Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PENTRU TOȚI
Rezultatele 331 - 340 din aproximativ 957 pentru PENTRU TOȚI.
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice
... de a fi completat. Dar o astfel de expunere sistematică și completă poate să fie bună numai în țările foarte culturale și acolo chiar, pentru un cerc mic de oameni învățați. Pentru grosul publicului însă, chiar și în țările cele mai culte, dar mai ales în țările mai puțin culte, forma polemică e mai nimerită și, de ... polemic, că volumul al doilea îl încep iarăși cu un articol polemic și că, în general, întrebuințez așa de des forma polemică. Prefer forma polemică pentru că, în condițiunile actuale în care scriem și suntem citiți, e una din cele mai nimerite pentru expunerea și răspândirea adevărurilor literare și științifice. Aceste câteva cuvinte pot să arate cititorilor mei cât de binevenită socotesc orice critică, orice observație făcută scrierilor ... că am greșit, dacă am greșit; dovedind că greșesc criticii mei, dacă voi rămânea convins și după observațiile făcute, că eu am dreptate. Dar dintre toți câți au scris despre criticile mele, de ce mă ocup acuma numai de articolul dlui Bogdan? Cauza e următoarea. Toți câți au scris despre critecile mele, deși se deosebesc de mine în unele privințe, stau însă mai ...
Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie
... brațe și pletele în vânt, Copile spăimântate mânând turme de oi Și flăcăuași în fugă mânând cârduri de boi. Pe jos, pe cai, în grabă toți părăsindu-și satul, Fugând cu vaiet, lacrimi, căci i-a ajuns păcatul, Se duc pribegi și palizi, în sân de mănăstiri. Dar unde ... orașe Crainesc: Săriți cu toții pe litfele trufașe! Viteazul Ștefan-vodă vă cheamă-n vitejie. Cine-i mișel să fugă, cine-i român să vie! Toți au răspuns: "Trăiască Moldova! și s-au dus. Pe loc tot omul verde ce poartă capul sus Și-a sărutat odorii, și-a ... din Mircești Se duc să ia în coarne pe vulturii leșești. Bătrânul Matei Cârjă are-mprejurul lui Cinci sute de năprasnici ce vin dinspre Vaslui, Toți racoveni!... Iar Cârjă, om înțelept și harnic, E-n floare când se simte călare pe Șargan. Glumeț, îi place-a zice lui Negrea ... de codri și sate românești. Aici beții și danțuri și chiote voioase, În fund suspinuri, vaiet și plângeri dureroase! Aici de pofte rele sunt ochii toți aprinși, Acolo curge sânge, acolo-s ochii stinși, Căci astăzi celebrează lehimea-n sărbătoare Victoria dorită a zilei viitoare! Ostașii pretutindeni formați în ...
Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir
... din partea românilor, că prințul Antioh Cantemir a fost însuși român și cu atâta mai mare recunoștință că pare să fi fost scrise pentru veacul nostru și pentru noi! Noi am tipărit în no. 4 al Foaiei noastre una din acele Satire frumoase, ca exemplu și ca dovadă de geniul autorului și de ... arată neîngrijirea părinților la educația copiilor și ideea ruginită a unor bătrâni ce nu nădăjduiesc nimic de la cei juni și îi disprețuiesc pentru că nu au bărbi albe. „Când văd pe unul care ceaslovul nu mai lasă, Biserica păzește, se-nchină, ține postul, Nu doarme cu nevasta ... nătângi în lume vor crede ne-ncetat, Că un bătrân cu mintea întrece pe trei juni!“ Această satiră e plină de sfătuiri înțelepte pentru creșterea copiilor și de maxime filozofice pentru educația lor. În Satira VIII poetul își zugrăvește portretul său; el ne spune însuși câtă cumpănire pune în lucrarea versurilor sale. „Ca nu defăimând ... C. Negruzzi, cunoscuți între români prin compuneri literare, au adăugat prin acest uvraj un nou stâlp literaturii românești; și aceasta le va fi recunoscătoare, atât pentru lucrul lor vrednic de laudă, cât și ...
Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast
... Noi cei care am dibuit pe urmele lui gigantice, noi cei care l-am iubit și l-am urît, o simțim aceasta. L-am urît, pentru că în umbra pe care o face un munte uriaș, arar mai poate ceva să crească. Personalitatea lui covîrșitoare încremenise formele în tipare cu neputință ... nu mai găseam nimic de spicuit și rămași în umbra lui, îl întâlneam pretutindeni, ori încotro am fi vrut să apucăm. L-am iubit însă, pentru că ne-a făcut să rîvnim spre lumină, să stăruim în căutarea altor flori, pe care le bănuiam și nu le vedeam nicăirea ... ce ne leagă cu viața universală vibrează la trecerea noastră. Ca să pătrunzi în lumea aceasta încîntată în care poate totul e ritm și armonie, pentru ca auzul tău să poată prinde miile de zvonuri care rătăcesc și urcă din prăpastia albastră, pentru ca să ghicești tăinuitele corespondențe ce ne leagă de nemărginire, mintea nu e de ajuns, analiza nu are ce căuta și sufletul singur trebuie să ... simtă și să le perceapă. Poezia singură și imaginația poate da un corp acestor visuri. De aci va naște frumusețea, inutila și trista frumusețe, care ...
Alexei Mateevici - Cina cea de taină (IKP)
... bunătate sfântă Hristos la dânsul căuta, Știind că I-au gătit paharul De chinuri și cu sânge-n două, Îi scaldă buzele-n amarul Durerii pentru lumea nouă... Adâncă scârbă-L săgeta... Și mila pentru vânzător, Și pentru groaznica Lui soartă. A blândului Mântuitor Priviri de foc făcea să ardă... Era atunci frumos nespus Mântuitorul Iisus, Când fruntea Sa în jos ... De arderea luminii vie A dimineții luminoase, Cu mâna sa cea păcătoasă Un ucenic de-ai Mei M-a vinde!" Și toți de scârbă s-au umplut De-acest cuvânt dumnezeiesc, Și toți pe rând a ști au vrut Pe vânzătorul mișelesc. Și mințile s-au tulburat Și toți pe rând au întrebat, Cu frică și cu tremurare: ,,Nu eu? Nu eu, Doamne, oare?" Și cu privirea Lui adâncă Hristos a zis ...
Dimitrie Anghel - Steluța (Anghel)
... întîia oară cînd am auzit-o. Două viori, un clarinet, un violoncel plîngător ca un glas omenesc și un contrabas s-au pus de acord pentru a reînvia apusa romanță. În amurgul ce împînzea lumina, cei cinci oameni, ce aveau să evoce o stea, cu un aer trist și ... pe gîtul bătrîn al contrabasului, au revenit în meandre, s-au aninat pe după cuiele negre ale violoncelului și i-a prins pe toți parcă într-o plasă nevăzută, într-un paianjeniș aerian de simpatie. Și, puși de acord, legați așa ca niște credincioși într-o rugăciune, taraful a ... grumaz, se rezema capul primului viorist pe străvechea lui vioară ; plin de deznădejde și pasionat de-ai fi spus că strînge în brațe un trup pentru o ultimă îmbrățișare, se pleca cel mai bătrîn peste contrabasul lui ; cu sprîncenele arcate în circonflex își săruta vîrful clarinetului, ca pentru o despărțire, cel ce-și tremura degetele pe clape ; pasionat, asemenea unui amant ce ține pe umăr capul iubitei lui, cercînd s-o înduioșeze cu ...
Vasile Alecsandri - Nicolae Bălcescu în Moldova
... de frunte, diversele întâmplări ce au trecut peste dânșii, actele lor publice și chiar incidentele vieții lor private devin, după moarte, de un mare interes pentru cine știe a-i prețui și îi admiră. E o datorie sacră pentru amicii și contemporanii lor de-a face apel suvenirelor, spre a feri de uitare toate notițele ce pot contribui la completarea ... O, suflet blând și iubitor, tu, care ai chemat gloria strămoșească din mormintele eroilor noștri! tu, care ai înălțat către ceruri cele mai nobile urări pentru viitorul patriei române! lasă-mă a traduce în limba poporului tău cea de pe urmă gândire a ta pe pragul veșniciei ... căci drumul acel lung ținea, din lipsa de căi ferate, peste douăzeci de zile și douăzeci de nopți în diligențe; deși durerea despărțirii era crudă pentru bieții părinți, ei stăpâneau jalea sufletului lor amărât, își împărtășeau copiii la picioarele altarului dumnezeiesc, și apoi, cu ochii plini de lacrimi, îi îndreptau spre ... păși pe câmpul ademenitor al literaturii și fondau, cu mii de greutăți, vreo foaie periodică, erau expuși a privi în curând suspendarea ei ...
Grigore Alexandrescu - Dreptatea leului
... Leul, de multă vreme, rîdicase oștire, Să se bată cu riga ce se numea Pardos; Căci era între dînșii o veche prigonire, Și gîlcevire mare, pentru un mic folos. Vrea, adică, să știe Cui mai mult se cuvine Să ție pentru sine Un petec de cîmpie Și un colț de pădure, de tot nensemnător, Ce despărțea ținutul și staturile lor Acum sînge mult curse, și multe ... apoi răspunse, Rozînd cu mulțumire darurile aduse: „Ca să poată-mpăratu lesne să biruiască, Trebuie să jertfească Pe acel ce în oaste e decît toți mai tare, Mai vestit în războaie, mai vrednic și mai mare.“ Auzind astea leul strînse a sa oștire: „Lighioanelor! zise ... să vă dau de știre Că astăzi din noi unul trebuie să murim: Așa va proorocul. Rămîne-acum să știm Cine este mai tare. Cît pentru mine unul, cum vreți… dar mi se pare Că nu prea sînt puternic, căci pătimesc de tuse.“ Vulpea era aproape: „Ce-are ... răspunse-mpăratul. Iepurile, sărmanu — crez că-l trăgea păcatul, Sau păcate mai multe De moșii lui făcute — Veni să-și dea părerea. Dar ...
Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun și băutură
... oare să fie vina sărăciei noastre, uitând că dacă suntem nenorociți, apoi aceasta-i numai vina noastră, iar nu a altora. Căutați la toți oamenii de prin sate și de prin târguri — mai toți țăranii de la cei mai mici pân’ la cei mai înaintați în vrâstă fumează; iar între oamenii cei ce, dragă Doamne, se numesc mai luminați ... fumează tot așa de mult, ca și bărbații lor. Pân-în vremea de față oamenii au socotit că fumarea tutunului este o petrecere nevinovată, nevătămătoare pentru sănătate și cam greușoară numai pentru buzunar. Acum știința dovedește că fumarea este tot așa de vătămătoare, ca și beția. Tutunul care îl fumăm are într-însul veninuri care intră în ... foarte puternice, ce se numesc nicotin, piridin, niccolin, acrime învinețitoare și veninuri mai slabe: acrime de cărbune, ammiac și altele. Fumul de tutun este vătămător pentru om din două pricini: mai întâi, el zgândărăște și vatămă părțile dinlăuntru ale gurii, ale nasului și ale căilor de răsuflare pân’ la plămâni â ... o țară așa de trează, că rar mai găsești una ca dânsa. Pe lângă aceste măsuri au mai făcut lucrul lor luminător și mântuitor obștiile ...
Ion Luca Caragiale - O reparațiune
... aruncă ocară infamantă asupra mii de oameni cinstiți; se denunță, cu sarcasme pline de acel miros specific speluncilor bucureștenești, unde se strâng, în academii libere, toți intelectualii de industrie, - se denunță în gazeta dumitale, că rațiunea și temeiul însuflețirii unei mari întruniri naționale sunt numai pițula și groșița, pofta chefului de ... reclamă - adecă imbecilitatea celor mulți și șar;atania celor puțini... Iar, a doua zi, declari, calm și senin, că nu iei nicio răspundere pentru ocara aceasta făcută unui neam întreg fără știrea dumitale, om nevinovat; ba,chiar o regreți. Așa, scurt și cuprinzător... Foarte comod ! De sus, de pe ... că desaprobi această murdărie săvârșită fără voia dumitale, ba chiar îți pare... necuviincioasă. Ei ! apoi, să ne ierți ! așa nu merge, onorate și nevinovate domnule ! Pentru lăturile aruncate de la o fereastră a dumitale, dumneata, ca stăpân al casei, ești mult mai răspunzător decât să se mulțumească lumea, înzolită ... să ofenseze o lume întreagă - ca senior cĂ¡piu din întunecatele vremuri feudale pe niște bieți servi tâmpiți de mizerie... Să fie îndată cunoscut numele pentru mult timp detestabil, și pilduit numai decât ignobilul individ. Și, dacă pricepe ce spunem destul de răspicat, cel dintâi care e dator să-l pilduiască
Alexei Konstantinovici Tolstoi - Ioan Damaschin
... mărirea A tot ce este vrednic, sfânt: Ce fapte oare proslăvirea Cânta-va pe acest pământ? A dorului putere vie Ce ținte pentru cine cere? A cui cânta-voi bucurie? Voi plânge-a cui oare cădere? Ferice cine-mpodobit-a Viața cu ... dobândit-a, Tărie-având destul să rabde; Ferice, cine adevărul Neîncetat l-a căutat, Și-acel ce neclintit ca fierul Viața pentru adevăr și-a dat... Dar slava cântecelor mele Pe altul are să-l mărească: El nu-i ostaș cu arme grele, Nu-i ... smerire îți aduc Cântare-nsuflețirii mele, Luând în schimb doritul jug Al trudei ș-ascultării grele!" IV ,,Din valea lui Chedron, părinți cucernici, Egumenul pe toți la sfat vă cheamă, Toți adunați-vă, cei slabi și cei puternici, Un frate nou ne vine fără teamă Din depărtări. Și mare-i e chemarea, Dar trebui să-mplinească ... mea poruncă!"... Sfârșit-a. Glasul lui neașteptat Pricinuit-a mare tulburare: Un trăsnet parcă i-ar fi detunat, Așa stăteau cu toți ...