Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PRIN ACEASTA
Rezultatele 341 - 350 din aproximativ 1367 pentru PRIN ACEASTA.
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor
... cu zmoala păcatului, pentru acĂ©ia, ca un părinte al milelor și al îndurărilor, au dat omului această mare vindecare a pocăinții, ca prin mijlocul ei să vie iară la cinstea cea dintâi și din fiiul neascultării și al pierzării să se facă iarăși fiiul lui Dumnezeu și din ... vor fi ca rușala, ca lâna le voiu albi. Luaț seama, rogu-vă, cu minte întreagă și înțelĂ©geț acĂ©ste cuvinte ce zice Dumnezeu prin Isaia, că acĂ©ia ce zice: Spălați-vă și vă curățiț, nu că zice doară să ne spălăm cu apa ceastă proastă, ce bem și ... concenit tot trupul de la om până la dobitoc. Așa și noao, creștinilor, nu 100 de ani, ci 1710 de ani ni s-au propoveduit prin mijlocul lui Noe celui adevărat, Iisus Hristos, carele ne-au mântuit cu corabiia trupului său, de potopul păcatului celui strămoșesc, cum că va să facă ... răutățile și să ne căim, ne vom îneca în vĂ©ci nesfârșiți, în noianul focului celui nestins. Și această vĂ©ste ni să dă pururea prin gura besĂ©ricii, prin propoveduirea Evangheliei și ...
Alphonse de Lamartine - Seara (Lamartine)
... n aburosul senin pășește. Venus se nalță pe orizon, Și la picioare-mi steaua-amoroasă Cu-a sa lumină misterioasă Argintuiește verdele șes. Prin deasa frunză acestor arburi Auz zefirul încet șoptind Lângă morminte ast sunet simt Parcă ar trece zburând o umbră. Dar totodată scapă din cer Senină ...
Ion Heliade Rădulescu - Seara (Lamartine)
... n aburosul senin pășește. Venus se nalță pe orizon, Și la picioare-mi steaua-amoroasă Cu-a sa lumină misterioasă Argintuiește verdele șes. Prin deasa frunză acestor arburi Auz zefirul încet șoptind Lângă morminte ast sunet simt Parcă ar trece zburând o umbră. Dar totodată scapă din cer Senină ...
Grigore Alexandrescu - Polovraci
... ghirlandă, în ea o mână care ține o sabie, și dedesubt cuvintele: Andrei Scorei . După cercetările ce făcurăm în vechile hârtii ale mănăstirii, aflarăm că acest Scorei trăia pe la anul 1690, că era fiu al unui cioban și în copilăria sa păzea oile părintești, în poalele muntelui Vâlcan, unde se ... o noapte în stâna familiei lui Scorei și am băut acolo cel mai dulce lapte. La anul 1687, când Șerban al II-lea se gătea, prin alianța sa cu Ioan și Petru, țar al Rusiei, a scutura jugul turcilor, și aduna pe taină oștirea în munții de peste Olt ... care, cu armele gata, așteaptă pe trecător. Împotrivă, contrastând cu această scenă, o despărțire formează un alcov; o femeie se arată în fund și privește prin dantelele unei perdele ce se coboară din bolta stâncii, în îndoituri grațioase; la un loc bolta se pleacă, încât abia te strecori de cealaltă parte ...
Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman
... Bolliac Și iacă-mă pe vârfuri ararea străbătute, Și unde achilonii locașul lor își pun. Dar nici o vegetare! A iernelor trecute Ninsorile, prin râpe, grămezi, grămezi s-adun. Nici mușchiul nu se ține pe cremenea lucioasă Ce-o zvântă vijelia în drumul său trecând. O! nici un semn ... șerpuind, Albesc mulțimi de turme ici-colo risipite, Și buciume din stâne s-aud pe vânt venind. Și erghelii, cireade, păduri, livezi, corneturi Pe coaste, prin vâlcele, când jos și când mai nalt, Ca frunze, umbrulițe pe niște largi bucheturi, Și drumuri, potecuțe, - cordele-n câmp de smalt. Câmpia e adâncă ... calul viteazul Decebal. Dar unde e poetul ce poate da o seamă De toată majestatea clădirii în eter? Cine-ar putea să spuie această panoramă? Prin vorbe cine poate s-arate-acest mister? Eshil le-ar zice iaduri, adâncuri sfărâmate, În care el privește pe Jupiter trăsnind, Giganți și Ecatonhiri, Titani care îl bate, Zvârlind în ceruri ... oare Puterea acea nemărginită, Puterea creatoare, a Totului princip, Zdrobită-n mici scânteie p-atomuri risipită, Se-nchină și ea soartei slăvită-n acest ...
Dimitrie Bolintineanu - Veneticii
... să supuie nici brațe dezarmate. Arabii dispărură sub mamelușii sclavi. Româi, fiii țării, deși odată bravi, Căzură fără luptă sub jugul ce Grecia Le puseră prin datini și-omoară România. Acest venin viază chiar azi ascuns în flori, Și face slăbiciunea acestor servitori, Ce învățați să fie robi la streini în țară S-agață cu furoare ... sunt dedați Cu biciul, nu cu arma, cu biciul în ei dați.â€� Când scalvii vedeau biciul, ei pleacă capul lor. Așa și veneticii trădează acest
Ion Luca Caragiale - Deslușire
... care publicul îl așteaptă de atâta vreme, - și pentrucă vine așa de târziu dupe numărul trecut, ne simțim datori a desluși aceasta cititorilor. Acest organ de publicitate, prin profesia sa de credință, arătase dela început, că va ieși la lumină meteoric, adică în restâmpuri neregulate; apoi, dupe cum se vedea, chiar pe scoarță ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VIII
... Nu precep atâta-îmbieciune, Ci voi povesti lucru cum este, Și vă-încredințăz că nu-i poveste! Îmblând o grămadă de gligani Încolea și-încoace prin păduri După hrană,-ajunsă la țigani, Și spăimântată de-atâte guri Vorbitoare, cu mare grohnire Păn' la mărul lui Drăgan fugiră. Iar' un urs carele ... el, măcar mânios, de-astă-oară Află de folos a rămânea-în loc, Ci fugi ca și pârlit de foc. Căci Drăgan care, prin o ciudată Tâmplare, în zios căzând s-aninasă Între doao crenge,-atunci deodată Trezindu-să, gândeai că va să-i iasă Sufletul, așa sbiera de ... din mâni fără credință. Întracea de-atâta strigătură Tot codrul răsuna pe-împregiur, Iar' ursul după cea căzătură, Mănios și mormăind mur! mur! Purcedea nainte prin desiș, Căutând câteodată lăturiș. Bietul Păpuc carele-ațipisă În fagul bortit, atunci deodată, Tocma-într-un ceas rău, ochii-ș' deschisă Căci ivind urechea spăimântată ... oblicind capul din bortă-ivit, L-apucă de cerbicea ticăită. Vrând să-i smulgă cap din rădăcină, Îl lăsă cu goala căpățână. Și iarăș' apucând prin tufare Dede de Șuvel cu barba creață, Pe care-afla durmind în picioare, Și luându-l frumușel în brață, Așa-l strânsă la sine de ...
Gheorghe Asachi - La moldoveni
... cu-ndoite opintele, Că o luntre strălucită ce-a scăpat din ocean, Dacă uită privegherea, va pieri chiar în liman. Fericiți strămoșii noștri, prin păzire-acestei legi, Spre a patriei scutire nu cruțau jerfiri, nici sânge, Și în volbura turbată stat-au pururea întregi, Ca o stâncă ... uitat mormânt? Pe Moldova, când ferice era-n pace și-n război, Schiți, panoni, sarmați ș-Asia n-a putut nicicum să sfarme; Prin a ei virtute gustă nemurire între noi: Înțeleptul Alexandru, Ștefan fulger întru arme, Dar pe-a timpurilor aripi fericiri și măriri ...
Ion Luca Caragiale - Corespondența sentimentală
... a pronunțat nisce espresii supărătoare pentru D-ta. — Nu credeam că D-ta să fii astfel după cum am avut ocasiune, cu cele intămpinate prin remiterea epistolelor — resbunarea care voiai a-mi impune, puteați foarte facile ca să decideți uă oră in care determinam bine ... — căci cu multu se deosibesce când cineva se află tĂȘte a tĂȘte, și cu atăt mai mult cănd o farsă se face prin cunosciința altor persoane. Mari! (’mi iau curagiulu a vă esclama astfel fiind că tonațiunea de Mari ’mi dă o vie speranță ... in nisce momente, așa de intunecoase, in cătu par-că sunt aruncat in abisu. Fă ca tu să fii acea lumină prin care să-mi arate accellu drumu ca sa-mi potu veni eară-și cum eram cănd făcurăm prima cunosciință. Deară ce se zicu, poate se ... cade, iubesce, și aceasta o face tărziu cănd primul respinsu e rece, nu se mai găndeste la trecutu. Acum ’ți spun nu făcea ca prin mine se faci subiectulu unei conjurațiuni contra mea.— Am greșitu ceva spunemu, ca să potu curege greșeala, ca să nu te lasu in ...
Constantin Negruzzi - Amintiri de junețe
... ceti românește. — Cum! apoi dar ce înveți tu? — Elinește, am răspuns păunindu-mă. De vrei, să-ți cetesc toată tragedia Ecubei, unde e acest frumos hor a troienelor, pre care îl știu pe dinafară: Aura, pontia aura, Ate pontoprosous komizeis Qoas akatous epoidma limnas poi me tan ... care toți socot că o știu, dar nime nu o știe cumsecade, nu este fără gramatică, fără sintaxis și fără ortografie; ci mai ales în acest pont al ortografiei întrece pe multe altele. Două pilde voi arăta. Sfârșind, își puse ochilarii, tinse tabla neagră, și chemând un băiat ca de nouă ...