Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FAȚĂ
Rezultatele 341 - 350 din aproximativ 1387 pentru FAȚĂ.
... doisprezece tovarăși cătră vecinul său, care sta lungit la pământ și fuma leneș din lulea. — Da, răspunse celalalt, cucul nu ne mai cântă în față de-un timp încoace parc-a perit sămânța călătorilor cu bani. — Numai Manoli e mai norocos dintre noi. — Ba că chiar ... era mic și îndesat, un cal vânjos de munte, împodobit cu canafuri și clopoței, iar în căruță ședea într-un cot un om rumăn la față, bine hrănit, cu mustețele subțiri, cu capul cam între umere, având mijlocul încins într-un șal de lână lat pănă pe subsuoară și peste șal ...
Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului
Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului Ciulinii Bărăganului de Panait Istrati Dedic această carte: Poporului României, Celor unsprezece mii ai săi de asasinați de către guvernul român, Celor trei sate: Stănilești, Băilești, Hodivoaia, rase cu lovituri de tun. Crime savârșite în martie 1907 și rămase nepedepsite. PANAIT ISTRATI martie 1928 Când sosește toamna, întinsele câmpii de țelină ale Munteniei dunărene încep să trăiască, timp de o lună, existența lor milenară. Aceasta începe chiar în ziua de Sfântul Pantelimon. În ziua aceea, vântul dinspre Rusia, pe care noi îl numim muscalul sau crivățul, mătură cu suflarea lui de gheață nesfârșitele întinderi; dar cum pamântul arde încă, infierbântat ca un cuptor, muscalul își cam rupe dinții în el. N-are a face! Barza, care stă pe gânduri de mai multe zile, își țintește ochiu-i roșu asupra aceluia ce-o dezmiardă în răspăr, și iat-o plecată în ținuturile calde, căci ei nu-i place muscalul. Plecarea acestei păsări respectate, puțin cam temută la țară — ea aduce foc în plisc dacă-i strici cuibul — plecare așteptată de ialomițean sau de brăilean, pune capăt stăpânirii omului asupra gliei Domnului. După ce a urmărit barza în zborul ei ...
Constantin Negruzzi - Oscar D'Alva
... “ Sosește ziua dorită de Allan cu nerăbdare, Mora va să-i fie soață. Rumeneala feciorească Și zâmbirea strălucește p-a ei față îngerească, S-aude cântarea nuntei și strigări veselitoare, Iar echo rezice glasul coarnelor răsunătoare. Vasalii gătiți de nuntă s-adună prin galerii, Au uitat vremea ... înghite acest pahar; Bea în pomenirea morței, băutura nu e rea.“ Rumeneala din obrazii lui Allan pe loc peri, A lui față mult frumoasă precum ceara-ngălbeni ; Trupul lui tot se cuprinsă d-o înghiețată sudoare. Tristă și înfricoșată a morței prevestitoare! De trei ori ...
Dimitrie Anghel - Hipparc și Didona
... geana lor de lumină, orbitor rotundul disc nu rumeni fața apelor, și noaptea ziuă nu se mai făcu, nici ziua nu-și mai acoperi strălucitoarea față ca să-și poată arăta cerul înfloritele grădini de stele și luceferi ce fac podoaba nopților. Funebru, uraganul, oprindu-se acum pe o creastă, acum ... ea a fost pierzarea și că pe acolo pe unde trecea desăvîrșitul micile patimi și neputincioasele neajunsuri fierb și își arată hidoasa lor față. De mult încetase notele de flaut după ritmul cărora se mișcau lopețile, căci cum puteau să lupte bietele sunete trezite de un suflu omenesc față ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul de Dimitrie Bolintineanu Cunoașteți voi pământul ce Nilul a născut? Ce crivățul cu coama de gheață n-a bătut; În care sub cununa-i se-nalță palmierul Și pare că sprijină cu mândra-i frunte cerul Așa ca o columnă de marmur minunat Ce sprijină un templu cu aur înstelat? În care dulcea Ibis de zefiri legănată, În silvele de cactus suspină amorată, În care zea Isis c-un grațios surâs În tristele deșerte crea un oasis; Cunoașteți voi Egiptul ce n-are semănare Cu nici o altă țară? Loc curios în care Întunecoasa fiie a vechii Ethiopii Contrastă cu evrea cu ochii azurii, Și palida arabă, cu fruntea visătoare, Cu copta cu păr negru și brațe de ninsoare? Pământ ce fecondează în fiecare lună, Și nici un timp n-abate splendida sa cunună! În care frunza cade sub soarele de foc, Și alta vine-ndată de ține al său loc. Aice rar se-ntâmplă să fulgere, să plouă; Un cer senin și splendid adapă cu-a sa rouă Pământul ce rodește și apele din Nil Îneacă ...
George Gordon Byron - Oscar D'Alva
... “ Sosește ziua dorită de Allan cu nerăbdare, Mora va să-i fie soață. Rumeneala feciorească Și zâmbirea strălucește p-a ei față îngerească, S-aude cântarea nuntei și strigări veselitoare, Iar echo rezice glasul coarnelor răsunătoare. Vasalii gătiți de nuntă s-adună prin galerii, Au uitat vremea ... înghite acest pahar; Bea în pomenirea morței, băutura nu e rea.“ Rumeneala din obrazii lui Allan pe loc peri, A lui față mult frumoasă precum ceara-ngălbeni ; Trupul lui tot se cuprinsă d-o înghiețată sudoare. Tristă și înfricoșată a morței prevestitoare! De trei ori ...
... ei. Ea începu să-l netezească. — Scormon! tu n-ai stăpân! Scoromon se ridică și-și puse labele pe genunchii ei, privindu-i în față. Sanda începu a-și face mustrări. De trei ani, de când s-a dus Pas- cu, ea abia câteodată și-a ... fuge la Sanda, și de la Sanda la Pascu, și de la Pascu la Sanda, cale tot mai scurtă, până ce nu îi poate vedea față în față
... Umbra morții se întinde tot mai mare și mai mare; În zadar flamura verde o ridică înspre oaste, Căci cuprinsă-i de pieire și în față și în coaste, Căci se clatină rărite șiruri lungi de bătălie; Cad asabii ca și pâlcuri risipite pe câmpie, În genunchi cădeau pedeștri, colo caii ...
Mihai Eminescu - Scrisoarea III
... ca și pîlcuri risipite pe cîmpie, În genunchi cădeau pedestri, colo caii se răstoarnă, Cînd săgețile în valuri, care șuieră, se toarna Și, lovind în față,-n spate, ca și crivățul și gerul, Pe pămînt lor li se pare că se năruie tot cerul… Mircea însuși mînă-n luptă vijelia-ngrozitoare ...
Nicolae Gane - Hatmanul Baltag (Gane)
... și cu cealaltă mână răsucindu-și musteața, voiesc să beau în sănătatea hătmănesei Baltag! Cei doisprezece ciraci cu ciubote de iuft se îngălbeniră groaznic la față, nu însă și la nasuri, a căror văpsea era neschimbată. — În sănătatea hătmănesei Baltag, strigară în cor cei cu ciubote de iuft ... înghițitură de vin slobozea câte un gât de fum din ciubuc. El începu să gândească la fel de fel de lucruri, la supărările lui de față, la fericitul timp al holteirei sale, la ciracii săi cu ciubote de iuft, împrăștieți de mulți ani cine știe pe unde; cu toate că despre ...
Vasile Alecsandri - Legenda ciocârliei
... inima lui crește, Că trece lin din iarnă în dulce primăvară, Că mii de păsări cântă în sânu-i și pe-afară. Ea are-o față albă de flori de lăcrimioare Și ochi cerești, albaștri ca floarea de cicoare, Ș-un păr ce strălucește pe fruntea sa bălaie Căzând, fuior de ...