Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE / PENTRU PURTAT
Rezultatele 331 - 340 din aproximativ 565 pentru DE / PENTRU PURTAT.
Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit
... lumești spre închinăciunea idolilor, au socotit cu multe feliuri de mijloace și au purtat de grijă pentru mântuirea oamenilor și a neamului omenesc, de vrĂ©me ce acesta iaste lucrul cel dintâi al bunătății lui, a mântui pre omul din mâinile vrăjmașului și a-l ... și au vânat auzurile noroadelor și au înduplecat inimile tiranilor și sufletele împăraților le-au supus; și au făcut o izbândă și o biruință atâta de frumoasă, cât n-au putut-o face toate împărățiile lumii. Oameni fărde arme și nedechisiț de ale oștirii, săraci de avuție, proști de învățătură, slabi de post, blânzi pentru nerăutatĂ© au înălțat nu steaguri de oaste, ci numai crucea, semnul păcii, propoveduind, nu cu sunet de tobe și de surle, ci numai cu neputincioasă limbă și neînvățată, pe Hristos și credința și fulgerând, nu zic, cu fulgerile sabiilor, celor ascuțite, ci numai cu strălucirile ... ci mare și înaltă; mare pentru buna închinăciunĂ© și dreapta credință carĂ© o păziț curată și nespurcată, fiind încungiurați și îngrădiți între hotarăle celor striini de fel și împresurați de atâta nevoi [ce vin] și scârbe ce vin totdeauna, neîncetat, ...
Garabet Ibrăileanu - Amintiri din copilărie și adolescență
... iar ghebos. Ca să nu răspund cuiva cu vorbe aspre, trebuie să fac o sforțare; uneori uit să fac sforțarea. Dacă m-aș fi obișnuit de la 3 până la 18 ani, în viața de familie, să vorbesc cum se cade, acum acest lucru ar fi foarte ușor, mi-ar fi un lucru natural, fără nici o cheltuială de energie. Bineînțeles e vorba și de temperament. Acesta ar străbate prin educație, tot s-ar cunoaște firea înnăscută violentă. Din viața de la Roman, mi-aduc aminte puține lucruri hotărâte. Am fost un copil precoce. Înainte de 5 ani, știam unele lucruri greu de înțeles și pentru o vârstă mai înaintată. Știam, de pildă, oarecare lucruri din gramatică, pe care copii de 10 ani le pricep greu. Am fost și amorezat înainte de 5 ani: de o fată de vreo 7-8 ani, care trecea pe la geamul nostru. Nu-i vorbă, era și un caz de sugestie, căci cei din casă mă tachinau cu ea. Dar știu că mă înroșeam când trecea pe la geam. Tot de la acel geam, vedeam și Ceahlăul, care era pentru mine ceva ca din altă lume, ca dintr-o legendă frumoasă. Nu știam pozitiv ce ...
Vasile Alecsandri - Oda ostașilor români
... aduc o închinare, Vin cu inima crescută și cu sufletul mai tare, Ca eroi de mari legende, vin să vă privesc în față, Voi, nepăsători de moarte, disprețuitori de viață, Ce-ați probat cu-avântul vostru lumei pusă în mirare, Că din vultur vultur naște, din stejar stejar răsare! De la domn pân' la opincă, duși de-o soartă norocoasă, V-ați legat în logodire cu izbânda glorioasă Ș-ați făcut ca să pricepem a trecutului mărime, Măsurându-vă de ... astăzi cel dintâi ați pus piciorul, Înfruntând pe-Osman-Gaziul, și prin fapt de bărbăție Ridicând o țară mică peste-o mare-mpărăție! O, viteji de viță veche! Auziți în depărtare Acel vuiet fără nume ce răsună ca o mare? ... Sunt bătăile de inimi al întregui neam al nostru Ce adună zi și noapte dorul lui cu dorul vostru, Sunt vărsările de lacrimi pentru-acel care se stinge, Sunt urările voioase pentru-acel care învinge! O! români, în fața voastră, colo-n tainica cea zare, Vedeți voi o rază vie care-ncet, încet răsare, Străbătând prin umbra ... soră, mamă și părinte, Ca la domni, cu pâni și sasre, vor ieși vouă-nainte. Căci din voi fieștecare poartă-n frunte o cunună Și
Vasile Alecsandri - Istoria unui galben
... deodată, zuruind cu disperare, m-am aruncat și m-am lipit... GALBENUL: (dându-se de-a dura către para) : Și te-ai lipit de pieptul meu, care de mult ardea pentru tine în focul unei dragoste nemărginite. PARAUA (lunecând către galben) : Ah! GALBENUL și PARAUA (lipindu-se într-o amoroasă îmbrățișare) : Soarele meu! Luna mea! Zinghetul ... și încă ruginește, dar noi care suntem meniți prin însăși firea noastră a fi jertfa lăcomiei oamenilor! GALBENUL: Îți aduci aminte, scumpa mea, de-acea epocă fericită când ne-am întâlnit în buzunarul căpitanului Costiță?... Sufletele noastre erau făcute unul pentru altul, c[...]ndată ce ne-am zărit ne-am și simțit cuprinși de dragoste. Cât de frumoasă erai tu atunci cu fața ta rotundă și albă ce sticlea și strălucea ca o tabla de dulceți. Cu câtă grație se îndoia talia ta gingașă și subțire! Ce glas dulce și armonios aveai tu atunci! PARAUA: Atunci?... Dar atunci și tu ... avem noi, banii de aur, a fi strânși cu scumpătate la pieptul lor, pentru ca să le cercetez și să le cunosc inimile
Alexandru Vlahuță - Ce te uiți cu ochii galeși%3F
... vieții ochii mari și visători, Nu-ntâlneai decât podoabe, fluturi, pajiște și flori! Și când pentru-ntâia dată mândru-ți răsări în cale El atât de mult doritul rege-al visurilor tale Îți păru că de când lumea îți era știut și drag... O, de câte ori, în urmă, de cu vreme stând în prag Și uitându-te în cale-i, cu ochi lacomi și fierbinți, L-așteptai, sfârșit să puie dulcii tale suferinți, Și ... în asfințit. Mai curând să vie sara, când, sfios, al tău iubit În poghiaz fără rost, rătăcind în voie. Se rupea din întuneric... Ah, cât de încet mai vine, Îți ziceai zărindu-i umbra. Pân s-ajungă lângă tine, Îți părea o veșnicie de-așteptare și de dor. Tu-l sorbeai din ochi, privindu-l. El s-apropia ușor... Tresăreai, înfiorată ca de-un farmec din povești, Și nemaiștiind ce cugeți și-n ce lume mai trăiești, Îi cădeai în brațe, moale de-a plăcerii dulce lene. Ca un flutur prins în pară tremurau a tale gene De atingerea și focul pururea-nsetatei guri. Când steteai a ta iubire pân la moarte să i-o juri, Găseai prea nencăpătoare, prea îngust ...
Gheorghe Asachi - Să ni agiutăm unul pe altul
... Gheorghe Asachi - Să ni agiutăm unul pe altul Să ni agiutăm unul pe altul de Gheorghe Asachi În a vieței zile scurte, de suspin și grijă pline, Fiilor de un părinte trai de frați ni se cuvine; S-agiutăm unul pre altul sarcina a o purta, Fiecare om nu poate să rădice partea sa; Dușmani mii ni împresoară sub o mască ipocrită, În o viață amărâtă, însă pururea dorită; Ah, plăcerea ... trăit-au fără lacrimi și durere, Farmecele societății ni-aduc scurtă mângâiere. Să nu-nveninăm dulcimea ce-n picături ni se dă, Medețină slabă foarte pentru pătimire grea. Când urmează între oameni lupta cea răpuitoare, Pare-mi-se a vede hoții, osândiți la închisoare, În loc să-mblânzească soarta ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VII
... Vlad Vodă! Vlad Vodă! l-aduc iacă!" Iară Vlad fiind aproape caută, Să tĂ¹rbură, stă și ce să facă Nu știe, că în miejloc de gloată Să-afla. El sâlea la larg afară, Dar' gloata striga iară și iară. Acum era de supt haină să scoață Fierrul ascuns moarte să-și aducă, Când zărește-o ceată călăreață Ducând pe-un rob. Chiotul apĂșcă De nou, ca mai nainte, și gloată S-adĂșnă-împrejur nenumărată. Atunci Vlad cunoscu sminteala Și mestecându-să-întru mulțime, De prilej luând nerânduiala, De-acolea nepreceput de nime Ieși la locurile știute, Unde-l aștepta de-ai săi trii sute. [6] Însă robul acela să știe Că-au fost Argineanul viteaz, care După ce beusă-apă dulcie Îndată-l cuprinsă-o ... Întracea păgânii ce scăpasă De mâna lui Arginean vitează Fugind, dederă de-o ceată groasă Ce era mânată ca să vază Locul împregiur să-ispitească De-ar putea ști de-oastea romănească. Spuind ei de tâmplarea-îngrozită Și de voinicul fără de teamă, Să meargă-în urmă-i apoi o-învită. Acolea sosind bagă ...
Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil
... avântul generos care a îndemnat pe boierii și pe feciorii de boieri din generația actuală să sacrifice în Divanul adhoc atât privilegiile legate de titlurile boierești, cât și înseși acele titluri. Și, în adevăr, ce izvor de măgulire putea să fie pentru un român în titlurile de Paharnic, de Stolnic, de Comis, de Medelnicer etc., când boieria acestora nu era decât o slugărie travestită. Paharnicul mare, îndeplinind funcția de Ă©chanson, diregea cu paharul, adică vărsa domnului vin și apă la masă. Stolnicul mare servea de maître d’hĂ´tel, căci el preceda în sala de prânz blidele cu bucate și le așeza dinaintea domnului. Comisul mare (Ă©cuyer) își rezema boieria de ieslele grajdului domnesc. Slugerul domnea asupra cuhnei. Medelnicerul avea importanta funcție de a tăia fripturile. Jitnicerul (grand panetier) era mai mare peste pâini. Vameșul se bucura negreșit de favoarea domnițelor și a beizadelelor, căci el aducea dulceață și cofeturi la masă. În realitate, precum vedem, toți acești boieriți făceau parte din ... sau fașele sub care unele doici academice pretind a crește și a înfrumuseța limba română. P. S. În Letopisețe găsim termenii de rudă aleasă, sinonim de
... răsărise adineoare. Mincu dădu din cap: — Numai chelner să nu fii! Șerbescu răspunse cu îngâmfarea lui de glas, veșnic batjocoritoare: — Chelner... și cântăreț de operetă. — Prea ne terfelești și tu breasla. — Ba nu. De câte ori, ca și ăsta, pentru un cuplet nerod, care a plăcut publicului, nu ți-ai deschis gâtlejul de cinci-șase ori pe rând? — Nu-i totuna. — Haide... Prosit! — Prosit! Șerbescu își aprinse o țigară. Prietenii tac o clipă și se ... în afară îi dă chipului înfățișarea aceea îndrăzneață și batjocoritoare pe care o are și-n întorsătura vorbei. Deși nu poate să aibă mai mult de treizeci și cinci de ani, părul, pieptănat cu cărare, e înflorit ici-colo de sclipiri albe. Mincu, sfrijit, cu obrajii înfundați, aproape fără de gene și sprâncene, dar luminat de zâmbetul ascuțit pe care meseria cupletistului îl pecetluiește totdeauna pe buze, se miră parcă: Îți merge bine la Constanța, Șerbescule. Șerbescu, drept răspuns, își asmuță ... Vedeți, am avut multe nenorociri... Aș fi vrut să rămân în gazetărie... dar, vedeți, nici în gazetărie nu-ți poți spune gândul lămurit... eu sunt pentru
George Topîrceanu - Balada unei stele mici
... noastră, un castan Cu frunze pudic răsfirate Pentru-a servi de paravan Iubirilor nevinovate Tinzând o ramură-n zadar Ca să ne apere de stele Fusese martor ocular La toate cele Și nu mi-ai spus atunci nimic Dar când mi-am coborat privirea Un deget mic Mi-a ... arătat Nemărginirea Un strop de-argint a lunecat Și, cu paloare-i siderală Pe cerul negru a-nsemnat Un fir subțire de beteală…. Ții minte ce fior străin Trecu atunci, din constelații Prin bluza ta de crepe-de-Chine Cu aplicații? Ce vești din cerul depărtat A nins pe fruntea ta zenitul? Ce gânduri tainice-ai schimbat Cu infinitul? Sclipind departe ... singuratică, pieziș Deasupra noastră Și ca un spin, Cu raza-i rece și subțire Mi-a strecurat un gând străin În visul meu de fericire. Zicea: - Subt cerul vast și mut V-a aruncat aceeași soartă Pe-un strop de lut Ce-n învârtirea lui vă poartă. Sărman atom sentimental Nu știi tu oare Că viața voastră-i colosal De trecătoare? Zicea: - Mă mir că te-ai gândit Să-mi cânți o odă. ...
Ion Luca Caragiale - Notițe risipite
... dumitale, dar mușteriii îi găsesc cusururi, deoarece... nu le trebuie. Primitivului nu-i trebuie căldură pe spinare și pe pântece, pielea lui e-nvățată cu de toate; el are nevoie de zorzoane poleite, să și le pună-n capul nețesălat; vânătorului îi trebuie un tomahawk, iar porcarului porumb pentru vitele de-acasă... Dar ia să nu bagi de seamă la vertiginosul mers al progresului! ia poftim de le dă a doua zi aceea ce ai văzut că le trebuia ieri. Aș! primitivul vrea acum cămăși de mătase, vânătorul o carabină ghintuită cu repetiție și porcarul briliante. Ce puțini sunt aceia cari, înțelegând ce le trebuie, știu ce marfă să ceară și ... zică nicidecum că lucrarea era lipsită cu totul de calități; dinpotrivă. Am privit-o mult — peste putință să reprezinte cineva mai bine un cuib de rândurici de zahăr. Ce fidelitate de tonuri particulare artei cofetăriei! ce rigiditate specifică de candel! ce strălucire transparentă de acadea! In fine, o execuție minunată ca atare. Aceste bune calități mă hotărâră să-mi dau părerea sinceră. „Doamna mea, pentru