Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DUS PE GÂNDURI
Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 514 pentru DUS PE GÂNDURI.
Constantin Stamati - Gafița blestemată de părinți
... acoperise a stelelor strălucire, Și ceață de promoroacă pudruia codrii pustii, Crivățul cu-a sa suflare împrăștie pustiire, Lăsând urme de pieire pe dealuri și câmpii. Pe domnii codrilor, brazii, pe stejarii cu virtute, Îi zbuciuma cu-al său vifor, să i se plece gemând, Și zburând peste-a lor vârfuri drepănate sau căzute ... noastre de unde au pribejit. Și atuncea, rușinată, va ajunge la pieire, Pe aceste locuri triste, pe-aproape de-ai săi părinți; Și vei vedea pe Gafița umblând ca o nălucire, Pân’ va cădea ca o pârgă unei zadarnice căinți". "Oh, vie draga mămucăi! atunci maică-sa strigară, Și dac-a ... ta-nghețată nu ți-au spus că a mea casă Primește și hrănește vie orice călător?" Deci s-apropie, ridică și cunoaște... ah! pe cine? "Ah, fiică, fiică amată, păcatul tău te-au ajuns, Ș-al meu blestem cu cruzime întărtă cerul pe tine"... Atunci și bătrâna maică vine cu răcnet și plâns Strigând: "Aceasta-i Gafița, draga mamei copiliță, Speranța vieții mele, ce la sânu-mi au ... zice cu umilință: “Oricine ești, om bun, du-mă ...
George Coșbuc - Cântec ostășesc
... așteaptă! Sus spre Domnul mâna dreaptă Ridicați-o dar, jurând! Pentru sfânta noastră lege, Pentru neam și pentru rege Toți c-o inimă și-un gând! Nu mi te mâhni, copile, Cine are-n luptă zile Nu s-atinge plumb de el. Ori aici, ori dealtădată, Moartea nouă tot ni-e ... cer, Părinte, Fie-ți și de noi aminte Că suntem și noi ai Tăi! Fie-i blestemat mormântul Cui își calcă jurământul. Și-am jurat pe cer, flăcăi! Lasă tobele să bată! Căpitane, du-ne-odată Unde-i foc și unde-i fum. Steagu-n vânt! Trăiască țara! Vesel sune-acum ...
Ion Luca Caragiale - Tatăl nostru (Caragiale)
... N.: „...sfințească-se numele tău, vie... vie... vie..." B.: Ce să vie, urâto?... Vezi că iar nu știi?! N.: Ba știu, bunico! B.: (pe același ton): Apoi, dacă știi, de ce nu spui, ciumulico? N.: (reculegându-se): „Facă-se voia ta!..." B.: Hoho! nu așa, strâmbo! „Vie ... precum iertăm și noi... și noi..." B.: (exasperată): „greșiților noștri!" măgărițo! (îi arde o palmă peste zulufii de la ceafă.) „Și nu ne duce pe noi în ispită, ci..." N.: ,,...ci ...ci... " B.: (tare): „...ci ne izbăvește de cel rău!" N.: (răsuflând): „...ci ne izbăvește de ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște
... a cărei mișcare dinlăuntru ar fi taina vreunui mecanic de geniu, care ar fi voit să-și bată joc de oameni și de Dumnezeu: pe oameni înșelându-i și pe Dumnezeu imitându-l. II La ora mâncării m-am așezat la o masă din apropierea lui. Întotdeauna o liniște adâncă îl înghite ca într-un ... veni. Maiorul o să râdă când și-o cunoaște bine giuvaierul de nevastă. Și înghițiră câteva pahare de vin. Doamna se scobi în dinți; râse pe nas; deschise ochii mari și galeși și îl bătu pe picior. Căpitanul își rezemase capul în mâna dreaptă, privind alene la masa acelui domn tăcut și liniștit. — Vrei tu, Mimi, să-i auzi glasul ... ba o fărâmă de untdelemn, că mâine e Sfânta duminică". La cârciumă, mai dă-i o țuică, mai dă-i alta, mai dă-i și pe-a treia, și vorba se dezleagă. — Leliță, îi zisei eu, cum cheamă pe boierul găzduit de d-ta? — Că zău, să mă crezi, domnișorule, nici eu nu știu. Unde te-apropii de dânsul... toată ziua tace; noaptea ... ...
... — aur tot turnat Până-n zare revărsat, Aur viu de pâine coaptă -- Munca țărănimii dreaptă. Trece vântul prin ogoare, Dă pământului răcoare Și se duce pân'în zări Și răzbate-n depărtări. Păsări cântă-n ceruri sus, Tot zburând înspre apus. Pelin verde, iarb-amară, Măiculiță, scumpă țară, Mândră ești ... atât și necăjită. Veneticii, țară dragă, Te mănâncă toți la clacă, Îți iau bogățiile Și-și lățesc moșiile. S-au făcut ei boieri mari, Chinuiesc pe-ai tăi plugari, Pe noi ne-au încălecat, Pâinea toată ne-au luat, Țara-n mâini au apucat, Sângele ei ne-au băut Și neoameni ne-au făcut. Fiii ...
Ioan Slavici - Barbaria modernă
... pe noÄ barbarÄ și să susțină în virtutea iubiriÄ de Ă³menÄ pe ceÄ maÄ neomenoșÄ dintre exploatatoriÄ ce s’aÅ ivit vre-o dată pe fața pămĂȘntuluÄ. Nu vorbesc de EvreÄ, nicÄ de simbriașiÄ lor, care țipă și ne înjură pentru-că stăruim, ca ceÄ tarÄ să ia mÄ•surÄ ... noÄ, dacă n’am pune umÄ•r la umÄ•r, ca să-l ocrotim pe Român și să punem hotar exploatăriÄ neomenĂ³se, care-l duce la peire. OmenÄ sîntem și-l iubim pe om fie el Turc, Maghiar orÄ EvreÅ, dar tocmai iubind pe Ă³meni, trebue să fim cuprinșÄ de viuă repulsiune față cu indiviĂ¥ iÄ degenerați, carÄ nu iubescși eÄ pe semeniÄ lor și nu sporesc prin munca lor rodnică bogățiile țăriÄ, ci îșÄ petrec viața adunând în mânile lo[r] rĂ³dele munciÄ sÄ•vîrșite ... încetul să înțelĂ©gă, să ia parte la bucurille și la durerile nĂ³stre și să lucreze împreună cu noÄ pentru ridicarea nĂ©mului românesc. Pe aceștia îÄ socotim de o potrivă cu noÄ și-Ä iubim și stimăm cum noÄ între noÄ ne iubim și ne stimăm. Nu pe EvreÄ îÄ respingem, ci ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI
... cațără pe-un munte stâncos, înalt și aprig A cărui culme este atât de ascuțită, Încât oricât voiește a se ținea pe ea, Nu poate sta-n odihnă, și vântul cel mai mic Îndată-l îmbrâncește în groaznice prăpăstii? Asemene acestui ambițiosul este. Prea rareori norocul ridică ... scapi ceasul de slujbă hotărât, De-a purure cu frică sentințele să-nchei, Să nu jignești prin ele vreo persoană mare. Ori stând pe lângă curte din ziuă pân-în seară, Să ții balanțierul cu ochii neadormiți. De frică să nu scapeți de pe frânghie jos. Ambiția-n ureche atunce îți șoptește Că cine cată slavă nu trebui să s-oprească. Cine a călcat odată pe treapta cea de-ntâi, Așa îndoind trudă, treizeci de ani umblând Și petrecând o viață săracă, ticăloasă, Alții treizeci ani îți trebui să-ți poți ... ce ești vinovat. Ambiția în tine crescând tot cu puterea, Nu știi ce mărginire să pui dorinței tale; O dulce melodie nu bucură pre surd; Pe-un bolnav de podagră băi nu îl folosesc; Cinstirea și averea nu liniștesc pe
... în vorbă inima toată. Iau mai întâi prilej de vorbă de la niște stative ce zac în casă sau de la niște gheme ce stau pe coardă, ori de la o furcă ce stă zăhărită pe horn, pe când gazda este bolnavă, și apoi grăiește fiecare de pânzele și gospodăria sa, în vreme ce paharele se tot umplu și se deșartă și sănătățile ... o piele de urs, dar mie mi s-a sfetit mai rău: era despre seară și mă dusesem să-mi aduc boii; cobor pe jgheab, când, la capătul târniței, iaca dihania de urs, după ce-mi supsese boul, îl movilise, și acum ședea nepăsător deasupra pe patramuri; așa m-am aprins de mânie văzându-mi boul pierdut, încât mi-am zis în mine: de-acum tot una mi-e, ori eu ... bani în pahare, după puterile lor. Singur popa este scutit de aceasta dare, căci el se socotește menit numai spre luare: el ia și de pe viu și de pe mort, zice o vorbă veche. Cu acești bani își scoate gazda cheltuielile mesei, și uneori mai prisosește ceva. După ce se sfârșesc paharele dulci, oaspeții ... ...
Ion Luca Caragiale - O conferință
... la Paris, și afară de asta este, cum zice viceprezidenta, „ramolisită"; și, dacă madam Parigoridi nu s-ar ocupa de toate, „s-ar duce dracului S.P. ..." Și dacă s-ar duce S.P., ce s-ar face M.D.R.? Două săptămâni, de când afișe, gazete, scrisori, persoane, anunță mereu că eu am să țin la S.P.M.D.R. o conferență ... am zis: — Pe urmă, firește, ne mai trebuiesc mintea și puterea care, din toate celea risipite-n lume, să ne pregătească materialele... — Și pe urmă? — Pe urmă... pe urmă, ne trebuie neapărat meșterul cizmar, amicul nostru Florian, care din toate, cu dibăcie, să ne facă o pereche de ghete elegante. Și zicând acestea ... 2 d.a., mă-nființez la S.P.M.D.R. Acolo, damele din comitet, cu viceprezidenta în frunte, mă primesc foarte amabil. Sala este arhiplină. Mă sui la tribună, pe o estradă, cu spatele la un perete pe care sunt reprezentate cele nouă Muze în pitoreștile costume naționale românești. Daca știam mai dinainte, veneam și eu în costum de ciobănaș doinaș, cu trei ... putut spune... Și cine ar căuta să spună mai mult, desigur ar spune mofturi, ca tânărul zevzec, care încerca să-nfunde cu o întrebare neroadă ...
Vasile Alecsandri - Iașii în 1844
... o descriere a Iașilor. Iată dar că, pentru mulțumirea ta, mă hotărăsc a-mi scutura lenea și a încăleca pe condei spre a întreprinde o primblare pitorească prin ulițele capitalei Moldovei. Te înștiințez însă că această primblare am de gând să o fac fără a-mi întocmi dinainte un plan de drum, precum se obișnuiește mai în toate voiajurile. Nu, eu nu înțeleg ... pregătire, precum și fără scop hotărât. Adevăratul călător e acela care, când pornește la un drum, își propune să meargă unde l-a duce fantezia lui, astăzi spre răsărit, mâine spre apus, astăzi pe mare, mâine pe uscat. Iar cât pentru acela care se jertfește de bună voie unui țel întocmit după harta geografică, acela îl socot un curier însărcinat de a ... într-altul. Pentru ca să nu intru dar în categoria plicurilor de poștă, dă-mi voie să urmez după placul meu și să mă rătăcesc pe unde m-a duce condeiul. La aceasta mi-i zice poate că un bun călăreț trebuie să știe a stăpâni zburdările calului său; dar oi răspunde și ...
Alexei Mateevici - Munca noastră
... mână de oameni, tot înmulțindu-se câte oleacă, la urma urmelor va ajunge o mulțime de oameni, un norod unit în același dor și același gând. Asta are să se întâmple mai devreme sau mai târziu, dar are să se întâmple negreșit. Munca acelor oameni puțini, despre care spun mai sus ... trebuie să ne așteptăm la altul. Asta este din partea noastră cea mai bună prețuire a anului, care ne va fi de învățătură pe viitor. Anul ce se sfârșește nu trebuie să fie uitat cândva de nici un moldovean cu pricepere pentru vorbele spuse mai sus, adică că tocmai ... a fost pusă în temelia acelei vieți noi, care-o doresc moldovenii deșteptați. Încă și mai grea s-a arătat munca asta mai pe urmă, când au prins a ni se pune în cale fel de fel de piedici de dușmanii noștri. Acești dușmani au fost și ... au avut nu o dată izbândă ș-au cam împiedicat mersul înainte al mișcării noastre. Din toate acestea noi, firește, putem să tragem multă învățătură. Pe de o parte, în lupta noastră viitoare noi trebuie să ne ferim de toți acei oameni care nu ne priesc nouă; având ciocniri cu dânșii ...