Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AȘA CUM
Rezultatele 341 - 350 din aproximativ 1312 pentru AȘA CUM.
Anton Pann - Ciobanul și magarul
... Anton Pann - Ciobanul şi magarul Ciobanul și magarul de Anton Pann Cum dormea un biet cioban L-a umbra unui tufan, Măgarul își pășuna Și de căpăstru-l ținea. Doi hoți vin cu vicleșug Și ... ciudat, zise el, Eu nu mă pricep ce fel ! Zise hoțul către prost: -Stăpîne, eu om am fost, Și la părinți cînd eram, Totdauna supăram, Așa într-o zi pe loc, Cum m-a blestemat cu foc, În măgar m-am prefăcut Ș-am plecat după păscut. Umblînd pe cîmpul întins, Unul îndată m-a ... măgar pierdut La dumneata m-a vîndut. Acum, precum văz curat, Părinții mei m-au iertat Și iar m-am schimbat în om. Cum pășteam supt acest pom. Omul zise: -Fătul meu! Dac-așa vru Dumnezeu, Și de mine slobod ești, Dar vezi să nu mai greșești. Deci ceva vreme trecînd, Ciobanul la bîlci mergînd, Și fiind cumpărător, Văzu ...
George Coșbuc - Dragoste învrăjbită
... lase-n pace! Și-a plecat, nebuna! Asta-i ce o doare, asta numai una: L-a lovit! Lisandru, ca trăsnit, cum sta, A privit în urmă-i și-a strigat așa: Nu te cunoscusem, fă, mai dinainte! Dar așa ți-e portul? Bine, ține minte: De pe mine-ți crească iarbă verde-n prag. Rău e și Lisandru. Dacă-l are drag Într-atâta ... Tuturor le spune, că Simina-i fată Mai așa și-altminteri, toți știu de la el Că pe-un braț Simina are un negel: Vezi cum vine, Doamne, peste om năpastea?... Toată ziua fata s-a gândit la astea Și din toate una mai mult răsărea: Și-a ... i dau mărul, vrei? Eu ți le dau ție, nu i le dau ei. Bine, îi dau mărul, spui că-i de la mine, Și-așa mi-e mai dragă Lina decât tine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . V Ea stătea pe laiț sub cireș. Cu ea A venit și Turcu. Liniștit ședea Câinele ... Și pe când zicea S-a nălțat cu totul, hotărât avea Gândul să se ducă liniștit în casă. Dar simțea o mână grea ...
... Mihai Eminescu - Speranţa Speranța de Mihai Eminescu Cum mîngîie dulce, alină ușor Speranța pe toți muritorii! Tristeță, durere și lacrimi, amor Azilul își află în sînu-i de dor Și pier, cum de boare pier norii. Precum călătorul, prin munți rătăcind, Prin umbra pădurii cei dese, La slaba lumină ce-o vede lucind Aleargă purtat ca de ... i apară în negru talar A lumii paranimfă — moartea. Și maicii ce strînge pruncuțu-i la sîn, Privirea de lacrime plină, Văzînd cum geniile morții se-nclin Pe fruntea-i copilă cu spasmuri și chin, Speranța durerea i-alină. Căci vede surîsu-i de grație plin Și uită ... pericolul mare, L-apleacă mai dulce la sînu-i de crin Și fața-i umbrește cu păr ebenin, La pieptu-i îl strînge mai tare. Așa marinarii, pe mare îmblînd, Izbiți de talazuri, furtune, Izbiți de orcanul ghețos și urlînd, Speranța îi face de uită de vînt, Și speră la timpuri ... lor frunte-nsenină, Speranța cea dulce de plată în cer, Și face de uită de-a morții dureri, Ploapele-n pace le-nchină. Cum mîngîie dulce, alină ușor Speranța pe toți muritorii! Tristeță, durere și lacrimi, amor Azilul își află în sînu-i de dor Și pier,
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a III
... ochii cătră stele. Florescu spune de țigani ș-alte A lui Vlad tocmeli și fapte nalte. Musă, ian' curmă-ți odihna lină; Vezi cum zorile d-albe roșite Să ivesc cu zâmbire sărină Alungând ceața nopții cernite, Cum soarelui viitoriu să-închină Cântându-i deșteptata jivină. Sus', muso! iar spre călătorie, Că mult încă drum avem de-a mere. Mulți așteaptă ... nu putu s-o vază. Iar' el a sa pomenindu-ș' soarte, Strunele întocmește ș-oftează, Și păn' alții zic cele și ceste, Așa-începu jelnica poveste: ,,Voi suflete sâmțite și bune, Voi care-aveți inimă duioasă, O! cine cum să cuvine va spune Patima voastră, o, părechie aleasă!... Libovul Illenii cătră tine Și dorul tău cătră dânsa,-Arghine! O! tu musă, care câteodată Ad ... ești, o Ermină bună!" ,,Eu, Arghine, eu! (zisă ea-împreună). Venii să te-abat de la prag de moarte. Ah! cine ți-au dat gânduri așa slute? Ce grea te-apasă și varvară soarte? Cum de ți-ai uitat de nalta vărtute Spre care de mic eu-ți fui povață... Și vruș' a-ți curma dorita viață? [17 ...
Ion Luca Caragiale - Între Stan și Bran
... rău. La o judecătorie se 'nfățișează un Stan și un Bran, în pricină de ceartă cu bătaie. Judecătorul întreabă pe un martor: - Jupân Leibule, spune: cum a mers pricina dumnealor ? - Parcă pot să spun daca nu știu ? a zis martorul. - Cum să nu știi ? Trebue să știi, dacă ai fost acolo. - Și daca am fost acolo, parcă trebue să știu tot ? - Cum să știu daca am venit când era începută sfada ? - Bine, sfada era începută; dar cine a dat, întâiu ? - Cum o să știu cine-a dat întâiu, dacă ș'unu-a dat ș'altu-a dat ? Ei ! iacă om ... vreme de asta deloc, dar deloc. Am intrat slugă la Bran, că mi se pare și casa lui cinstită și omul de omenie; însfârșit c'așa m'a tras inima pe mine... Vreau să-i rămân slugă credincioasă, și atâta vreme, câtă am, d'abia mi-ajunge să-mi ... sper că, după magistrala serie a doctorului Vaida, o să-mi dae și mie voe ŤRomânulÅ¥ să spun ceva prin coloanele sale, cum ...
Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate
... puțini moldoveni de cei învățați își pun silințele ca să le fie dată țăranilor noștri școală folositoare în limba părintească. — Am auzit, am auzit, cum nu. A ajuns și pe la noi vestea asta. — Ei, și cum îți pare? — El, lucru ista, negreșit că-l vor toți sătenii cei mai cu înțelegere (câți sunt?). Dar numai păcat că azi tot vorbe ... moldovenesc... Din vorba de mai sus se vede că săteanul nostru nu numai că înțelege folosul învățăturii, dar chiar o dorește din toata inima, ca cum ar dori un om însetat apă din izvor. Iar cuvintele săteanului, cu care am șezut la vorbă despre tovărășiile de învățătură țărănească, arată că țăranilor ... și alți oameni luminați de la țară pot să-și deie răsunetul lor acestei dorințe, ieșită din însăși inima norodului. Ei pot să întrunească în așa tovărășii, cerând dezlegare de mai sus și dându-i lucrului său puțin câte puțin o lărgime tot mai mare în toate cererile vieții de azi ... putea să ajungă la o stare îmbucurătoare, fiind unite cu băncile sătești, care de-acum se află în unele sate ale Basarabiei. Aceste bănci, după ...
Emil Gârleanu - Boierul Iorgu Buhtea
... după lume se cobora spre biserica Domnească, unde avea să fie cununia nepotului boierului Buhtea cu fata boierului Furtună. A fost o nuntă cum nu se mai văzuse. Târgul se rumenise ca într-o noapte din povești, în lumina masalalelor ce ardeau de la casa boierului Iorgu până la ... nu-i păruse mai frumos și mai falnic bătrânul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Rar om să fi fost mai cu vază în cuprinsul Moldovei ca boierul Iorgu Buhtea Boierul, cum i se zicea pe scurt. În casa boierului se puseseră multe afaceri însemnate la cale, căci numai el știa să deie sfatul hotărâtor, el găsea ... la depănat. Nu scăpai decât atunci când îți ghicea din ochi că te întorsese pe calea adevărului. Avea un mare dar: îți citea în privire, cum ar fi citit într-o carte. Odată, tot așa, povățuia pe un tânăr; i-a vorbit boierul cât i-a vorbit, apoi, după ce s-a uitat drept ... albul ochilor. În clipe de acestea, cuvântul lui tăia ca sabia. Vânător vestit, un sfert de viață o petrecuse prin munți; îndrăzneț și ochitor ghibaci cum ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X
... predestule Îți dă și te-învață fieșcare; Popa-întorcând de la botăjune, Toată, de rost, cazania spune. Dară când e lipsă de bucate Nu știu cum și mintea să tâmpește Și n-are sfaturi așa curate, Iară limba tace ca ș-un pește; Deci în pântece pline stă toată Filosofia cea lămurată. Tu râzi?... dar eu mai zic o dată ... toate vederată, De-a cunoaște sfânta sa voință. Însăș' mama natură ne-arată Că toată chivernisirea bună Vine și spânzură dintr-o mână. Cum trupul omenesc un cap are, Care poartă și povățuiește Toate celelalte mădulare, Așa noi voind înțălepțește A tocmire-o dreaptă stăpânire, Un cap s-așezăm de temelie; [11] Adecă trupul cetățenesc Prin sângur unul să să ... Nu e lege statornică,-așezată; Nici poate fi, că porunci-s multe Și puțini care vor să le-asculte. [16] Republica-i țarină pustie: Care cum vine roada-i culege, Cel puternic răpește-în tărie, Că nu-l contenește nici o lege; Așa venitul de obște piere Între mai multe răpace ghierre. Oameni-s așa ...
Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni...
... pe urmă deodată s-a deșteptat, și ce să-i vază ochii? Minune! Chipul fecioarei era zugrăvit gata, frumos și strălucitor de sfințenie cum și-l închipuise el și nu-l putea face, ba chiar și mai și. Aiurit de așa minune, a dat fuga gâfâind și le-a povestit părinților și fraților din mănăstire că, pe când el dormea dus, un ... scula în toate zilele și mergea să se roage în amvonul bisericii pâna să se deschidă ușile. După ce și-a urmat el așa cu toată osârdia închinăciunea vreme îndelungată, iată că s-a milostivit preasfânta de el și s-a hotărât să-i trimită ... decât alții, gândul să vie-ntr-o dimineață mai de timpuriu ca toți și să se așeze la locurile lor știute de la intrarea bisericii. Cum s-au ghemuit ei jos și s-au simțit unul pe altul, s-au dat în vorbă. Unul a povestit celuilalt cât de ... îngenucheat mai la o parte și se ruga și el, a tras cu urechea și a-nțeles, auzindu-i, că cu
Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!...
... fiind uscat, a supt între firele lui zeama nevinovatei greșeli a dobitocului, astfel că bârna a rămas pătată, și așa pătată au pus-o dulgherii la tavan. Tot așa și băiatului de la Națiunea îi trebuie o explicație în privința lui Falstaff, care îi revarsă în spirit amintiri — o explicație ce nu se ... pe cât îi era inima de bună și de bărbată — astfel a fost sir John Falstaff, încât despre dânsul se putea spune cum spune Shakespeare, prin gura biruitorului de la Philippi, despre tribunul Brutus: “Natura amestecase așa de bine într-însul elementele, că putea zice cu mândrie: Iacă-vă un bărbat!â€� Însă... Minunatul, strălucitul, faimosul sir John Falstaff a avut ... l-a găsit foarte teatral. Poate, credem noi, poetul voia să tragă de aci chiar un efect artistic. E mai comic parcă un așa berbant când poartă un nume ce amintește atâtea mari virtuți, pe care el, tipul opus și grotesc, tocmai nu le are. Închipuiți-vă într-o ... cumpere unul mai scump. Nastratin P.-S. A propos de cel mai ieftin dicționar, este o bună glumă nemțească. Într-un dicționar de ...
... vorbă! nu cumva mi-i și teme acu? TOADER: Ba, zău, nu-ți face cruce. Om sunt și eu și-mi ești drăguță, foc. SUZANA Așa să trăiești? TOADER Așa să trăiesc! SUZANA Că tu mă iubești? TOADER Că eu te iubesc! SUZANA Și, zău, nu glumești? TOADER Și, zău de glumesc! SUZANA Așa să trăiești? TOADER Așa să trăiesc! (Împreună.) SUZANA Ah! ce dulce foc În suflet simțesc! Nu pot sta pe loc, Așa să trăiesc! TOADER Ah! ce mare foc În suflet simțesc! Mă topesc pe loc, Așa să trăiesc! TOADER (căutând împrejur): Suzano... SUZANA: Ce-i, bărbățele? TOADER: Nu mă-i lăsa să mă-nfrupt c-o sărutare? SUZANA: Ba te-oi ... În consecință, binevoiește, amice, a nu me porecli Gălușcă, mai cu seamă că nu pot suferi găluscele... nu-mi priesc. TOADER: Fie ș-așa, cucoane Gălușcă. GALUSCUS: Iar cucoane? V-am spus la toți aice, de când me aflu ca profesor în sat, se nu-mi mai ziceți cucoane ... ți-ar fi cu supărare, să-mi citești porunca asta de la subprefecătură. GALUSCUS: Ai primit iar vrun ordin? TOADER: Ba nu, o poruncă. GALUSCUS: ...