Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru I��AN

 Rezultatele 331 - 340 din aproximativ 1110 pentru I��AN.

Ioan Slavici - Scormon

... a și murit! Trei ani vor fi la toamnă de când l-au dus în cătănie. Și mulți mor în cătănie. Se zice că-i bate și-i țin cu mâncări rele. Vai ș-amar! Nu se mai aude nimic de el. Despre alții tot mai vine câte-o veste. Dar el n ... ci scheuna numai privind împrejur, ca și când l-ar aștepta. "Cine știe? poate că nici n-a murit", își zise Sanda. Parcă-i spunea un glas tainic că el trăiește; iar când auzea acest glas, parcă se temea de ceva. Și de câte ori vedea pe Scormon, glasul ... nu mai are farmecul pe care-l avea odinoară. — Scormon, ține! Scormon sare și se repede între berbecii care se bat în capete, despărțindu-i pe șapte în șapte părți, apoi rămâne stând cu capul ridicat, ca să vadă dacă lupta e sfârșită. Iar când vede că toți pasc, latră ... Scormon merge drept la ea, apoi joacă împrejurul ei, se tăvălește, latră, sare la ea și iarăși ia calea înapoi până la Pascu. — Ce-i ...

 

Mihai Eminescu - Povestea magului călător în stele

... bătrân era: Al vremilor curs vecinic nu-l poate turbura. «În fruntea lui e strânsă un ev de 'nțelepciune, Viața lumii toate în minte-i a 'ncăput. Trecutul... viitorul, el poate-a ți le spune; Bătrânu-i ca și vremea cea fără de 'nceput Și soarele din ceruri la glasu-i se supune, Al aștrilor mers vecinic urmează ochiu-i mut. De-aceea voiu ca dânsul pe fiul meu să 'nvețe Cari cărări a vieți-s deșarte, cari mărețe. «Dar el din ... fața lui cea trasă, ce dureros de pal ! Cu ochii mari ce-și primblă privirile-i unite, C'o frunte 'n bucle-și pierde puternicu-i oval— Astfel feciorul tânăr pe cugetu-i (țintit e) Stă rezemat de pragul auritului portal: A tatălui său vorbă aude și se 'nchină — Un semn că se supune măsurei ... luptă, se sparg, Feciorul de rege trecea fără frică— Pe munte lucește o flacără mică Cu raze ce taie 'ntunerecul larg. În van la picioare-i fug râuri spumate Și stâncele rupte în cale-i s'ațin, Nimic nu- ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sorcova

... Irină, cere apă, deschide-mi, deschide-mi! Când intrară în casă, biată Bălașa se dusese pe lumea ailaltă. Plapuma și velințele căzuseră jos. O mână-i odihnea pe piept, iar cealaltă încremenise înfiptă în așternut. Cu ochii pe jumătate închiși, părea că-și caută copilul la sân. Gura ei căscată, o ... lumânarea? — Să duc la mă-ta foc, lele, îi răspunse Irina. — Și eu, după ce m-oi încălzi, mă duc cu sorcova, să-i aduc pâine caldă, mormăi copilul, ațipit lângă sobă, strângând necontenit în mâna dreaptă mănunchiul de merișor și de busuioc. Dar pe când Arghirița vorbea ceva ... o dați popii!... De ce s-o bage în groapă?... Mama e a mea, nu e a popii!... Nu vreau să-i dea țărână în ochi... N-a făcut nimic... Dacă e săracă... când m-oi face mare o să fie bogată... O să-i ... de-a curmezișul patului de lângă sobă și adormi oftând, nevoind să mănânce decât "odată cu mama". A doua zi toate i-au fost de-a surda. S-a rugat, a plâns, a țipat, că popa n-a ...

 

Ion Luca Caragiale - Cam târziu...

... a avut plăcerea să-ntâlnească pe vechii lui prietini, fiindcă „s-a-ncurcat cu alții!" și că acuma e foarte mulțumit ca i-a putut în sfârșit revedea. După tonu-i de extremă jovialitate, după ochii lăcrămoși și maniera cu care articulează vorbele, se vede bine că d. Costică s-a mai întâlnit astă ... întârziat; că de la gară, s-a suit în tramvai; a mers până în colț la Matache Măcelaru; acolo, simțind că-i e foame, s-a dat jos, să ia un mezelic, la o băcănie în colț; acolo a-ntâlnit niște vechi prieteni ... a încurcat o zi s-o noapte; prietenul a vrut să-l mai ție, ca să vie amândoi în București; dar Costică i-a zis: „C-eșt' copil!?" și a plecat. — Îmi par' rău că vă-ncurcați la bere, zice Costică; bine ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Oaia năzdrăvană

... Să mi te omoare Sub poale de munte, Prin crânguri tăcute, Oi când aromesc Și câini ostenesc. Cioban, d-auzea, Cu oaia vorbea, Din gură-i grăia — Oiță, oiță, Oiță plăviță, Oiță bălană, Cu lână bârsană, De ești năzdrăvană Și dac-ai văzut Semn că-ț’ s-a făcut ... plăti. Iar tu, oaia mea, Să le spui așa, De te-or asculta Io, cât am trăit, Oi am îngrijit, Câinii am hrănit, Pe ei i-am plătit; Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Ca să mă îngroape De stână aproape, Oi ca să-mi privesc ... mea, Tu, dac-ăi vedea O mândră fetiță Cu neagră cosiță Prin crânguri umblând, Din gură cântând, Din ochi lăcrămând, De mine-ntrebând, Să nu-i spui că sunt Culcat sub pământ, Ci că m-am tot dus, Dus pe munte-n sus, Prin vârfuri cărunte Dincolo de munte, Căvălaș să ... i culeg Pentru nunta mea Ce-o să fac cu ea. Vorba nu sfârșea, Dorojani venea Și se repezea Și mi-l răpunea, Turmele să-i ... năzdrăvană, Ea se tot uita Și nu mai vedea Pe mândra fetiță, Cu neagră cosiță, Prin crânguri umblând, Din gură cântând, De el întrebând, Să-i

 

George Coșbuc - Patru portărei

... George Coşbuc - Patru portărei Patru portărei de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Din larguri de palată ies patru portărei: Au coifuri, au ceaprazuri, au sulița la ei. Nebun s-aruncă roibul, ca viforul pe luncă, Trei cai ... Și cine-o va aduce din țările măiestre O ia pe Veta doamnă, și nouă țări ia zestre. Să pleci orbiș la moarte, când zestrea-i lumi deloc, Când ai pe Veta doamnă, să prinzi cu gura foc. E țara toată șesuri, ca ploaia-i de mănoasă; Și n-are-n lume seamăn Saveta de frumoasă. Ca malura de negri sunt ochii ei duioși, Obrajii ei molateci ca zmeura de ... s-a arătat: Cu tarnița pe șolduri, cu frânele-n picioare Și galben călărețul ca prinsul de lingoare. Trei cai aleargă-n urmă-i sălbatici de merei; Să-i vezi și să-ți faci cruce de bieții portărei! Ei fug mâncând pământul, ar soarbe-n gură marea Căci nu-i încape șesul și nu-i cuprinde zarea. Și geme portărelul, al cărui cal e corb: E nalt, cât e nalt cerul, cât iadul e de orb! Hu, tot îs de ...

 

Ion Luca Caragiale - Camera din Stambul

... O voce. A stat mult aseară la cafĂ©-șai-tan ! (risete și chef pe toate băncile). Gianabet-Edin. Lăsați-l să înceapă. Dă-i nainte, ago ! Zăuc-aga. Domnilor ! urcându-mă la această tribună, îmi tremură toate încheeturile... Ischiuzar-Mehemet. Daca umbli toată ziua la crailicuri (risete și giumbușuri ... supără vreo muscă. Toată Adunarea ride). Zăuc-aga. Domnilor ! de la facerea lumii sunt 5495 ani; dela Proorocul 1294; de la Constituție o jumătate de an. Gianabet-Edin. Bravo ! știe bine Istoria. Zăuc-aga. Vreau să zic... Gianabet-Edin. Că nu știi ce să zici ! (risete) Zăuc-aga. Rog Adunarea să ... două palme strașnice. Secretarul își formulează pe dată demisia către Adunare, pe motivul că a fost atins într'un chip puțin parlamentar. Adunarea i-o respinge sub cuvânt că motivul nu e destul de puternic. Zăuc-aga (urmând). Am statornicit prin urmare datele istorice. Să trecem acum, domnilor, la ... în Bulgaria cu ocazia alegerilor din urmă. Ministrul-președinte , Zavrac-pașa , vrea să ia cuvântul ca să răspunză la interpelare. Toată Adunarea îl oprește dându-i cu huideo ! (sgomot grozav pe toate băncile). Asemenea se întâmplă și celorlalți miniștri. Voci din toată sala. Să se puie capac discuției ! Nu mai trebue ...

 

Paul Zarifopol - Popi

... regalist a fost mai tare ca mine! Levantinul e supralicitat, iar Popi e biruită de blufful politic... Pentru a-l convinge să-i închirieze glasul și ghitara, străinul mințise energic lui Spyros că persoana este și ea venizelistă. Fiindcă smirniotul pusese condiție din capul locului:Vreau să știu ... de afaceri și cartofor, zisese hotărât: Vreau să fiu iubită. Cu toate aceste tânărului ea îi vorbește mult, și fără cochetărie, de durerile ei politice; i se dă, în sfârșit, zdrobită de ceea ce în mintea ei este o grozavă catastrofă a patriei eline. Iar dragostea vulcanică a ... Venizelos! În 1862, Emile Gebhart, proaspăt sosit în capitala Greciei ca elev al școlii franceze din Atena, dă peste o revoluție răsturnarea regelui Oton. Zito i Elefteria! Zito i Dimocratia! Muzici. Marseilleze pocite. Soldați beți. Cu zece ani înainte, Edmond About se făcuse celebru cu pamfletul lui despre Grecia contemporană. About incarna, în sumara ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini

... abuzeze de bunătatea făcătorului său de bine, pe dată ce săvîrși concertul se duce a-i da instrumentul înapoi și a-i mulțumi pentru bunătatea ce avusese de a-l împrumuta. Neguțătorul însă nu voi a priimi violina, zicîndu-i: „Mă voi feri cît voi putea de a lua înapoi acest instrument cu care s-a servit cel mai celebru ... întîmplă și lui Paganini, căci într-o frumoasă dimineață părăsi insula Citerii, fără să fie îndemnat la aceasta de vreun mentor ca junele Telemac, fiindu-i de ajuns amorul artei ca să-l facă a se hotărî la aceasta. La 1816, ducatul de Lucca și Piombino se lăsase în ... sale, care pe cît ținu esecutarea nu încetă a vorbi inimei artistului prin secretul limbagiu al ochilor ei. Iar principesa Eliza, după ce-i arătă cele mai lingușitoare semne de admirare, îi zise: „Ai făcut lucruri care în adevăr trec peste puterea umană și aceasta îmi dă curagiul ... din ființele supranaturale“. El promise a face astă încercare și dupe trecere de prea puțin timp anunță superba sonată militară intitulată Napoleon ...

 

Calistrat Hogaș - Cucoana Marieta

... ce s-ar uita în ochii d-tale?... — Ia, te rog, lasă-mă... Și, cu o mișcare aproape nesimțită, voia să-și scoată mâna-i mică de sub, brațul vânjos al lui Andrei. — Mă rog... mă rog... încă n-am sfârșit cu cusururile, zicea el strângându-i mai tare mâna sub braț; vezi că te superi?... și ai atâtea cusururi!... Mai multe chiar de câți curnuți are o blană de oaie, care ... da tu-mi spui lucrul așa, mătușica dragă, ca și cum cucoana Marieta dumitale m-ar interesa. — Ian ascultă Andrei: cucoana Marieta, măcar că-i bâtrână, dai cam face pe tinerica și-i cam plac băieții așa ca tine; și cum te știu eu. tare mă tem să nu faci vreouna de-ale tale; caută și-ți vâră ... mințile-n cap, că cu coana Marieta o-mplinești numaidecât. — Eu? — Ia sama să nu fii mojic... — Da curte am voie să-i fac, mititica mea mătușică? — Numai să nu fii mojic. — Da, de ți-a plăcea cum m-oi purta, ce-mi dai ... ...

 

Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviștii

... a vieții-mi viforoase prea liniștit apus. Soarele-acum sfințește și noaptea naintează, Cu-ncetu-și cârmuiește carul cel aburos; Mii de lumini în preajmă-i, pe frunte-i schinteiază, Ș-acuma își întinde vălul de abanos. Ochii-mi în mărmurire se uită la vecie, Din stea în stea se plimbă, în orice stea ... ai vitejiei, Până la împilarea trufiei strămoșești. Ici glasul: Radu Negru! peste Carpați răsună; Viteazu-și pune tronul în locul strămoșesc; Orice rumân în preajmă-i subt steagu-i se adună Ș-își apără pământul cu braț, duh rumânesc. În capul unei armii Mircea viteaz răcnește, Însuflă bărbăția rumânilor soldați; A lui ... tirani. P-a Neamțului cetate eu văz o eroină , Moldoveană în toate, spartană l-al său dor, Certând nemernicia la moldovean streină, Zicându-i ca să moară ori vie-nvingător. Aci Mihai cel Mare deșteaptă bărbăția, Steagurile destinse slobode fâlfâiesc; Subt dânsele el cheamă pe toată Rumânia, Și trâmbița ... arde d-a lor vitează faimă, Și brațul lui împumnă fierul și mai vânos. De glasul cel războinic altarul se despică, Din sânu-i ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>