Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NE-
Rezultatele 341 - 350 din aproximativ 1684 pentru NE-.
Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare
... ni se oferă pentru a reveni încă o dată la lucrarea dlui Alecsandri. Căci, pe lângă rangul necontestabil ce această colecțiune de poezii ne pare că ocupă înaintea tuturor publicațiilor din ultimul deceniu al literaturii noastre, cartea dlui Alecsandri este și va rămâne pentru tot timpul o comoară de ... cea mai mare parte a lor, adaugă la meritul cărții și cuprind observațiuni pline de interes. În articolul de față am dori să ne dăm în câteva cuvinte samă de impresiunea binefăcătoare de care ne pătrunde citirea acestor poezii. Ceea ce le distinge întâi în modul cel mai favorabil de celelalte poezii ale literaturi noastre este naivitatea lor, lipsa de ... vorbește însăși durerea și însăși bucuria, dar nu un individ care suferă, un individ care se bucură. Însă tocmai aceasta este semnul adevăratei poezii, și ne putem explica cum asupra Iliadei, atribuite lui Homer, s-a născut controversa dacă în adevăr este compusă de un poet Homer, sau este ... parte de busuioc. Vin la horă ici în șir, S-ai parte de trandafir. (pag. 341) Izvorând astfel poezia populară din plenitudinea simțământului, în ea ne
Titu Maiorescu - Poeți și critici
... puterile pentru a da acelei mișcări un avânt - dacă nu destul de general, dar cel puțin destul de puternic pentru a ne face să simțim un adevărat progres în anul prezent, comparat cu anul 1872. Alecsandri ne-a înavuțit poezia cu Ostașii noștri și cu drame, îndeosebi cu Fântâna Blanduziei; Eminescu a adus lirica română la o culme ... de la ordinea zilei pentru părțile esențiale în literatura proprie și în știința teoretică. Rămâne încă la ordinea zilei în politică, dar de aceasta nu ne ocupăm aici. Misiunea criticei - misiunea de altminteri totdeauna modestă, dar nu fără importanță în modestia ei - ne pare a fi în momentul de față mai mult de a lărgi cercul activităților individuale, de a deștepta tinerimea ... d-sale de procedare și care, în orce caz, este pusă de alții, întrebarea: cine este mai mare poet, Eminescu sau Alecsandri? Întrebarea astfel pusă ne pare din capul locului greșită, și ne pare greșită fiindcă este unilaterală și - exact vorbind - o confuzie de cuvinte. Poet mare! Poet în ce înțeles? Poet în care întindere? Să ...
Vasile Alecsandri - Înșiră-te, mărgărite
... Auzi, frate, Gemetele-i necurmate? Măiculița mea iubită, Cât de-amar e rătăcită! Ochii-i sunt două izvoare Tot de lacrimi arzătoare! Ah! privește cum ne cată Prin cea casă întristată! Cum ne cehamă, cum ne plânge! Mâinile cum și le frânge! Mamă, mamă, draga noastră, Iată-ne ici la fereastră, Vin cu dulce diezmierdat, Că de mult, amar de noi, Ne lipsești la amândoi! Astfel brazii suspinau Ș-a lor crengi le clătinau Pe fereastră-n sala mare... Mama doamnă viu tresare, Vine,-aleargă ... soartă, Că de grijă cerul poartă Și la morți, și la cei vii, Și la flori, și la copii. Seara primăverii caldă Cu dulci lacrime ne scaldă, Vântul ne adoarme-ușor Cu suspin răcoritor, Și steluța serii, mută, Cu dulci raze ne sărută. Ce vorbiți de primăvară, Și de stele, și de seară? Nu vedeți cumpliții nori Cum sosesc fulgerători? N-auziți cerul cum tună Și pământul ... lume toate, Ca să afle mângâiere La cumplita sa durere! Astfel Doamna, ca-ntr-un râu, Intră-n lanul cel de grâu, Și tot cată ne ...
Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni
... prăde boierii De turme de oi, de pluguri de boi, De herghelii de cai, De hăzneli de bani. Boierii, că i-au prădat, Nouă plugușor ne-au dat Cu coarne de floricele, Că avem să arăm pământ cu ele, Pământ negru nisipos, Unde se face grâu mândru și frumos. A ... Cu urechile vânt trăgeau, Cu botul în sac puneau, Badei bine îi părea. Scoală, doamnă, nu dormi, Că noi de-aseară nu dormim, Că gerul ne geruiește, Viscolul ne viscolește, Limba-n gura ni se-mpletește. Doamna (numele fetei) din pat s-a sculat, Cu capul de sobă a dat ... Ș-a făcut un colac, Cu miere îndulcit, Cu zahar zăhăruit, Ca pentru noi, plugărașii, gătit. V-am ura, v-am mai ura, Dar ne temem că vom însera, C-avem să trecem Trei dealuri îngemănate, Șed balaurii cu gurile căscate, Ca să ne-apuce pe noi de spate, Anul Nou cu sănătate!" Vedem că în hăitul adus aici se povestește toata istoria muncii plugarului și a facerii ...
Constantin Negruzzi - Cârlanii, vodevil într-un act
... o vreme-ndelungată Eu-sunt prietin cu tine. Cumătru tău au fost gata Ori la ce să te slujească, Numai sapa și lopata Gândem să ne despărțească. Spune ce vrei? boii, carul, Punga? Cere tot ce-ți place. TERINTE: Oh, nu știi, cumătre, amarul Care dragostea ne face. (bis) MIRON: Ce spui? Dragostea! Nu cumva ți s-au aprins călcăile după vro lelică? TERINTE: Ba, ba. MIRON: Nu-i de șagă, ien ... Nu-i vina mea dacă joc mai bine decât altele. DOMNICA: Ce are a face! — Da ien las, nu-i vorba să ne sfădim. Trebui să ne întoarcem ciuda pe bărbații noștri, pentru că n-au încredere în noi. VOCHIȚA: Bucuroasă. Cum să facem? DOMNICA: Terinte zice că eu ascult șăgile cuconașului ... păzim. DOMNICA: Zău, bine zici, cumătră. VOCHIȚA: Da ce să facem noi, spune? DOMNICA: Ei au pus rămășag cinci cârlani că ori tu, ori eu, ne-om pleca la vorbele cuconașului. Or să se facă că se duc la târg, ca să ne poată pândi mai lesne. știi ce? Noi să ne arătam scârbite că se duc. ș-apoi, ca să-i năcăjim, să ...
Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră
... legi fatale mișcă puteri necunoscute, dezlănțuie cataclisme, decretează morți, pe cari nici nu le putem bănui, și noi, pe rotundul acesta, care e globul nostru, ne înșelăm, stropim cu picături de sînge hotare ce zicem că le-am moștenit din străbuni, ridicăm tot felul de steaguri pe cari ard toate culorile ... o fac și eu ?... Viața curge ca un fluviu imens și noi suntem viața. Imensul fluviu are însă două maluri și mulți dintre cei ce ne-a aruncat întîmplarea pe infima noastră bucată de pămînt, ce-o văd zugrăvită pe globul terestru, stăm despărțiți de adîncul albiei în care ... ne murmură și unora și celorlalți neîntrerupta goană de unde ; aceleași priveliști vedem și unii și ceilalți în limpezimi ; aceiași nori, ce întunecă fața apelor, ne ...
... sa. Pentru noi nu e nici o deosebire între ele. 25. E de invidiat optimismul contemporanilor noștri, care cred că am progresat atât de excesiv, ne-am dezanalizat atât de mult, comprehensiunea și inteligența sunt atât de complet tovarășele noastre de orice moment, încât, ca să ne mai virilizăm, ca să nu ne stingem din prea mult abstracționism ar fi nevoie de o doză de gorilism. De fapt -- și chiar când pe spirala progresului ne aflăm în ascensiune -- suntem încă la începuturile omenirii. Cele câteva zeci de mii de ani de când suntem ,,oameni", sunt prea puțin lucru în evoluția ...
Ion Luca Caragiale - Emulațiune
... t-ați numa la paradie pe colejii voști din ghimnazium „Traian" de la Turnul Zeverin, cari au vin't ... Școlarul Georgescu: Numa' după ei ne-am ținut toată ziua, domnule; d-aia n-am venit ieri la școală. Profesorul: N-ați vin't ieri la școală, ha?... Școlarul Otopeanu: Nu ... Nu, domnule; pe profesorul de la Severin; zicea tata: așa'profesor, halal să-i fie! Profesorul: Spune-i tată-tău, șușterului, așa de la mine: ne, sutor, ultra crepidam, că-z doar nu toți șuștării or să aibă compekența să se pronunțe obiectiv asupra metoaghelor de pedagojie care iaște cea mai ... să aveți și voi o disțiplină. Curând acuma va veni finele anului, când vom arăta, m' rog, cu toții onoratului ministeriu cum am știut să ne împlinim datorința, ca să căpătăm și noi o înaltă aprobățiune. Pântru aceea dar, m-am hotărât ca de astăzi o oară pe zi să aibă ... cari vor fi proști, vor rămâne cătane proaste. Trubuie ca să arătăm și noi, m' rog, onoratei azistențe, care va fi de față ca să ne onoreză la un defilir, că ne ...
Ion Luca Caragiale - Om cu noroc
... de duminică la moșia lor Moara-de-Piatră. Adunarea restrânsă de intimi. Ținuta absolut fără pretenție: oĂ¹ il y a de la gène, il n'y a pas de plaisir. Nota. La gară v-așteaptă trăsura". Stilul e femeia... Grațioasa doamna Guvidi! îi cunosc scriptura și ... vreme dulce și lună plină... zece trăsuri mergând la pas și banda roșiorilor cântând un marș triumfal în frunte - de neuitat. Familia Guvidi cu nașul ne-a condus la gară. Ne-am suit în vagon cu toții, după ce am mulțumit gazdelor și îndeosebi doamnei, care făcuse onorurile cu grația ei obișnuită etc. N... care n ... orașul P... unde-l chemau niște afaceri urgente, a rămas în gară să apuce trenul ce venea din București și cu care noi ne încrucișam la întâia stație. Se înțelege că în tren am vorbit toată vremea numai de petrecerea minunată de cu ziuă, și am fost unanimi în ... a avut și are. Doamna Z... una dintre invitate, o văduvă respectabilă, care știe toate câte se petrec în societatea noastră și chiar mai multe; ne ...
Ion Luca Caragiale - Plătește vizirul
... parte, după toate blagomaniile finanțiare obișnuite ale foii radicale, se aduc laude strictei și riguroasei economii, ordinii și probității administrației d-lor Mihălescu-Warzaawsky. Nu ne interesează deocamdată aceste modeste și candide afirmații. Ceea ce ne interesează este să punem sub ochii cititorilor următoarele rânduri ale foii oficiose: Un fapt de cea mai mare însemnătate s'a săvârșit zilele ... a dobândi în favoarea-i o parte măcar din cei puternici, cu care să contrabalanseze cealaltă parte ! Evenimentul întâmplat pe țărmii Nilului trebue să ne facă să cugetăm serios din multe puncte de vedere, mai cu seamă în grelele împrejurări în care ne aflăm astăzi. Luăm act de aceste grave amenințări făcute fără nicio rușine și fără nicio teamă și M. S. Domnitorului, chiar de cătră acei ce ...
... dor nemărginit. Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici, Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici; Microscopice popoare, regi, oșteni și învățați Ne succedem generații și ne credem minunați; Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul, În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată, Că-ndărătu-i și-nainte-i întuneric se arată. Precum pulberea se ... gândit. .............................................................. Între ziduri, printre arbori ce se scutură de floare, Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare! Și din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate; Amorțită li-i durerea, le simțim ca-n vis pe toate, Căci în propria-ne lume ea deschide poarta-ntrării Și ridică mii de umbre după stinsul lumânării... Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta, fecioară, Și câți codri-ascund în ...