Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru VIN (SAU)

 Rezultatele 331 - 340 din aproximativ 740 pentru VIN (SAU).

Mihai Eminescu - Andrei Mureșanu (Tablou dramatic într-un act)

... cum se întâmplă, Cine mi-a spune-o oare? E plan, precugetare, În șirul orb al vremei și-a lucrurilor lumei? Sau oarba întâmplare fără-nțeles și țintă E călăuza vremei? Putut-a ca să fie Și altfel de cum este tot ceea ce esistă ... sunt, Ce legi urmează vremea? Cu ce drept ea apasă O ginte ca pe samă-i o alta să ridice; E vo dreptate-ntr-asta, sau oarbă-mparte bobii Soarta fără-de-lege? Și dacă n-ai temeiuri Decât acele spuse de cărțile bătrâne, Și-aceste-s dovedite că nu dau ... fiți fericiți ­ Aici spirit, curagiul și pumnii au valoare. În mână de vei prinde-a istoriei carte Și dacă tu de frică sau poate de rușine În faptele ei rele nu vei încifra bine, Vedea-vei cum sub ochii-ți în plin se desfășoară Răul și iarăși răul ...

 

Grigore Alexandrescu - Reveria

... a ta reverie? Ce visuri plăcute în preajmă-ți se joc? Admiri tu natura, a ei armonie? Citești viitorul în literi de foc? Sau cauți departe o stea favorită, Ce crezi că asupră-ți privește zâmbind? Dar nu, e instinctul de-o viață dorită, Ce n-o află omul ...

 

Ion Luca Caragiale - Câteva păreri

... de unde ar mai țâșni adevărul? Așa, de exemplu, multe ilustrațiuni literare au discutat vreo cinci ani cu înaltă căldură asupra întrebărilor: Artă pentru artă? sau artă cu tendență?? Rezultatul aprigei lupte a fost că fiecare dintre polemiști a rămas să împărtăsească până la urmă opinia sa ... cu Le Tartuffe și cu Divina Comedie pentru ca să te delectezi la gura sobei cu volumul simpaticului academic d. A. Naum; — sau ești tendenționist, — sper, pentru d-ta, că în rafturile bibliotecii, alături de odele proletare sau novelele d-[n]ei Sofîa Nadejde, vei permite să stea, fără nici o deosebită pretenție, și L'Ecole des femmes și As you like it ... cu o lucrare de artă, nu poate fi decât aceasta: opera aceasta viază? Căci, încă o dată, dacă are viață, aibă-o pentru azi, mâine sau pentru veacuri - ea va fi trăit, și asta e condiția ființei: viața, nu durata vieții. Mă rog, între o insectă care trăiește o singură zi ...

 

George Topîrceanu - Bene merenti

... uit la plic Și nu-mi explic: Ai publicat ceva-n Arhiva ? ... Te-i fi aflat cândva-n eclipsă Și-ai scris un studiu analitic? Sau poate Spiritului critic I-or fi găsit vreo lipsă? Cum aș putea descoperi Mașinăria? Să știi că N. N. Zaharia A iscălit ceva ...

 

Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri)

... privileghiată, el făcea zâmbre, privind cu jale la jilțurile ministeriale; căci nu-i era permis să aspire decât la modestul scaun de șef de masă sau cel mult la scaunul de director de minister! Clasa III, miluită cu cinuri (ranguri) de: slugeri, șătrari, medelniceri, ftori-vist, ftori-post etc., era mișină ... cu slove încălecate unele deasupra altora; căci pe atunci literele latine erau tot așa de cunoscute în neamul latin al românilor ca și hieroglifele egiptene sau ca semnele alfabetului chinez. Clasa III visa la splendorile boierilor clasei II, neputând închipuirea ei să se ridice până la înălțimea olimpică a clasei ... biciul, supus la supliciul fumului prin temnițe, expus la toate capriciile crude ale soartei, la toate mizeriile morale și fizice, plecat la toți, fie indigeni sau străini, sărăcit, înjosit, cuprins de groază din copilărie până la moarte și neapărat de lege nici măcar în contra crimelor! Iar după acel popor român ... seamă în împărtășanii anuale. Însă adevăratele principii ale moralei lui Cristos erau destul de negrijite. Mituirea, departe a fi considerată ca un delict sau ca un păcat, cum se zicea atunci, intrase adânc în obiceiuri, grație corumperii de moravuri lățite în țară prin fatala domnire a fanarioților ...

 

Mihai Eminescu - Odin și poetul

... oamenii Pigmei sunt azi pe vechiul glob... dar ei Între pigmeii toți sunt cei mai mici ­ Mai slabi, mai fără suflet, mai mișei. Romani sau daci, daci sau romani, nimic N-aduce aminte de-a voastră mărire. Orice popor, oricât de prăpădit O piatră va găsi, sau o bucată De fier ori de aramă, ca să sape Cu ea urmele-adânci ce le-ați lăsat ­ Voi oameni mari, ce stați acum ... fier, De vrei s-auzi cum viscolește-n arfa-mi Un cânt bătrân și răscolind din fundu-i Sunete-adânci și nemaiauzite, Ordonă numai ­ sau de vrei ca fluviul De foc al gândurilor mele mari Să curgă-n volbură de aur pe picioare De stânci bătrâne, într-o limbă aspră ...

 

Alexei Konstantinovici Tolstoi - Ioan Damaschin

... vânturi Îl duc încet pe altă cale: Ar vrea să fie în pustie, Să cânte Domnului cu jale, Uitând de-a curții bogăție, Sau într-un codru singuratic Al vieții fir să și-l petreacă În pacea sfântă, pacea dragă, Vecin cu lupul cel sălbatic... * Cuvântul lui măreț și ...

 

Alexei Mateevici - Ioan Damaschin

... vânturi Îl duc încet pe altă cale: Ar vrea să fie în pustie, Să cânte Domnului cu jale, Uitând de-a curții bogăție, Sau într-un codru singuratic Al vieții fir să și-l petreacă În pacea sfântă, pacea dragă, Vecin cu lupul cel sălbatic... * Cuvântul lui măreț și ...

 

Anton Pann - Carul frânt - Nevoia învață pe om

... lemne mergând Și carul în drum frângând, Ca și alte dăți l-a dres Și la casa sa a mers. Copilul sau alergând Și carul frânt dres văzând, Îl întreabă: "Taică! dar Cine-ți drese carul iar?" Tatăl său răspuns i-a dat: "Eu, fătul ... Peste loc rău cum a dat, Frânse carul încărcat Și, să-l dreagă neștiind, Fluiera, la el privind. Apoi aminte ș-adus Tatăl sau cum i-a fost spus. Ș-începu a alerga În sus, în jos, ș-a striga: "Nevoie, nevoie, fă ...

 

Mihai Eminescu - Mureșanu

... bine e-mpărțit Pământul? ­ Proști de-o parte, de alta cei șireți. Și patimilor rele aceștiia dau preț... Nu merită nătângii să fie stăpâniți, Sau pentru o idee să fie ei jertfiți? Mai de dorit ce soarte pot ei să aibă-n lume Decât să-i ducă-n lupte un ...

 

Nicolae Gane - Duduca Bălașa

... suspinând. Crescută de mică în bumbac, ea nu se culcase decât pe covoare moi și fața sa plăpândă nu fusese niciodată atinsă de vânt, ger sau arșiță. Tot atât de gingașă și în privința moravurilor, ea citea numai cărți înțelepte, se închina cu evlavie în toate zilele, era rușinoasă peste măsură ... orașe în lume. Duduca Balașa clătina din cap c-un zâmbet de milă. — Capete înfierbântate, zise ea, ce v-ați face voi fără mine? Veni vremea mâncării; Elena desfășură una din multele legături cu merinde pregătite de duduca Balașa și începu să sfâșie cu albele-i degete un pui fript ... încalece pe cal și încă bărbătește! Asemine rușine ea nu pățise încă în viață și multă vreme ea se bătu cu gândul de se cuvine sau nu să se supună la această nouă încercare. Dar vai! ce era să facă? Ce ar fi ajuns neispititele tinerețe ale Elenei fără neadormita ei ... Nu te iuți, creațo, feri-tear galbaza! zicea alteia care zbiera răspunzând mielului ce o chema; și pentru fiecare oaie el avea câte o glumă sau câte o mustrare, după cum și ea stătea la muls. Apoi din cea din urmă doniță baciul cinsti pe musafiri. Alexandru și Elena băură cu ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>