Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AR��I����
Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 1398 pentru AR��I����.
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepționismul în literatura română
... care s-a manifestat mai cu seamă la germani în veacul nostru, primind formularea științifică, ajungând sistem filozofic. Înțelegându-l astfel, pesimiști n-ar fi decât Schopenhauer, Hartmann, Leopardi și urmașii lor; pesimismul nu ar fi decât un fenomen al veacului nostru, care în trecut nu s-a arătat decât în India, cu Budha și budismul [1] Alții ... noastre. Dacă pricina curentului decepționist care bântuie literatura noastră este înrâurirea decepționatului Eminescu, apoi care e pricina decepționismului la acest scriitor? Să fie oare pornirile-i firești? Bine. Dar atunci cum ar putea să prindă rădăcini, să se dezvolte în societatea noastră, să ne copleșească literatura, dacă mijlocul social, împrejurările sociale nu i-ar fi prielnice? Dacă mijlocul social, împrejurările sociale nu i-ar fi prielnice, decepționismul nu ar putea să se dezvolte în țara noastră, cum nu se poate dezvolta o plantă tropicală strămutată în ghețurile Siberiei. Urmează deci că trebuie să căutăm ... apostolii trecutului —, dar a avut credințele ei, credea în basme, în vremea de apoi, în răi și îngeri; acuma însă științele pozitive i-au răpit aceste credințe naive, dar care linișteau, și nu
Vasile Alecsandri - Vis de poet
... însa plaiul nemuririi, Unde ne așteaptă îngerul iubirii. Atunci omenirea, viața de amaruri Se îmbracă-n ochii-mi cu plăcute daruri; Patria-mi ascunde chinurile-i grele, De zâmbește vesel fericirii mele, Și tot ce încântă, tot ce dă uimire, Tot ce-nalță omul la dumnezeire, Dragostea, virtutea, dulcea poezie, Îmi ... vine de-l cuprinde, Și simt că el numai e menit pe lume De a fi altarul scumpului tău nume! Astfel la picioare-i poetul cânta, Iar ea, vărsând lacrimi, blând îl asculta, Și-n a sa uimire gingașă, adâncă, Îl ruga, zâmbindu-i, să mai cânte încă: Spune-mi ce minune, care scump odor Ar putea în lume să-ți insufle dor? Care vis de aur s-a oprit din cale Ca să fie visul tinereții tale? Vrei ... ta cunună vreau numai o floare. Acea floare scumpă dacă aș avea, Altă-mpodobire pe frunte n-aș vrea. Și numai amorul care mă învie Ar întrece-n mine falnica-mi mândrie! Tu ești visul gingaș ce din zborul său Varsă încântare sufletului meu. Tu-mi îndulcești viața, tu-mi șoptești ... ...
Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)
... Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi) Hatmanul Baltag (operă bufă) de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] 1884 Cuprins 1 ACTUL I 1.1 TABLOUL I 1.1.1 SCENA I 1.1.2 SCENA II 1.1.3 SCENA III 1.2 TABLOUL II 1.2.1 SCENA I 1.2.2 SCENA II 1.2.3 SCENA III 2 ACTUL II 2.1 TABLOUL III 2.1.1 SCENA I 2.1.2 SCENA II 2.1.3 SCENA III 2.1.4 SCENA IV 2.1.5 SCENA V 2.1.6 SCENA VI ... încolțit dă scrisoarea din brâu, Arghirița citește.) „Prea grațioasei și nobilei d-rei Zulnia... loco... Prea grațioasă și nobilă cuconiță! Dacă inima d-tale ar fi așa de simțitoare, pe cât chipul și toată ființa îți sunt de fărmecătoare, un om care te adoră și ar cuteza să ți-o spună și să te întrebe, ar putea el să spere vreodată a fi fericit?â€� (returnela romanței, Zulnia cântă.) SOTIR St... Duduca... (ei s-ascund după copac.) SCENA III ... dor, Sunt răpită, sunt ferice, Sper un mândru viitor. Da! da! da! da! ARGHIRIȚA Domnișoara pătimește Pentr-un tânăr cavaler, Îl admiră, îl iubește, Parc- ...
Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)
... Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi) Hatmanul Baltag (operă bufă) de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] 1884 Cuprins 1 ACTUL I 1.1 TABLOUL I 1.1.1 SCENA I 1.1.2 SCENA II 1.1.3 SCENA III 1.2 TABLOUL II 1.2.1 SCENA I 1.2.2 SCENA II 1.2.3 SCENA III 2 ACTUL II 2.1 TABLOUL III 2.1.1 SCENA I 2.1.2 SCENA II 2.1.3 SCENA III 2.1.4 SCENA IV 2.1.5 SCENA V 2.1.6 SCENA VI ... încolțit dă scrisoarea din brâu, Arghirița citește.) „Prea grațioasei și nobilei d-rei Zulnia... loco... Prea grațioasă și nobilă cuconiță! Dacă inima d-tale ar fi așa de simțitoare, pe cât chipul și toată ființa îți sunt de fărmecătoare, un om care te adoră și ar cuteza să ți-o spună și să te întrebe, ar putea el să spere vreodată a fi fericit?â€� (returnela romanței, Zulnia cântă.) SOTIR St... Duduca... (ei s-ascund după copac.) SCENA III ... dor, Sunt răpită, sunt ferice, Sper un mândru viitor. Da! da! da! da! ARGHIRIȚA Domnișoara pătimește Pentr-un tânăr cavaler, Îl admiră, îl iubește, Parc- ...
Ion Luca Caragiale - Proces-verbal
... chestiune, și soba nu se putea strica, fiindcă a fost vară, și astfel nu voiește a evacua, deși sus-disul propietar i-a dat mobilele afară oprindu-i amanet un șifonel cu oglindă șlifuită în valoare de una sută douădeci de lei și o lampă sistem cu două fitiluri de porțolan cu abajur ... credut de cuviință a nu mai continua nici un scandal, deoarece ne-am mărginit a duce la secție pe provocator până i va trece momentele de primă furie fiindcă pretindea până la sosirea noastră ambele chiriașe împreună cu mama și mătușa lor l-ar fi insultat și chiar l-ar fi lovit, încât de-abia a scapat spre a veni să reclame, care noi n-am constatat fiind dus la o ... nu vorbesc până nu văz toată chiria că n-am poftă și de alt bucluc, și atunci pretinde dânsul că toate chiriașele au sărit asupra-i caudându-i lediuni. Având în vedere că după intervenția noastră pentru a împăca pe părți, am luat în cercetare și actele constatând ca în chitanța ...
Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț
... drepturile! El, care putea să fie domn României întregi! Împ[ăratul] muscal e la Varșoviea, unde are 250 mii soldați. Acum primim vestea că rușii ar fi venit chiar pe la granițele Bucovinei și că granița de pe Prut o ar fi rădicat. Ce este de făcut? Povățuiți-ne, mângăieți-ne cumva! Fraților Mureșani, salutări. Al d-tale frate și serv, G.Sion. [232v] Scrisoarea 2 ... turcii îl sprijinesc, pentru că nu pot găsi mai bun sbir pentru vremile aceste. Acuma caută prin [234] țară să prinză 24 persoane, pentru care ar fi căpătat firman să-i dea peste Dunăre, la cetate. Numele persoanelor n‑a însemnat prin firman, dar sânt anumite de el, care, pre cât știu, sânt vreo ... un suflet ca cel de la Neva. La Bărlad rușii ș-au spănzurat în public 7 soldați, din pricină că ei, fiind români din Basarabiea, ar fi vorbit între ei și cătră alții că ei nu s-ar îndura să meargă asupra fraților lor din Valahiea. Unul dintre dănșii era ofițir. Armiea toată e compusă din recruți besarabeni (români) și leși din Varșaviea ... ...
... purtat și fercheș, Știe traiul pe la băi: Cunoștinți nenumărate Și-a făcut din ziua-ntăi. Iat-un grup de dame-n cale-i, Ce surpriză, ce noroc ! Iute-și scoate pălăria, Intră-n vorba lor pe loc; Și mustața răsucindu-și, Spune hazuri fele de fel, Rîd cocoanele ... Și-a uitat, în grabă, birtul Și otelul neplătit... Ia priviți cum șade domnul, Ca un iepure-mpăiat..." "Ah, ce mucalit e Mișu, I-o grădină de băiat !..." A trecut o săptămînă, Mișu stă-n odaie trist, E frumoasă vremea-afară... Azi el însă-i pesimist. "Ce deșartă e viața ! Lumea-i plină de dureri, Ah, de ce n-am putut strînge Bănișorii mei de ieri ! Am avut o pasă bună, Cîștigam destul de mult, Lăcomie, lăcomie ... Nici aicea nu-mi priește... Haide, ia-o la picior !" Și incognito dispare, Luînd cheia-n buzunar, Va mai da, sau nu, pe-aicea? Asta-i chestie de zar ! Mișu e deprins cu drumul Și schimbările de loc. Va găsi, la urma urmei, Alte băi mai cu noroc ! ............................. Ce tristețe pe ...
Ioan Barac - Istoria preafrumosului Arghir și a preafrumoasei Elena
... cu cale lungă Cîte vor să-l mai ajungă. Cîte biruri, cîte sate, Tot întreabă de cetate, La toți le părea minune, Necum ca să-i știe spume. Calcă cîte locuri toate Pînă mai nici nu mai poate Deci în partea pustnicească Cînd era să nimerească, Dintru o peșteră mare, Vedea ... s-întoarce nu cutează. Gîndind fricos să nu-l crează, Ci ș-au făcut îndrăznire Gîndind : sau trai, sau perire, Și în peșteră intrară Dîndu-i întîi bună seară ; Iară omul cel prea mare Dă o groaznică strigare : „Cine iaste ? cine vine ? Cine ce caută la mine ?â€� Și cînd ... un ochi în frunte, Și părea că-i cît un munte. Arghir tremura de frică Și nu ascundea, nimică, Ci să ruga de iertare Numărîndu-i tot ce are, Și-l întreabă de cetate : Nu știe încătrău bate ? I-au răspuns omul îndată Cu vorbă mai așezată : „Nu i-am auzit de veaste, Necum să știu unde iaste, Dar șezi pînă dimineață Că vin toți satirii față. Știu că trebuie să fie Vreunul care ... pînă să îmbuce, O ploscă de vin aduce Dintr-ale sale merinde, Care foarte bine prinde. Uriiașul, dacă-l gustă, Cu stomah ca de lăcustă, I ...
... vrei de Matilda Cugler-Poni Ce vrei să fac cu mine? Eu nu mă pot schimba Și cum e a mea față Așa-i inima mea. Eu nu pot să plec fruntea Și nu m-oi umili, Chiar împăratul lumii Cu mine de-ar vorbi! De văd o mișelie, Încerc s-o biciuiesc. Iubirea mea-i iubire. Urăsc ceea ce urăsc. Nu pot!... Pot toate-n lume, Să știu că mi-i iubi, Dar mare-ar
Ion Luca Caragiale - Concertele simfonice Peters
... domneÈ™te, iar nu succesul intereselor materiale. Peters e înainte de toate un artist în adevăratul sens al cuvîntului, un artist conÈ™tiincios, capabil È™i pasionat de arta lui. El începe modest È™i fără multă reclamă, È™i nu mă îndoiesc că va găsi ceea ce caută — aprobarea amatorilor inteligenÈ›i. Iată, avem, prin urmare, la BucureÈ™ti, două orchestre pentru concerte simfonice: Una Peters È™i alta Wachmann. Asta e bine. DeÈ™i, în mare parte, compuse de aceleaÈ™i elemente, cele două orchestre se vor deosebi, în producÈ›iile lor, prin gustul de alegere a repertoriului È™i mai ales prin modul de interpretare. Fără îndoială, concertele d-lui Wachmann au lăsat întotdeauna mult, foarte mult de dorit, dacă vrem să judecăm strict ... È™i el o serie de concerte simfonice. Cunosc pe acest artist, È™tiu cîtă conÈ™tiinÈ›ă pune în exercitatrea frumoasei lui profesiuni È™i nu mă îndoiesc de succesul moral ce-l aÈ™teaptă. Va avea È™i succesul material? Să vedem. În orice caz, ar fi păcat ca o întreprindere atît de folositoare pentru cultura publicului romînesc să nu poată reuÈ™
Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu!
... dă de zestre, le dăruiește, le face danie pentru iertarea sufletului său, ba încă, când va voi, le poate da și dracului). Ninecuță-sa iară i-a dichisit bisahteaua și i-a pus înăuntru, cu toată rânduiala și cu toată dragostea părintească, felurimi de sculișoare: sticlulița cu stricat , pe care dumneaei îl numește dres ... marfă și nu ți-am plătit? Auzi, bată-l Dumnezeu, frățico! mi-am luat câteva fleculețe, și acum nu va să le lase; zice să i le plătesc! bată-i Dumnezeu să-i bată de ovrei! n-au lege, afurisiții! Ce e, mă jidane? cine o să-ți mănânce banii? Lasă marfa aci ș'ei veni altădată, ludo ... în altul, unde va porunci coconița: patt, plici, chiutt, puf! — În cine să mai dau, coconiță? să dau și în frățica? — Dar să-i bată Dumnezeu pe toți, că s-au pus să-mi mănânce zilele! — Auzi?!... ia-l de păr, ceauș arhanghele, că coconița a zis ... de ce nu avea, căci e și creștină bună, după cum am zis, fiindcă vinerea nu lucrează, duminica merge la biserică (mai vârtos când frățica i ...