Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU PICIOARE
Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 585 pentru CU PICIOARE.
Vasile Alecsandri - Prietenii românilor
... s-a despărțit de români, iată cuvintele ce le-a adresat: „Adio! fiți fericiți; redobândiți dignitatea și virtutea voastră antică; lucrați cu toții pentru Patrie; pătrundeți-vă de simțirea puterii voastre și astfel veți deveni iarăși o nație mare precum au fost strămoșii voștri!“ Dl ... a prevedea chiar de la 1848 întâmplările politice de astăzi. El a publicat un album foarte interesant intitulat: Album Moldovalaque și ilustrat cu desinuri de dl Bouquet. Dl Michelet, unul din cei mai mari scriitori ai Franței, care în volumul său LĂ©gendes du Nord vorbește de biata ... la Viena, care este chemat a alege chipurile de a da Orientului pe lângă binefacerile păcii și un regim social potrivit cu civilizația Europei, va lua în mare băgare de seamă dorințele Principatelor Dunării. Nu putem ști lămurit care va fi viitoriul acestor țări ce au în ... teatru și de pricină războaielor; însă sperăm că congresul de la Viena, când va fi să ia o hotărâre asupra soartei Principatelor, nu va trece cu vederea dreapta cerere a moldovalahilor în ceea ce privește naționalitatea lor consfințită prin vechi tractaturi. Principatele au apărat neatârnarea lor împotriva năvălirilor turcești ...
... mai mult decât toți, înțălept să să facă Și piste a faptei buni margini el să treacă Singur fără greșală, fără de strâmbătate, Cu minte, înțălept, viteaz și cu dreptate, "Și deci, zice Memnon, cu sâni vorovind, Ușoare, de nimica aceste socotind, Să fie cineva-nțălept, să șadă-n fericiri, Zice el, ci-i mai trebui decât nepătimire, Și ca ... Cum să mă diafendepsăsc? Ce drum oari să calc? Și de-a lui șeretlicuri cum oari voi să scap? Tu îmi pai om cu minte, înțălept procopsit, Cu darurile firii frumos împodobit. La tini, nenorocita, nădejde me o am, La picioari îț cad, căci alt agiutori n-am, Fii-ți milă de-așa ... adivărat că ace întâmplare Va fi de trei ori mai ră și mai păgubitoare. Minte deci trebuiești, mai bini să mă duc La prietinii mei, cu dânșii să mânânc, Și cu adunare aceasta eu mă voi mai lua, Și patima ce-am pățit poate c-o voi uita." Să duci: dar foarte chefsiz îl înțăleg peșin ... ș arate halu Și pentru a lui pagubă să dei arzihalu, Într-în palaturi, vedi fimei mulți grămadă, Suliminiti pe obraz și unsă cu ...
... mai mult decât toți, înțălept să să facă Și piste a faptei buni margini el să treacă Singur fără greșală, fără de strâmbătate, Cu minte, înțălept, viteaz și cu dreptate, "Și deci, zice Memnon, cu sâni vorovind, Ușoare, de nimica aceste socotind, Să fie cineva-nțălept, să șadă-n fericiri, Zice el, ci-i mai trebui decât nepătimire, Și ca ... Cum să mă diafendepsăsc? Ce drum oari să calc? Și de-a lui șeretlicuri cum oari voi să scap? Tu îmi pai om cu minte, înțălept procopsit, Cu darurile firii frumos împodobit. La tini, nenorocita, nădejde me o am, La picioari îț cad, căci alt agiutori n-am, Fii-ți milă de-așa ... adivărat că ace întâmplare Va fi de trei ori mai ră și mai păgubitoare. Minte deci trebuiești, mai bini să mă duc La prietinii mei, cu dânșii să mânânc, Și cu adunare aceasta eu mă voi mai lua, Și patima ce-am pățit poate c-o voi uita." Să duci: dar foarte chefsiz îl înțăleg peșin ... ș arate halu Și pentru a lui pagubă să dei arzihalu, Într-în palaturi, vedi fimei mulți grămadă, Suliminiti pe obraz și unsă cu ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a V
... locul, Unde ne vom aștepta norocul." Goleman încă-atunci de potrivă Într-acest chip rostul său deschisă: ,,Tot care n-are minte ponivă Și privind cu ochii doar' nu visă, Trebuie să vază, să-înțăleagă Că Vlad Vodă-au făcut cu noi șagă. Au socotiți voi că el nu știe Cu câtă putere turcul vine, Ca să puie țara supt robie? Înprotiva-ahăstor oști păgâne Noi avem să stăm cu vitejie, Măcar și de-ar fi de sute-o mie. Adecă, turcii venind să lovească Întii pă noi, ș-întia năvală Oastea țigană s-o ... venind călare. Și-într-un suflet alergând acasă Striga: ,,Fugiți, că turcii vin, iacă!" Iar' laia țigănească fricoasă De spaimă nu știea ce să facă. Cu vaiete mari și cu plânsoare Căuta-încoace și-încolea scăpare. Adunarea noastră prenălțată, De-atâta zarvă cu rebelie, Abea-în urmă și ia să deșteaptă Ș-uitându-și de arme, de bătălie, ApucĂ fuga cea sănătoasă Năzuind la tufa cea mai deasă ... altul nu era nime cu care Să-ș' poată stâmpăra râvna mare. Însă, de-ar fi-inimă și vărtute La om, tot într-aceaiaș' măsură Cu
Nicolae Filimon - Jocul bănățean
... lăsînd loc în mijlocul lor la văile cele mai încîntătoare; aci, la umbra unui pom, pe marginea unei fîntîne, vezi un june român înalt, spătos, cu fruntea largă, cu ochii scînteind, reprezintația cea mai fidelă a tipului roman; aci, costumele, moravurile, tradițiunile, legendele naționale, toate se conservă cu mai multă stăruință, cu mai multă puritate decît în orice parte a României. Aci, naționalitatea și patriotismul nu este un nume, nici o vorbă de fanfaronadă, ci ... amabilitatea sa. Fiecare pereche se ia de mînă. Bărbatul merge în fața junei fete, formînd din picioare cele mai grațioase și mai săltătoare figuri; femeia, cu un aer modest și plecat, urmează pe cavalerul său, ținîndu-l numai de mînă, conformîndu-se cu ondulațiunile lui, însă fără săltări, fără zgomot, ci ușor și grațios. Figura are acum aerul veseliei după trecerea celui dintîi moment a furiei ... ci ar preferi mai săracă, căci așa crede el a fi independent: D-aș trăi cît piatra-n vie, N-aș lua fată cu moșie, Să-mi poruncească ea mie; Ci-aș lua una mai săracă, Ce voi zice eu să facă. Daca junele iubește, amorul său voiește a ...
Mihai Eminescu - La aniversară
... sara pân-acasă, dacă-l iertau ocupațiunile statului roman, și astăzi — îl iertau acele ocupațiuni ale statului roman. Toată sara nu vorbi un cuvânt cu domnișoara. Ea-și încrețise sprâncenele între ochi, pe care-i ridică sub frunte; cu brațele-ncrucișate, picior peste picior, ședea-ndărătnică într-un colț, cu buzele strâns lipite. Dar pe furiș ea strecura câte-o rază drept în ochii lui. Era mânioasă. De doi ani se mânia foarte ușor și ... se lăsase pe garduri și zăplazuri de-amândouă părțile ulicioarei. Zăpada încărcase crengile de copaci și acoperămintele caselor. Ghețușul trosnea sub pași și el trecea cu dânsa de braț... ea în scurteică cu guler de blană, roșie la față, capișonul alb de lână înconjura fața, fruntea. Ea era blondă, foarte blondă, cu părul ca un caier de cânepă și scurteica — oricât de groasă ar fi fost — accentua totuși liniile unei talii fine și mlădioase. O ... îi strânse mâna și zise încet: — Mai zi o dată. — Nu. — Nu? Mă supăr... s-o știi. — Tu. .. repetă ea încet, cu ochii pe jumătate închiși, cu glas tremurător. Era un tu singuratic, fără de a fi pus în legătură ...
Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului
... știu foarte multe colinde minunat de frumoase și pot să le zică vreo trei, patru deodată, ca într-un glas. Dar iată că vine Crăciunul cu toate rânduielile lui bisericești, după care se încep veseliile sărbătorești. Țăranii, bucuroși și împodobiți toți cu cojoace și mintine nouă, cu ciubotele unse cu dohot sau cu untură de gâscă și cu părul lucitor, de dimineață se hiritisesc unul pe altul, urează la mulți ani, mănâncă bucate bune și beau vin. Iar când prinde a scăpăta ... zi cu steaua prin împrejurimi din sat, dar colinda fără stea este mult mai obișnuită și mai în duhul norodului, pe când cei ce umblă cu steaua cântă mai cu seamă cântece bisericești sau în duhul bisericii. Am spus pân-acuma toate obiceiurile care se petrec de cei ce umblă cu colinda. Acum este de trebuință de știut ce sunt colindele în înțelesul cel mai strâns al cuvântului. Pentru ca s-o înțelegem asta, este destul ... sunt înfățișate în chipuri de oameni, ei sunt domni, cuconi mari și au doamne: pe doamna Ajuneasă și pe doamna Crăciuneasă. Casa lor este împodobită cu flori și cu fel de fel de ierbi verzi și frumoase. Zugrăvirea curților lui Crăciun și ale lui Ajun se povestește ...
Duiliu Zamfirescu - Viața la țară
... valea Ialomiței, la stânga, pe desișul pădurii de Aramă, iar în față pe cotiturile ulițelor strâmbe ale satului. Toată curtea boierească trăiește liniștită și bogată, cu cârduri întregi de gâște, de curci și de claponi; cu bibilici țiuitoare; cu căruțe dejugate; cu argații ce umblă a treabă de colo până colo — și seara, când vine cireada de la câmp, cumpăna puțului, scârțâind neunsă între ... subsuori, trecură într-o odaie răcoroasă, mare, în care bătrâna păru a se înzdreveni ca prin farmec. Sofia Murguleț se îngrijea de babă cu un interes nespus. O puse să-și istorisească patima de la descălicătoare, îi dete cafea cu lămâie, pică oțet pe un cărbune sub nasul ei — iar pe de altă parte porunci să aducă tânărului dulceață, cafea, tutun, cu tot dichisul cuvenit. — Ia spune-ne, coană Profirițo, cum îți vine?... Aci, începu bătrâna o lungă șiretenie de vorbă: — Uite, maică, îmi vine ... nesimțite într-o odaie vecină, lăsându-l să-și potolească singur furia. Conu Dinu, rămas singur, prinse a innoda firul vremilor de azi cu lungul șir al celor trecute, și a se întreba, ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar
... până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă. Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu ochi și cu urechi, tot cu nasul deasupra gurii și cu călcâiele la spate, dar de învârtea copacul smuls din rădăcină și mi-ți izbea la mir leii pustiilor, dihăniile cădeau tumba, cu labele în sus, marghiolindu-se a moarte. Apele curgeau la vale și munții se ridicau în sus. Nu se pomeneau flori pe cer ... iar cu paloșul împărțeau. Și spun unii că pe atunci mergea mai bine cu minte dreaptă și fără de legi, decât, ca în zilele noastre, cu legi drepte și cu minte strâmbă. Pe-așa vremuri se zice că ar fi văcuit împăratul cu stema ruptă din soare, în cel mai frumos palat de cleștar și peste cel mai înțelept și mai viteaz norod. Nu era crai pe care ... și el de greu pe perina de pe scaunul împărăției. Și spune-i că, neavând copil de parte bărbătească, să cunune pe una din fete cu flăcăul care, zicând din fluier, îi va preface părul în inele de aur, ...
Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola
... din peticele de hârtie puse unele peste altele. Grămădești un dosar, adunând la întâmplare orice fel de note și informații. Rotunjești toate aceste peticele, potrivit cu mersul fabricațiunii. Coși toate bucățelele, mai bine sau mai rău, cu ață albă. Când toate au fost compilate, cusute și țesute, numaidecât tragi clopoțelul telefonului la librărie. A venit momentul să se împrăștie prospectele ... cetească in extenso remarcabila cronică literară a lui Gaston Deschamps o va găsi în Le Temps de la 12/24 mai c. Cu toată critica, însă, succesul lui Zola nu poate suferi nimic, și succesul legitimează tot, de la opincă până la vlădică. Cu Zola se întâmplă ce s-ar întâmpla și cu un mitropolit răufăcător: un biet autor modest și obscur, când imitează câteva șiruri, e pierdut; Zola ia cu lopata de unde apucă, și-i merge bine; un popă de sat, dacă ar ciupi din beteala de metal prost a unei icoane ... tuns, pușcăria, iar pe î.p. sfinția-sa, după nenumărate clasice plagiaturi, nici sinod, nici guvern, nici vodă n-ar avea de unde să-l apuce, cu toată barba-i cea lungă. Dacă toată lumea — și cea “burghezăâ€� și cea “nouăâ€� — ține și
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
... minut n-a zăbovit Și un curier în pripă la Ștefan a răpezit; Iar satelor de pe mărgini, porunci se găti Cu săcuri, topoare, coase, cu ce vor putea găsi, Totodată dând de știre și pre la boierânași Ca cu oamenii de oaste, cu vecinii și slujbași, Cu toții, și mic și mare, să grăbeasc-a alerga La șesurile Moldovei unde el se va afla; Apoi strângând călărașii și parte din ... târg afară cu mica urdia sa, Și pre dușman fără frică ca să vie-îl aștepta. Precum norul de lăcuste soarele întunecând Vine pre sus cu iuțeală țarinile-amenințând, Încât tremurând așteaptă spărietul muncitor Neștiind unde-a să cadă acel nor îngrozitor; S-amăgește cu nădejdea că ogoru-i va scăpa, Și-a sudorei sale roduri va putea înc-aduna; Însă d-odată lăcusta cade toată pe câmpii ... cruce-n gură ținea, Nu rămâne îndoială că acel odor bogat De la domnul Vlad sau Radul, în război a fost luat. Alții cu săgeți și arce au căciule tătărești, Însă cea mai mare parte poartă cușme țurcănești. De acolo nu departe țăranii stau adunați, Cu securi,