Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru N.
Rezultatele 331 - 340 din aproximativ 3783 pentru N..
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira V
... o carte în douăzeci de ani Prin care dovedește că din vechime încă Se dau pe ghiață iarna cu hacuri la ciubote; Apoi legând-o-n aur, în toc de marochin A dedicat-o falnic nerodului Damet; Ce petrecând-o-ndată din scoarță pân-în scoarță Nimic n-a văzut altă decât a ei gravure, Plătind pre autorul c-un: Foarte mulțumesc! De toată osteneala și truda ce-a ... urmă luăi seama că mulți din cei culcați, Mișcau câte o mână sau capul ridicau Îngreuiat cu totul de strașnica beție; Iar cât să stea-n picioare nici că era putință. Într-un cuvânt, ș-aceia ce mai puteau umbla, Și cei căzuți pe uliți cu toții erau beți. Unii amețiți ... dinții, Cu vinul de-mpreună, din gura-i puturoasă. Mulți plâng părinți și rude ce viața au pierdut. De-a spirtului otravă și-n sfezi și gâlceviri. Cântările cu chiot, strigările și zgomot, Pân-și pre surd îl face să-i țiuie urechea. În scurt această larmă și vuiet ... curată să fiu la tine slugă. Ca bunii săi și tata vindea în târg piper Și căpătase nume de neguțitor bogat, Fiind plăcut oricărui și-
Ștefan Octavian Iosif - Elegie (Iosif, 2)
... unei file... Dar eu de-atunci, vai, câtă cale-am mers! Ci de trăiai și tu, era mai bine? Nu ești mai fericit acolo, mort? N-ai fi urcat Calvarul ca și mine, Purtând pe umăr crucea care-o port? N-ai fi văzut că cinstea-i vorbă goală, Că totu-i fals și sterp, n-ai fi văzut Cum cel mai bun prieten te înșală Cu cât mai mult în el te-ai încrezut? Și n-ai fi plâns, ca sub lumina stelei La Getsemani, marele Isus, N-ai fi strigat în spasmele-ndoielii: "O, Eli, Eli!..." către Cel-de-sus? O, mi-amintesc de ziua-ngropăciunii, De drumul spre mormânt de la ... roșu ce-l purtau nebunii, Cari tot aveau pe-atunci un ideal! Căci inima ta nobilă și mare Și sufletu-ți profetic de artist Crezuse-n noua lumii îndrumare Și-n înfrățirea ce-a visat-o Christ!... Dar când cu toții-n cimitir intrară, Nici chiar mormântul nu-ți era săpat, Și s-au trudit groparii până-n seară Ca să-ți aștearnă cel din urmă pat... Văd o țărancă — e bătrâna-ți mamă — Cu fruntea rezemată de sicriu, Nemaiputând decât ...
Ștefan Octavian Iosif - Frumoasa Irină
... străluci deodată, Ori în prag frumoasa Irină s-arată ? În cosiță-și prinde garoafa-nflorită... Pleacă la fîntînă și vine zorită. Șuieră mierlița, strigă cucu-n leasă : „Cucule, azi-noapte m-am visat mireasă...â€� Pune jos oleacă albele cofițe, Scutură de rouă negrele-i cosițe ; Cată peste umăr, inima ... bună ! Nu-s nici nouri negri, nu-i nici grea furtună... Ci păgînătatea într-acoace vine, Ca să mi te ceară, Irino, pe tine... Crește-n zare goana pulberii stîrnite, Zguduie pămîntul ropot de copite... Aleargă prin casă bătrîna și plînge, Frumoasa Irină mînuțile-și frînge : — De-acu, mamă dulce ... mă-ntorc la mama, Mi-am uitat pe masă salba și năframa ; Mi-am lăsat acolo lada mea de zestre, Și-au rămas orfane florile-n ferestre... Dunărea bătrînă curge tulburată, Frumoasa Irină stă îngîndurată, Șopotind se-ngînă valurile-n spume, Parc-ar tot striga-o cineva pe nume... „Nu-i seraiul vrednic tu să-i fii podoabă ! Nu-i vrednic sultanul să te ... Și-a pierit frumoasa Irină sub valuri... ...Iar de-atunci bătrînii spun că-n locul unde Și-a găsit copila mîntuire-n unde, Dunărea mi-aduce apă vecinic lină, Ca să doarmă-
Ștefan Octavian Iosif - Furtuna (Ștefan Octavian Iosif)
... pălărie! Stau ca pe spini, stau ca pe foc ! E timpul numai bun de joc Și bun de ștrengărie... Grivei, tovarășul meu drag, Nerăbdător așteaptă-n prag S-azvîrl în colț ghiozdanul... I-e dor ca s-o pornim haihui : Mă dau mai bine-n partea lui, Că nu e mai tot anul ! O șterg de-acasă frumușel : Grivei cu mine, eu cu el, Și satu-n colb se-neacă... Intrăm în codru, și Grivei A-nnebunit de vesel ce-i : Mă mușcă, sare, joacă... Dă spaima-n vrăbii, latră-n vînt, Își face mendrele ; eu cînt, Și codrul lin răsună... Pe sus trec leneș nouri grei — Noi nici nu ne gândim la ei, Și ... aduc furtună ! Abia o creangă s-a mișcat, Și-n freamăt lung, neașteptat, Lumina-n zări se stînge... Un roi de frunze joacă-n drum — Tot codrul e-un vîrtej acum, Și eu pornesc a plânge... Alerg în jos, alerg în sus : Am rătăcit, și urme ... m-apuce... Cad în genunchi, prins de fior... Răzbubuind din nor în nor, Un trăsnet se descarcă ! Zic Tatăl nostru , și Grivei Se uită țintă- ...
Alexandru Macedonski - Psalmi moderni
... II - Țărână Țărână — suntem toți țărână, E de prisos orice trufie... Ce-a fost, în veci are să fie... Din noi nimic n-o să rămână. Zadarnic falnice palate Sunt în pământ rădăcinate Nici o pieire nu s-amână. Despoți, cu frunți încoronate, Poeți, cu harpe coronate, Filozofi ... Sunt om ca orice om — iertare. IV - Dușmanii Dușmanii mei se înmulțesc Și nedreptatea mă-nfășoară... Abia mai pot să mai trăiesc De cine n-am lăsat să moară, Aleargă toți și mă-nnegresc, Ah! Viața nu este ușoară. V - Zburam Zburam pe aripi strălucite... Copilul cel de altădată Nevinovat ... dea venin — și l-am băut. Dar, Doamne, nu te biruiră. VII - Cât am trudit... Cât am trudit, cât am muncit, Și cum nimic n-am folosit, În lume nu este răsplată... Dreptatea este blestemată, Și omul bun nesocotit. Pe fruntea mea n-am nici o pată -- Zadarnic! — sunt un osândit, În lume nu este răsplată. Cât am trudit, cât am muncit. VIII - Eram Eram puternic împărat ... orice dorință, Era o lege-a mea voință; Râdeam de orice dușmănie... Prin sufletească poezie, Domneam de soartă nencercat. Eram puternic împărat. IX - N ...
... Alexandru Vlahuţă - No. 5 No. 5 de Alexandru Vlahuță Publicată în Naționalul , an II, nr. 57, 20 august 1891 Ramzes suflă-n lumînare Și se culcă liniștit, Bucuros, zicînd în sineși: „Încă unul a murit !â€� Dar ce visuri peste noapte: Se făcea-ntr ... de gît; Și-nviau din nou copiii, Tot mai mulți parcă veneau Și, ca niște draci în juru-i, Chicoteau și țupăiau... Asudat, se scoală-n ziuă Ca de-o luptă ostenit, Și-și aduce-ndat-aminte Cu ce gînd a adormit... Ia jurnalul, recitește, Ș-admirînd din nou ... pricina, Îngropatul de curînd. Ramzes își întoarce capul: „Ce strigoi nerușinat, Mai cutează să salute După ce l-am criticat !â€� Luni întregi e-n vînătoare Cu jurnalu-n buzunar; Cunoscuții fug de dînsul Ca de-un groaznic cămătar. Mai tîrziu aude iarăși De-un talent c-a răsărit, Și că lumea ... guler Și ca marturi sunt aduși. Cum că X, pe care lumea Îl admiră, e un prost, Și prieten cu Apolo Neam de neamul lui n-a fost. Și citații, nume proprii De romani, de greci antici, Spun curat că numai Ramzes E savant – ...
Alexandru Vlahuță - Slăvit e versul
... sonor, E opera vrăjită ce din nimic se-ncheagă, Și nu-i nici o nevoie ca lumea s-o-nțeleagă. În vers e mântuirea când n-ai nimic de spus. Pe trepte de dactile vin vorbe mari de sus, Iar critica solemnă, ce-n gol vede-adâncime, Ca un copil adoarme în leagănul de rime. Slăvit e versul cântec, miraj, întraripare E-n Nemurire-o carte de liberă intrare. Tu ia doar la crestarea silabelor aminte, Să nu prea bată-n struna știutelor cuvinte, Ci-n răsuciri de fraze, cu vorbe de la tine, Fă sunetele goale să ni se pară pline, Cum, iscusit dispuse, oglinzile ne mint, Dintr-o-ncăpere ... pentru noi, poetul Cu cât mai nențeles e, cu-atât e mai profund. Ce mici devin chiar zeii când nu se mai ascund! Din patru-n patru versuri, și plan, și ritmu-ți schimbă, Ca tot ce scrii să pară că-i scris în altă limbă. La titlu să iai seama ... scrii să fie pleavă în spulberarea vremii, Au strigăt nou în plenul cinstitei Academii, Oricum ți-ai prinde gândul, pe zor sau pe-ndelete, Și-n ...
Alphonse de Lamartine - Poetul murind
... repaos, dureri și iar durere, Și noaptea peste lume, când ziua a apus. Să plângă câți s-acață cu mâinile-ncleștate, Ca iedera-n ruine, de zile dărâmate, Câți văd că mai nainte nu au ce mai spera; Iar eu, ce n-am d-amestec nimica cu pământul, Mă duc foarte ușure, ca frunza ce-o ia vântul; N-am rădăcini aicea să poată m-arresta. Poetul e c-acele străine svolătoare Ce nu-și caută cuibul pe țărmuri stătătoare, Nici ramura, nici unda ... lasă Un nume ce tot scade, din zi în zi proscris; Și timpul p-a lui valuri înalță și coboară Această căzătură, și-n fine o doboară În al uitării negru și destructor abis. Arunc și eu un nume mai mult p-astă tempestă În voia întâmplării ferice ori ... al tăcerii Se nalță câte-o rugă în arderea vegherii Și află o speranță aproape d-un mormânt. D-aci mult vede omul, și alma-n neputință Ia aripi și s-avântă spre cer cu ușurință. Când ai picioru-n groapă, puțin ești pe pământ. Sfărmați și dați la flăcări, la vânturi și la unde Ast luth ce ...
Andrei Mureșanu - Eremitul din Carpați
... mea pătrată, Pe dânsa tubul magic, de care mă servesc. Cu-aceste scule simple se află mobilată Căsuța mea de munte în care locuiesc. Eu n-am fugit de lume c-ar fi prea păcătoasă, Cum fac părinți și mame ce intră-n monăstiri, Ducând vieață aspră, nu însă virtuoasă, Că-n lume e vârtute a fi domn pe simțiri. Nici cred că e deșeartă a omului silință Spre tot ce mintea-ncearcă ... Străbate apa-n piatră și stric-a ei ființă, De ce nu chiar și omul cu naltul său spirit? O faptă glorioasă, păstrată-n istorie Din evii barbariei străvechi ce au trecut, Însuflă până astăzi curagi și bărbăție Și-ndeamnă-a merge sigur pe drumul început. Pruncuțul ... tărie A rumpe jugul aspru și mult apăsător; Prin aste însă cheamă asupră-și o mânie A celor ce le-apasă, și-n urmă-s prada lor. Ma, toată încercarea de ceață ș-apăsare, De sâlă și sclăvie e un triumf părut; Căci spiritul culturei străbate de mirare ... ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira III
... El nu se îngrijește de vârsta sa, de timp, De valurile mării nu-i pasă nicidecum. Cu părul alb și gârbov, cu nici un dinte-n gură, La marfa lui gândește, iar altă grijă n-are; Când cumpără se roagă, se-nchină pentru-n ban, Când vinde este ieftin numai la jurământ. Să cauți toată Moscva nu afli alt ca dânsul Să știe cum să-mpartă un rup în ... și de globiri prin mită, Decât limbutul nostru înșiră la o masă. El nici se mai răsuflă, asudă povestind, Se teme să tușească, și crede-n gândul său Că limbă n-ai în gură, ești totul o ureche, Nu-ți lasă pic de vreme să zici și tu o vorbă. Acufundat în gânduri smeritul Varlaam, Când ... foc, Ori cel ce în războaie pre dușmani a învins, Ș-acel la ce legi bune a introdus în țară, -- Toți n-au făcut nimică, Glicon din împotrivă, Pre el numai se crede de om desăvârșit. Rostirea-i o minune; purtarea-i un model, Ce poate să ... Se miră cum de țarul nu a încredințat Până acuma țara la cârmuirea lui, Ș-în mintea lui nu-ncape cum după el ...
... spui oare ce-au gustat inima mea? Amândoi într-o unire la acest lucru curat, Pretreceam zilele noastre într-un gând și într-un sfat; N-aveam taină nici la gânduri, n-aveam lucru de ferit; Ea îmi spunea câte trage și eu câte-am pătimit!... Ne mângâiam la necazuri, fericirea o-mpărțeam, Totdeauna împreună, totdeauna ne ... firi, De-atâtea delicatețe, de-atâtea mărturisiri, Nu s-ar fi topit ca ceara în fața crudului foc, Afară de al ei suflet unde mila n-are loc?... Această nelegiuită și crudă supus-a ta, Decât tigrii, decât șerpii, mai rea la inima sa, Nebăgând nici într-o samă ... toți fără sfârșit, Nici iubește, nici urăște pe nime desăvârșit. Tainile ei nu le spune decât tot cu scăzământ, Și tu știi că fără ele n-are-amoriul crezământ... Slăbăciunea nu-și arată nici într-un chip nimărui, Căci slăbăciunile spuse moaie inima oricui - Ce arată o mândrie, care nu-i ... s-ar teme, uneori parc-ar iubi... Totdeauna se silește la temut a mă porni! Totdeauna cu-ndoiele, totdeauna amăgit! Niciodată lângă dânsa n