Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru (EL) ÎNSUȘI
Rezultatele 341 - 350 din aproximativ 371 pentru (EL) ÎNSUȘI.
Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î
... către fata din casă ): Fată, mergi de cheamă pe cuconașul aicea. ( Către dascăl. ) Nu știi, loghiotate, ce agerime și ce ținere de minte are copilul. El de mititel îndrăgise cartea, dar, fiind gingaș, nu-l prea sileam să meargă la școală, căci îndată îl lovea durerea de cap, de care și ... cere onorul femeii și plata datoriilor de la cilibiul dumitale... CUCOANA: Eu nu cred minciuni de a tale, curcanule, pentru copilul meu, căci el mi-au spus de întâmplarea ochiului său, asemenea de șal și orologhiu; iar acel ce au făcut aceste pozne trebuie să fie alt berbant, și ... CUCONAȘUL ( făcându-se că plânge ): Toate aceste sunt minciuni, nenecuță; și se vede că acest blestemat de tractirgiu prepune că aș fi fost eu, dar el, șonțul, spune minciuni, căci eu pe crucea mea mă gur că astă-noapte când citeam am auzit mare calabalâc pe la poarta noastră, și nu ... moșie anume nu pot ști; asemenea, nu știu cum au chemat pe părinții lor. DASCĂLUL: Pentru Dumnezeu, ce spui, berbantule! Adam au fost zidit de însuși creatorul, și Eva au fost scoasă din coastele lui, lăcașul lor au fost raiul, ce se numea Eden, care nu este în Moldova, dar gustând ...
Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane"
... fură barzii la gali (vezi Lucan, I, v. 27), scaldi la scandinavi etc.?... Citit-a eruditul dl Maiorescu pe Tacit? Apoi nu spune el cum se cânta la barbari pe timpul lui (Canitur adhuc barbaras apud gentes. Annal., II, 88)? D-sa, care știe toate, nu știe că la ...
Ion Creangă - Povestea porcului
... urechile, de urât ce le era. Și apoi, pe lângă toare aceste, nici vreo scofală mare nu era de dânșii: un bordei ca vai de el, niște țoale rupte, așternute pe laițe, și atâta era tot. Ba de la o vreme încoace, urâtul îi mânca și mai tare, căci țipenie de ... pune-o în traistă și o adă acasă; vom crește-o și noi cum vom putea, și acela să fie copilul nostru. Moșneagul, sătul și el de-atâta singurătate și dorit să aibă copii, se scoală a doua zi dis-dimineață, își ia traista în băț și face cum ... purcelul începe a se înfiripa și a crește văzând cu ochii, de-ți era mai mare dragul să te uiți la el. Iară baba nu știa ce să mai facă de bucurie că are un băiat așa de chipos, de hazliu, de gras și învelit ca un ... pe dânsul cu bunătăți... Când m-aș potrivi eu babei la toate cele, apoi aș lua câmpii!" În sfârșit, moșneagul se duce la târg, târguiește el ce are de târguit și, când vine acasă, baba îl întreabă, ca totdeauna: — Ei, moșnege, ce mai știi de pe la târg? — Ce ...
Antim Ivireanul - Învățătură la noemvrie 8, în zioa Săborului sfinților îngeri
... nu să află nici în ceriu nici pre pământ, nimeni carele să poată să fie asĂ©menea cu ei: cu Dumnezeu sunt, mai mici decât el și cu oamenii sunt mai mari decât ei. Nu sunt, firește, îngeri, iar pentru darul ce au sunt mai mari decât îngerii. Drept aceia zice ... îi face de petrec cu îngerii. Acuma dară și acest mic, cum vă să pare? Socotiț să aibă pre pământ pre altul mai tare decât el? Dară ce zic: pre pământ, nici în ceriu, afară din Dumnezeu, nu are micul acesta asĂ©menea lui în putĂ©re. Și voiu dovedi-o ... pământ. Adevărat, înfricoșat lucru ar fi acesta, iar nu iaste nimica întru asemenare cu acĂ©ia ce face preotul în toate zilele, în sfântul jărtăvnic. El nu poruncĂ©ște soarelui cestui ce să vĂ©de, ce pune supt datorie cu cuvintele lui și cu rugăciunea lui, pre soarele cel de taină ... se facă iară jărtvă vie pentru ertaciunea păcatelor noastre. Și aceasta nu odată sau de doao ori, ce peste tot anul, în toate zile, când el va vrea și în ce loc va pohti. Și nu iaste aceasta o putĂ©re de carĂ© să minunează și îngerii? Pre Melhisedec îl numĂ ...
Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism
... rațional, singurul care poate duce la întărirea neamurilor. Întărirea națională a unui popor nu se poate face de cât în măsură în care el se deosebește și se emncipează de străini; prin urmare este învederat că naționalismul va cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a ... tot Evreu va rămâne, dar prin acea formalitate se vor dobândì două rezultate foarte mari: mai întâi Evreul va fi respins din Comunitatea evreească și el va trebuÄ› să se apropie de Români, apoi botezul va deschide calea însoțirei între Evrei și Români, și dacă soțul evreu își va păstrĂ firea ...
Emil Gârleanu - Boierul Iorgu Buhtea
... cuprinsul Moldovei ca boierul Iorgu Buhtea Boierul, cum i se zicea pe scurt. În casa boierului se puseseră multe afaceri însemnate la cale, căci numai el știa să deie sfatul hotărâtor, el găsea cuvântul de împăcare pentru cei ce nu se înțelegeau. Câte nu descurcase dânsul! Și, șopteau unii, câte nu încurcase atunci când nu putea împiedica ...
... de dânsa, încât mă credeam cel mai nenorocit om de pe lume. În zadar îmi cântau ciocârliile deasupra capului, în zadar Balan care pricepuse și el, se vede, durerea mea căuta să mă lingă pe obraz în chip de mângăiere, în zadar se așterneau dinaintea mea fânațele înflorite și lanurile de ... Măriuca cea cu flori pe cap și Măriuca cea cu oblojele, luptă de la care atârna liniștea a două luni de vacanțe; însă el, de frică să nu piarză gologanul, începu să scârțâie cu arcușul pe strune, fără să mai aștepte învoirea mea, și în același timp prinse să ... opri de a zâmbi cu tot amarul ce simțeam în mine. Bietul Balan, nedeprins cu asemene sunete ce-i supărau nervele, prinse și el să hămăiască și să urle de răsuna vecinătatea, țiind astfel ison cântecul țigănesc. — Schimbă altul, strigă Constantin, astupându-și urechile. — Îndată, răspunse țiganul ... mai mult a voloc decât a antereu, însă țiganul nu era tocmai de părerea mea. — Vai de mine, cuconașule, strigă el după ce Balan se liniștise, ce mă știu eu face de acuma fără antereu? Iaca iarna e la ușă, cum o să stau cu spatele ...
Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun
... pungași, ce vor a-mi scoate de la sân portofoliul cu banii ce-i purtam cusuți în căptușeala jiletei. Dar polițianul? Ce caută el aici? Să fie el un camarad al prăÂdătorilor? Iată întrebările, ce-mi frământau mintea în acel moÂment. — Cine sunteți și ce voiți de la mine? mă ... făcut parte și eu, Acest institut pregătește misionari pentru propaganda creștinească în Asia și se învață acolo toate limbile orientale. a recunoscut că el nu-i vindecat de ideea sa fixă; ideea aceasta era însă atât de rătăcită, încât orișicine îl putea cunoaște de nebun; propaganda sa nu putu ... terminat prin a-și curma firul vieții. — Fie cum va fi, formalitățile anchetei trebuie să meargă drumul lor, răspunse comisarul poliției. Și el începu a căuta pe masa de scris, pe care găsi o epistolă sigilată, pusă pe un pachet legat cruciș cu o ațișoară. Pe ... cu urÂmătoarele cuvinte: — Domnule, mai înainte de toate scuză că după arătarea chelÂnerului am intrat cu forța în odaia d-tale. Dar însuși ...
Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănțuitoare)
... premenită a fi pișcat de fetițe și a purta băieții pe genunchi. La nevoie, omul plăcut spune și câte o istorioară. El este un dobitoc prețios pentru educația tinerelor demoazele și pentru mâncarea zarzavatelor. El mănâncă multe legume și nu bea nici cafe, nici vutcă, dar știe foarte bine a tăie la fripturi. Omul plăcut se află mai ... de joc se apucă de toate capetele și picoarele femeiești, omul plăcut, omul mașină, omul ce joacă se face o specialitate, o individualitate, o nevoie; el este neapăratul suarelelor neguțitorești și diecești. Pentru vro câteva pahare de limonadă și de ceai, el își dă cu chirie picoarele; meșteșug prea puțin câștigător, dacă nu vei pune în rândul câștigului bătăturile, reumatismurile și durerile de piept. — Neneacă, zice ... n-a lipsit măcar la o contredansă. — Vere, să ne aduci cavaleri! Un cavaler care joacă se poruncește ca o înghețată la Felix: el este tovarășul neapărat al scaunelor și al policandrului ce se împrumută din mahala. Apropo de împrumut, am cunoscut un tânăr care, fiind îndatorit de rudele ...
Titu Maiorescu - Observări polemice
Titu Maiorescu - Observări polemice Observări polemice de Titu Maiorescu 1869 I — A critica este ușor; e greu a face mai bine. — Fără îndoială. Dar de aci nu urmează, precum par a crede cei ce ne întâmpină cu asemenea opinii noi, că a critica este de prisos. Ușoară sau nu, critica a fost și va rămânea o lucrare necesară în viața publică a unui popor. Înțelegerea răului este o parte a îndreptării. Din acest punct de vedere, înființarea unei reviste ( Convorbiri literare ) cu o tendință critică mai pronunțată ne pare a împlini un gol lăsat în mica noastră mișcare literară. În adevăr, publicistica română prezintă deocamdată în tonul și maniera criticilor sale spectacolul a două extreme greu de împăcat. Foile politice, cu prea puține excepții, sunt pline de personalități la adresa celor ce susțin o opinie contrară, jurnaliștii se tratează de inimici, nu de adversari, "oameni corupți, trădători de patrie", în timpul din urmă "conspiratori austro-maghiari", sunt epitetele obișnuite cu care un partid atacă pe calălalt, și, fiindcă acesta răspunde tot așa celui dintâi, publicul cu bun-simț ...
Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade
... visează a fi literat inovator, iar Budai-Deleanu e un cărturar de bună calitate, și încercarea lui de a obișnui precum însuși spune a obișnui și întru limba românească aceeași poezie, mai ridicată și subțire cum se află la alte neamuri nu cade niciodată în ...