitejește Remușcând toiagul care ... l-a atins! Astfel e românul, și-n a lui cădere Cine îl rănește, după dânsul piere! Astfel e românul, astfel pierim, Și-n căderea noastră chiar ne mărim!" Mii de glasuri strigă... Luna bucuroasă Dintr-un nor de aburi pare mai voioasă; Stelele de aur mai cu foc lucesc Și-n ...

 

Alecu Russo - Piatra Teiului

... gazeta zilei, ar fi măsurând 500 de mile pătrate. De ce oare? Ca moldovan ce mă aflu și pentru amorul meu propriu, n-aș vrea fiu și eu cuprins în dezlegarea problemei puse... S-ar putea oare fie cineva așa de nedrept și spuie ori creadă că Moldova ar fi un ținut de stepă, în care soarele se trudește în zări fără sfârșit, în care verdeața slabă și pălită te ... dar și de una și de alta, amestecate cu curiozitatea și cu râvna fantastică de a merge înainte și în același timp dorind știu și ce fac prietenii mei cei buni; adică mai curând dorind fiu de față nevăzut la viața aceea de liniștită tulburare, bag de seamă la toate mișcările acelei vieți de mici nimicuri, de prefăcătorii mărunte, de mici cancanuri și vorbe rele, de taine mărunte, care se ... o stană pe calul lui; numai brațele i le vedeam mișcându-se, iar țipătu-i sălbatic nu semăna deloc cu glasurile eleganților noștri. Vă rog mă iertați deocamdată de toate cugetările, observațiile și tablourile, căci și-așa mi-i destul de greu ...

 

George Coșbuc - Străjerul

... Sărmana, din fapt de-amurg s-a dus, Aleargă cât e satul spre vale și spre sus; Ea cere lucru, cere și roagă muncească, Nu-i trebuie pomană și nu vrea cerșească, Nu! Când te-ai pus cauți vreo milă omenească Ești bun sub piatră pus! Și nimeni nu-i dă lucru, flămândă ea rămâne; Dar cum -ntoarne biata la fiu fără de pâine? Grozav trebe că-i simțul din piept de mamă, când Se târâie copilul de slab și de flămând ... pas de pas, când însuți de tine tu te temi Ca fiarele de tropot. Nici flăcări, nici potopul, nici mii de limbi infame Nu pot pună stavili pornirii unei mame Când vrea moarâ-n locul copilului! Sunt legi, Sunt lanțuri, sunt pumnale ca-n sângiuri o-nchegi, Dar dragostea-i din suflet nici cei mai lupavi regi Nu pot i-o destrame! Oh, nu-i! Atunci o mână de om cu suflet crunt Se-ncleaștă nod puternic în părul ei cărunt Și voci de ... tot al ei avânt, Dar lunecă și cade de-a pluta pe pământ. Au! cum nu cad pe tine, sălbatico, păreții! Tu mergi ...

 

Ion Luca Caragiale - Sfânt-Ion

... Ion Luca Caragiale - Sfânt-Ion Sfânt-Ion de Ion Luca Caragiale Baladă haiducească Frunzuliță chimionu, Chimionu, anasonu, Mai dă, doamne,-un Sfânt-Ionu, prăznuim patraonu Cu Jenică Arionu! mai mergem la fiatru văz doi jandari cât patru! Că era mare-mbulzeală De-mi venise amețeală; Că Jenică Arionu, Pasămite-i farmazonu, A tras la loja ... stam noi la secret Cam pe lângă cabinet, Pasămite că de jos Ne venea în sus miros; Că unde-ncep strănut, Și cu Jean mă sărut Și -i urez la mulți ani, Sănătate, chef și bani, Și fiatru permanent La lojă cu-abonament, La lojă de beletaj, nde-i mai mare blamaj ... eu și el „Hai degrabă la Purcel!â€� Ș-aci, tot la un gând iar, Am cerut câte-un pahar, Un pahar de turburiu ne treacă de Algiu, Ursuzu și belaliu, Nu i-aș mai vedea chipiu! ne dregem la stomac, Arză-l focu-amoniac! Și nu știu ce-mi vine mie „Ad-o coală de hârtie Ș-un condei frumos ... și scrie! Scriu și scriu și la minut Un raport am așternut Contra colonelului, Contra polițaiului; Ș-am

 

Ion Luca Caragiale - Sfânt Ion

... Ion Luca Caragiale - Sfânt Ion Sfânt-Ion de Ion Luca Caragiale Baladă haiducească Frunzuliță chimionu, Chimionu, anasonu, Mai dă, doamne,-un Sfânt-Ionu, prăznuim patraonu Cu Jenică Arionu! mai mergem la fiatru văz doi jandari cât patru! Că era mare-mbulzeală De-mi venise amețeală; Că Jenică Arionu, Pasămite-i farmazonu, A tras la loja ... stam noi la secret Cam pe lângă cabinet, Pasămite că de jos Ne venea în sus miros; Că unde-ncep strănut, Și cu Jean mă sărut Și -i urez la mulți ani, Sănătate, chef și bani, Și fiatru permanent La lojă cu-abonament, La lojă de beletaj, nde-i mai mare blamaj ... eu și el „Hai degrabă la Purcel!â€� Ș-aci, tot la un gând iar, Am cerut câte-un pahar, Un pahar de turburiu ne treacă de Algiu, Ursuzu și belaliu, Nu i-aș mai vedea chipiu! ne dregem la stomac, Arză-l focu-amoniac! Și nu știu ce-mi vine mie „Ad-o coală de hârtie Ș-un condei frumos ... și scrie! Scriu și scriu și la minut Un raport am așternut Contra colonelului, Contra polițaiului; Ș-am

 

Petre Ispirescu - Înșir-te mărgăritari

... ciurul cu cățeii, îi zise: - Iată ce pricopseală îți făcu nevasta ce ți-ai ales. Bine că ți-a dat Dumnezeu în gând -i aduci o credincioasă ca mine, care fie pe lângă dânsa, căci altminteri, cine știe cum era te îmbrobodească și -și râză de dumneata. Se mânie fiul de boier când văzu o astfel de batjocură, și ca o pedepsească, luă de soție pe țigancă, iară pe fosta lui nevastă o făcu slujnică. Biata femeie văzu bine nedreptatea ce i se făcu: dară ... aducem pe toți vracii -ți dea leacuri care te facă sănătoasă. - Leacul meu ăsta este, îi mai zise ea. Daca nu vrei tai mielul, înțeleg că tu vrei mor eu. Și, neavând încotro, fiul de boier puse de tăie mielul și-l dete la bucătărie -l gătească. Gașperița se duse îndată în bucătărie și puse la cale ce se facă cu mielul, ca nu mai rămâie nimic din el. Trimise mațele la pârâu, cu o credincioasă d-ale ei, ca ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>