Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FI PRIMIT
Rezultatele 341 - 350 din aproximativ 472 pentru FI PRIMIT.
Duiliu Zamfirescu - Viața la țară
... scârțâind neunsă între furci, ține isonul berzelor de pe coșare, ale căror ciocuri, răsturnate pe spate, toacă de-ți iau auzul. Fără a fi risipă și zarvă, curtea boierească pare populată și bogată. Într-o zi de vară, pe la vremea odihnei, conu Dinu fu sculat din somn de ... la Eforie pe nimic, bez moșia dumisale părintească, mărita până acum șapte fete. Pe conu Dinu nimic nu-l supăra mai rău decât să-i fi zis că are moșia de la Eforie pe nimic. Își mușcă din unghii mai adânc și tăcu. — Așa e, îngână coana Sofița, dar avem ... că mi-e c-oi închide ochii fără să apuc să-mi văd nepoții... Ce zici, coane Dinule?... Conu Dinu dete din cap, parcă ar fi zis că așa e, dar că asta nu-i treaba lui. După ce-și isprăviră cafeaua, Tănase Scatiu scoase o pană de gâscă din buzunar ... urmă a face pași mari prin casă și a trage adânc din țigară, ca și cum maximul acesta de fum ar fi putut reduce firea sa la un minimum de supărare. Coana Sofița trecu pe nesimțite într-o odaie vecină, lăsându-l să-și potolească singur furia ...
Dimitrie Bolintineanu - Veneticii
Dimitrie Bolintineanu - Veneticii Veneticii de Dimitrie Bolintineanu În Menadele. Satire, politice, sociale. București: Librăria Löbel&Poper, 1870. Opere, vol. 3. Trecură peste țară în timpii dinainte, Oștiri streine, turcii, tătari, și morminte Lăsară aici. Polonii, maghiarii au trecut, Dar ei atâtea rele în țara n-au făcut. Cât fac azi veneticii, neputând să trăiască În țara lor și află în țara românească O partie. Căminul le se deschide lor, Și patul nunții dulce, și casnicul amor, Și ei cu îndurare primiți de slabi români, Pe țară și pe casă se fac aici stăpâni. De unde-acestă iarbă coruptă și ingrată Veni ca să înece o țară neatârnată Și nobila martiră a orpitalității? Dintr-înșii izvorăște pârâul nedreptății, Corupții, trădării și tristei umilinți. Vedeți aceste triste și palide credinți. Ce fac din fiecare să nege ce-i moral Șin interesul public la acel personal. Cinci posturi nu ajunge la unul și hrăpirea, Trădarea și minciuna, calomnia, lovirea, Ei le întrebuințează, p-ai Românii fii Să-i pearză, înalță case și cumpără moșii Din prăzi și ei nu află la lege pedepsire Și turme blestemate de sclavi cu umilire Se fac lor instrumente să-omoare pe români. Și din ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de noiembrie
... crudă, Eu însă, milostivă, aș crede s-o numim În contul ei atâția trăiesc fără de trudă... Și ce s-ar face popii de-ar fi să nu murim? Dar doctorii?... Dar cioclii?... Dar inima dușmană? Dar cei câți ne mănâncă cu poftă din pomană?... Femeia ce ne scaldă?... Dricarul și ...
George Coșbuc - Blestemul trădării
George Coşbuc - Blestemul trădării Blestemul trădării de George Coșbuc Cu sfărâmate catapulturi Turnul muced stă-nclinat, Iar în poartă surii vulturi Frântă-și au de mult aripa, Stând să cadă-n toată clipa Peste pragul fulgerat. Însă-n veci vor sta la poartă, Că-i din cer blestem de veci. Noaptea-nvie-o oaste moartă, Și-i de coifuri valea plină Fă o cruce și te-nchină. Călătorule, când treci. Noaptea din ruini răsare Tot castelul, precum fu. Șanț și ziduri de-apărare, Turnuri albe cresc deodată, O cetate-nfricoșată Unde-Agripa cuib avu. Iar din văi un prinț se suie Alb de arme, spre castel; E tăcere-n cetățuie, Dar stafiile pe coaste Repezi vin, o-ntreagă oaste, Toți ai prințului cu el. Lupi ce cască largul gurii Au pe coif, și parc-au strâns Toate fiarele pădurii. Sunt de-acei ce-au stat în cale, Varro tu, oștirii tale Și-au făcut pe-August de-a plâns. Când ajunge la cetate Albul prinț al celor morți De trei ori cu pumnul bate Repede-n arama porții Scări aduc în grabă morții, Cu berbecii bat în porți. Și-auzind cum vin barbarii, Ușa tainiții-o deschid ...
Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni
... vezi cum înobilează el ceea ce spune. STĂNICĂ: (cetind) . "Că siete corta e grosa, precum m-au asigurat mai multe persoane, mă jur... Dacă va fi cu volia d-tale... să te ieu de spoză." Spuză? ce va să zică el cu spuza? CALIOPI: . Spoză, va să zică soție, ne-nvățatule ... Nu-s numai principesă simplă, sunt principesa animei lui. Ah! mă încântă! STĂNICĂ: (cetind). "Așa, principesa animei mele! mă dau d-tale cu totul, vei fi zeița mea..." CALIOPI: (curmându-l). Zeița sa! ce stil! zeița sa! un zeu mă face părtașă divinităței sale! pare că văz Olimpul, tot ce este ... mare la poalele tronului meu... zeița mea! ah, gust ambroziune, beu nectar! asta mă-mbată! STĂNICĂ: (cetind) . "Vei fi zeița mea, și eu îți voi fi sclav..." CALIOPI: (curmându-l). Eu îi voi fi zeiță, și el îmi va fi sclav. Ce antiteză! o zeiță și îndată un sclav! O, cât de ușoare vor fi lanțurile sale! Nu te teme, gingașe străine! Îți voi sămăna viața cu roze, toate zilele tale se vor petrece în lângori amoroase, și puterea mea ... nu mai urma, că mă prăpădești. — Dă-mi biletele. STĂNICĂ Da să nu cetesc pe acel a grecului de la Galați? CALIOPI: ...
... s-o amețit de cap, parcă i-o umflat rusaliile. ÎNTÂIA Mai știi păcatu? De câtva timp urlă câinii toată noaptea- n sat. CATRINA: Or fi zărind vrun duh necurat pi-ntuneric. TOATE (făcându-și cruce): Ferească sfântu! CATRINA (apropiindu-se de Suzana): Fa, Suzană, de ce șezi așa dusă pe ... ori ba?... Ba?... faceți cum vreți. Să nu ziceți că nu v-am dat de știre. Voi îți împărți cu dracu ce-a fi de împărțit. SUZANA: Toadere, Toadere. TOADER (venind în scenă): Aud, Suzănică. SUZANA: Da ce mai este? TOADER: Apoi, ce să fie, dragă nevastă? Îi că ... Ce moare, bărbate? TOADER: Poate că moare de curechi, fiindcă s-apropie postul. SUZANA: Bine, dar, ce-are a face?... TOADER: El o fi știind, că ne-a mai spus să fim de azi înainte cetățeni. SUZANA: Cum, cetățeni? să vă-nchidă la cetate? TOADER: Dracu să ... bostanii deoparte și m-ascultă... GALUSCUS: Fie. Acum că ți-am dat esplicăciunile necesarii, spune, ce voiesci? TOADER: Te-aș ruga, dacă nu ți-ar fi cu supărare, să-mi citești porunca asta de la subprefecătură. GALUSCUS: Ai primit iar vrun ordin? TOADER: Ba nu, o poruncă. GALUSCUS: Cum ai zis ...
Panait Istrati - Chira Chiralina
... decât de vreo trei sau patru ori, totdeauna pe stradă. Casa mamei sale era închisă pentru Stavru, ca toate casele cinstite. Și apoi, ce ar fi putut el să spună, derbedeul tuturor iarmaroacelor, băiețandrului răsfățat și ținut din scurt? Stavru trecea drept un flecar pentru toată lumea — și era în ... asta făcu și mai multă plăcere lui Adrian. Îi examină figura în lumina palidă a serii și o găsi aceeași. Nimeni n-ar fi putut să-i ghicească etatea. Totuși, Adrian băgă de seamă că, pe la tâmple, blondul palid al părului se făcuse alb-fumuriu. — Ce ai ...
Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun...
... lumii mari, novelă — o sută de file, format ministerial, foarte mărunt și clar scrise, fără cea mai mică ștersătură sau îndreptare... Asta nu poate fi supusă presei idraulice: totul, silabă după silabă, trebuiește cu scumpătate respectat... Vom da numai începutul în numărul special, și va urma în numerele cotidiane, vreo ...
... cei răi, Făgăduieli și suferințe N-au sfărâmat credința ei... Neomenoasa judecată A osândit-o ieri la moarte, Dar mâine-n ceruri ridicată, Primi-va scrisul altei soarte... Și iată, c-o dorință sfântă Pe sine-n jertfă a s-aduce, Ea-și merge calea de osândă ...
Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea
... așa: - Afurisiților! care dintre voi nu e zevzec, să-i treacă pe sub nas toate și el să nu bage nimic la cap, trebuie să fi luat seama, ca și mine, că toți oamenii sosiți de pe la dânșii aici la noi nu se plâng decât numa și numa de soțiile ... Eu, copil, ce să fac?... Mă țineam plângând tot după căpitan și după călugăr, și i-am auzit vorbind așa: zice capitanul: - Părinte, dac-o fi holeră, m-am nenorocit; patruzeci de zile nu-mi dă voie să intru-n port, mi se strică marfa și rămâi sărac pe drumuri! Dar ...
Ion Creangă - Povestea lui Stan Pățitul
... cum o numea el, gândindu-se mereu la multe de toate... Unii zic așa, că femeia-i sac fără fund. Ce-a mai fi și asta? Alții, că să te ferească Dumnezeu de femeia leneșă, mârșavă și risipitoare; alții alte năstrușnicii, încât nu știi ce să crezi și ce ... alții să-i facă să se bată până s-or ucide, și câte alte bazaconii și năzbutii de care iscodește și vrăjește dracul. Ce-or fi isprăvit ceilalți draci nu știm, dar acestui de la pădure nu i-a mers în acea zi. S-a pus el ... vreau să intru la stăpân. — Să intri la stăpân? d-apoi tu nici de păscut gâștele nu ești bun... Cam de câți ani îi fi tu? — Ia, poate să am vro treisprezece ani. — Ce spui tu, măi?... Apoi dar bine-a zis cine-a zis ...