Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ TACĂ
Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 538 pentru FACE SĂ TACĂ.
Mihail Kogălniceanu - Un vis al lui Petru Rareș
... întărtate; fieștecare, dupre obiceiul vechi și nou, se credea vrednic și vroia să ocupe tronul Moldaviei. În vreme când deosebiții pretendenți cu partidele lor erau să vie la arme, ca prin lupte sângeroase să hotărască cine era să fie stăpân, se arătă o femeie, muma lui Petru, cu un hrisov al lui Ștefan cel Bătrân, prin care el cunoștea pe fiiul ei de ... a curții și cu haine domnești, cu poruncă ca, oriunde vor întâmpina pe noul voievod, să-l aducă mai în grabă la Suceava ca să-l puie pe tron. Petru Rareș se întorcea atunce de la Galați și ajunsese la Docolina, ca să mâie acolo peste noapte, cu zece care cu pește, fieștecare cu câte șase boi. Peste noapte Petru visă că dealurile, și cel de dincolo de ... îmbrăcat cu scumpele haine ce aduseseră cu dânșii. Noul voievod, atunce, zâmbind, le zise că de mult îi aștepta și, suindu-se în rădvan, porunci să plece la scaunul țării. —Da noi ce om face, doamne, cu carele cu pește? îl întrebară argații. — Să fie carele cu pește, cu boi, cu tot a vostru, le răspunse Petru v [odă ], și veniți după mine la Suceava, să
Calistrat Hogaș - Amintiri dintr-o călătorie
... avuse ciudata idee de a mărita straiele de sublocotenent cu opincile, bastonul și bocceaua din spate; și mă sileam a-l face să priceapă că numai pentru dânsul făceau câinii atâta gălăgie. Apucarăm la stânga pe prundul Cuejdiului înspre Dărmănești, fără să știm dacă am apucat bine sau rău. Norocul însă ține cu drumețul: la câțiva pași, pe prispa unei case albe, gospodarul și gospodina dormeau sub ... Și nici una, nici două, se întoarse din drum, apucând spre primărie, cu gând de a trimite câțiva vătăjei în urma noastră, ca să ne prindă și să ne ducă la comună. Preotul, văzând că gluma se îngroașă, îl lăsă să meargă puțin, apoi începu a râde cu hohot și-l chemă înapoi, spunându-i cine suntem. — Să mă bată Dumnezeu, părinte, zise ajutorul de primar, că, de nu-mi spuneai sfinția-ta sau de-i întâlneam singur, îi legam burduf și-i ... mare dragoste ospătați și găzduiți până a doua zi. Jitărie — bariera unui sat. Ciritei — tufiș de copăcei. De la Almaș, trebuia să
... bine că-mi aduc aminte! îmi veți da voie să ung încuitoarele ușilor cu usturoi [1], precum făceam pe vremea răposatului d-voastră părinte, Dumnezeu să-l ierte... Un hohot de râs zbucni din pieptul meu. — Zi să-mi puie șargul mai răpede. — Aveți să treceți pe la moara cea de vânt, unde strigoii macină făină. Acolo nu-i loc curat. — Hai, fă ce-ți spun! Mai aveți cornul ... zece ani la locuința ce-mi pregătise dreptatea omenească. Cât timp oi fi stat acolo între păreții osândei nu știu, căci nu m-am ostenit să măsur timpul; dar știu că într-o zi spre amurg veni temnicerul și-mi zise: — Măria-sa domnul a binevoit să te ierte pentru ziua de mâni a Anului Nou! Anul Nou!... Măria-sa a binevoit să mă ierte!... Curios, această veste nu-mi făcu nici o bucurie. Văzând însă că ușa temniței se deschide, ieșii fără să știu încotro mă duc. Eram pe stradă. Casele cele nalte cu balcoanele de fier, droștele care se-ncrucișau în fuga cailor, îmi amintiră că așa ... ...
Mihai Eminescu - Povestea Dochiei și ursitorile
... stăpân Ne-au trimis a întreba De măriți fata ori ba." El răspunde-atunci cinstit: ,,Dragi voinici, bine-ați venit, Dragu mi-e să v-ospătez, Cu voi să mă desfătez, Dar oricât m-ați întrebat, Fată n-am de măritat." Da-mpăratul din Apus Au venit și nu s-au dus, Două vorbe ... mi-o umbrește. Și în umbră-i cum trăiesc, Eu nu mai îmbătrânesc. Dragul mamei copilaș, Multe-n lume spune-ți-aș, Dar mă tem să nu mă lași, Ci mai dormi, mări, un pic Că ești crud de ani și mic, Dormi la umbră, dormi în pace, Că mama ție ... ușor de mâni se prind, Trag un danț și mi-l întind, Leagănul încungiurând Și din gură-ncet cântând. Una-i zice: Â Drag băiat, Să fii mare împărat, Căci așa fel ți-a fost dat. Alta-i zice: Â Să fii tare Fără de asemănare, Cum nu e viteaz sub soare. Zise-a treia: Â Fii cuminte În purtare și cuvinte, Și isteț ... eu tot voi împlini. Zâna pe copil se pleacă, Ochi-n lacrimi i se-neacă Și ea zice-încetișor: Â Nani, puișor, Cerul, când o ...
George Bariț - Inimile mulțămitoare
... neplăcut. EMILIA: Însă la ceasul hotărât vei avea bunătate a ne chiema. Căci știi, domnule, jocul nostru câteodată e cu sgomot și... uităm să numărăm câte au bătut! QUINT[ILIAN]: Bine. Eu voi veni să vă duc. Rămâneți în pace. (Merge.) Scena 2 CORNELIA, IULIE, EMILIA IULIE: Să cercăm care va putea arunca pila mai de multe ori una după alta, fără să o scape la pământ. Începe tu, Cornelia. Apoi, tu Emilia. Eu să văz care va fi mai harnică din voi!... CORNELIA: Numa, tu Iulie, să nu ne porți pe noi, după cum îți este obiceiul. Să nu ne stai în cale împed[i]cându-ne. Așa nu ne jucăm. IULIE: Eu voi sta zece pași mai departe de voi, numărând aruncăturiie ... rănește, nici nu omoară. Pruncii cu toții: Bună ziua, bună ziua, bunule bătrâne! DION[ISIE]: Nu vă stricați jocul, coconițelor ... EMILIA: Dar dumniata vei vrea să grijești în sală, și noi îți stăm în cale. DION[ISIE]: Nu face nimic. Până vă petreceți dumniavoastră, eu voi lucra altceva. IULIE (aruncă pila) : Ba știi cum, bătrânule bune? Să ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Trubadurul
... și de mai mulți. Cu asemenea început de discuție, într-o zi, ajunseserăm în șoseaua care duce la Băneasa. "Scepticul" ducea la braț pe Trubadur. - Să cânte Trubadurul! Altfel, burduful cu paradoxe o să ne amețească. - Ba nu, mai bine să ne spuie câte ape de colori vede el în pielița albăstrie a cerului. - Să mai zică o dată legenda de alaltăieri cu Fata gândului , "de care când te-ai fi apropiat ai fi înghețat sloi". - Nu, nu, răspunse Trubadurul ... nu trebuia să se îngrijească. Ne era drag peste măsură. Durerea, ca și veselia lui erau desfrânate. Nici tragedian, nici comedian n-ar fi putut să-l întreacă în mișcarea feței, în privire, în mlădierea vocii și în răgușeala în care își îneca glasul când vroia să-și arate dezgustul. Fiecare din noi îl întrebarăm, cu un fel de ceartă în glas: - Ce e, ce ți s-a întâmplat? - Ești ... Ba da, ba da, răspunse Trubadurul, ba țin prea mult, dar mă iubește mai mult pământul decât voi toți. Uh! și rece și greu trebuie să fie! Voi nu știți nimic. Nu puteți înțelege pe deplin, bombăni el, plecându-și capul pe genuchiul meu. Ar trebui să uitați tot ce ați învățat din cărți,
Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă
... le spargă casele, domnule! IPINGESCU: Nu se ia după toate, jupân Dumitrache; după cum e și femeia: dacă trage la ei cu coada ochiului și face fasoane, vezi bine! bagabonții atât așteaptă. JUPÂN DUMITRACHE: Ba să am pardon! Știu eu ce vrei dumneata să zici... Dar nevastă-mea nuÂ-i d-alea, domnule. IPINGESCU: Vai de mine! jupân Dumitrache, adică, gândești că am vrut pentru ca să-ți fac un atac? Îmi pare rău! JUPÂN DUMITRACHE: Nu, nene Nae; dar vreau să zic adică că nevasta mea nu-i d-alea cum ziseși, și iaca, după mine de ce s-a luat? IPINGESCU: S-a ... Ei! iac-așa m-a fiert fără apă toată seara... IPINGESCU: În sfârșit? JUPÂN DUMITRACHE: În sfârșit... plecăm; coate-goale după noi. Era să mă-ntorc în poarta "Iunionului", să-i zic numa': "Ce poftești, mă musiu?" și să-l și umflu; dar știi, am ambiț; m-am gândit: eu negustor... să mă pui în poblic cu un bagabont ca ăla, nu face... IPINGESCU: Rezon!... Ei! pe urmă? JUPÂN DUMITRACHE: Pe urmă s-a ținut iar gaie după mine. IPINGESCU: Până la Stabilament... JUPÂN DUMITRACHE: Da ...
Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi
... și astăzi nu mai suntem departe de pieirea ei cu totul. În adevăr, înțeleptul principiu, adoptat de către Reglement, și după care fieștecare moldovan poate să ocupe slujbe publice și apoi să primească și ranguri răsplătitoare, trebuie neapărat să sporească din zi în zi numărul boierilor; o aristocrație însă care tot urmează a se înmulți va sfârși negreșit a se ... rămaseră credincioși; însă oștile turcești, intrând în principat, nu făcură deosebire între vinovați și nevinovați și bieții locuitori, părăsiți de acei ce ar fi trebuit să stea să-i apere în primejdie, plătiră cu viața și cu averea lor o prea mare credință către sultan. Însă măcar că românii nu știură a ... în el duhul poeziei. Franguli fu cel de pe urmă profesor al lui. Hrisoverghi se apropia acum de douăzeci de ani; vremea îi venise ca să lase îndeletnicirile adolescentului și să intre în luptele bărbatului. Familia sa era cu totul încurcată în proțesuri, de la moartea părintelui său. Într-o așa fragedă vârstă, el fu, dar ... dl Negruzzi, cu cursele șicanei și cu nedreptățile oamenilor; să ...
Ion Heliade Rădulescu - Mihaida
... profană ce te cheamă Să amăgească omul și cerul să insulte. Severă deitate, a crimelor pedeapsă, Ce vizitezi pământul să deifaci pe oameni, Să fulgeri tirania, să reîntregi popoare! Eroica ta liră acordă cu unirea, Fă să-i auz vibrarea a coardelor sonoare Întinse-n negrul sânge tiranilor purpurii. Tu dă semnalul, muză, la prima mea cântare, În sânul meu ... ca icoană Cingea în tot cuprinsu-i cea vizie nocturnă, Și grația divină în toat-a lui ființă O simte revărsată, și-l face să exclame, Tinzând a sale brațe: "O, Doamne al puterii, Ce-n zile de pericol ai fost a mea scutire! Și când ... a?" "Cu ziua dimpreună intră în capitală Și la metoh așteaptă, solește-a sa venire A s-arăta la curte". — "Să vie." Scutierul Se-nclină, tăcut iese a împlini comanda. "Binevenit să fie al Domnului ministru! La timp sosi păstorul, și cerul îl trimite. Ce cauză îl face Târgoviștea să lase, Vezi în istorie viața eroului. Să ...
Garabet Ibrăileanu - Amintiri din copilărie și adolescență
... uneori te părăsește: nu poți fi atent la infinit. Apoi sforțarea conștientă te obosește. O comparație: un om care umblă drept prin natura lui, nu face nici o sforțare; unul care umblă plecat, trebuie să se gândească necontenit să stea drept. Îndată ce uită, umblă iar ghebos. Ca să nu răspund cuiva cu vorbe aspre, trebuie să fac o sforțare; uneori uit să fac sforțarea. Dacă m-aș fi obișnuit de la 3 până la 18 ani, în viața de familie, să vorbesc cum se cade, acum acest lucru ar fi foarte ușor, mi-ar fi un lucru natural, fără nici o cheltuială de energie. Bineînțeles e ... n-ar fi fost. Astăzi ar avea 66 de ani, o femeie bătrână, fără frumusețe, lovită de toate injuriile vremii. Un sentiment, mizerabil poate, mă face să simt că e mai bine c-a murit în floarea tinereții. Ea a fost demult, foarte demult, și sentimentele mele pentru ... plină. Atunci am fost foarte lovit de faptul că luna merge și ea pe cer spre casa noastră. (Eu m-aș fi așteptat ca ea să ...
Ion Luca Caragiale - Luna de miere
... o pot pricepe; totodată, Îi ofer, din ploscuța mea de drum, cognac. Cocoana primește bucuros, apoi: — Bravos cognac! așa zic și eu... Mersi!... Trebuie să fie scump... Eu iar dau din umeri și-i ofer altă țigaretă. Sunt hotărât deși nu-nțeleg românește să stau în compania cocoanei în coridor, până o crede dumneaei de cuviință să intre iar la loc în compartiment. A trecut, nu pot să-mi dau seama bine, cât timp, și din compartimentul nostru se aude tușind de trei ori... Cocoana intră... Peste două-trei momente, intru și m ... comet: — Pink... Trei medici cunoscuți din București; cel din urmă, umoristul Alceu Urechiă, unul din prietenii lui Caragiale. — Hehe... da... — Eu zic să le-ncepi pe toate odată. — Așa zic și eu. — Tot ai vreme acuma: și Mița are să stea la Franțișbat vreo două-trei luni — Cât? întreabă domnul. — Vreo două-trei luni! strigă cocoana în comet. — Cel puțin patru, a ... apropiem de Pesta. Cocoana a moțăit cât a moțăit și a adormit și ea... O! Argus! Domnul care horcăie face o mișcare... vrea ...