Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru D
Rezultatele 331 - 340 din aproximativ 1073 pentru D.
Petre Ispirescu - Zâna munților
... are să fie procopsit ca nici unul din fiii de împărați, încât se uita la dânsul ca la soare. Iară el de ce se mărea d-aia se făcea mai cu minte și mai frumos. În toată împărăția lui și a vecinilor lui împărați, altă vorbă nu era decât ... Zâna Munților care se îndrăgostise de frumusețea lui. Ei nuÂi venea la socoteală să se arate lui aievea, ca să-i dea pricină, și d-aia se făcuse turturică și îi tot sărea în cale. Nu știa însă cum să facă, cum să dreagă, ca să se cunoască cu fiul ... să se spargă nunta, ea pieri de lângă dânsul din horă. Se întoarseră deci acasă împăratul și cu ai lui, însă fiul lor se topea d-a-n-picioarele și nimeni nu știa din ce pricină. Deși se făcuse vâlvă că feciorul de împărat este îndrăgostit cu o zână ... iubești, precum te iubesc și eu. Dete drumul cărucioarei și rămase lângă fiul împăratului, carele în scurt timp se făcu sănătos. Apoi făcu o nuntă d-ale împărăteștile și după moartea tatălui său, rămaseră ei în scaunul împărăției, și domnesc și astăzi daca nu vor fi murit. Încălecai p-o șea ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Luceafărul (Delavrancea)
... MOGÂRDICI: Au!... Adică de ce nu te rogi tu, Sandomir neică, de moș-tău Groza să mă lase chelar, cum porunci Ștefăniță două zile înainte d-a muri? SANDOMIR: De moș Groza? Un te poți apropia... CORBEA: E ostaș în toată legea! MOGÂRDICI: E, vorbi și mutu!... E ostaș ... beat mort când începu urgia. Când trânti întâiul topor, sării din somn. Auzii glasul mulțimii care se ruga de domn. La al doilea, mă trezii d-a binele. Ieșii din gârlici, alergai și văzui!... (Ș-acoperă fața.) Oh! sunt clipe de la Dumnezeu când ai vrea mai bine să ... nimeni... Să mă las p-o parte... (Nu se mai vede.) Cine-i acolooo?... Dă lozinca... Vorbește... Ori numai să urli... ca potăile la lună?... D-ar fi fost logofătul Baloș, l-ar fi luat gura pe dinainte ș-ar fi strigat: bu-bu-buuu!... Neamul bubuiugilor!... Sandomir al lui Bubuiug ... mai târziu... PETRU RAREȘ: Sunt rupt de oboseală... MOGÂRDICI: Eu te-am rupt! De m-ai rupe-n bucăți, șasta n-o fac. PETRU RAREȘ: D-aș fi un câine spart de mistreț, te-ai îndura. MOGÂRDICI: Spart-nespart, așa ne-au poruncit logofătul ăl mare, Toader Baloș Bubuiug, și Groza
... vede și pe al său nu-l vede. Fiecare să ține mai cuminte decît altul. Fiecăruia i se pare că copilul său e mai frumos, d-ar fi cît de urîcios. Și Ce e frumos poartă și ponos. Fiecare trage spuză pe turta lui Lesne a judeca pe altul ... o fac astă-seară, Că, cît are omul în lume viață, Tot mereu învață și nu se învață; Și voi de aceasta aveți trebuință, Numai d-ați lua-o cu bunăvoință. Deși nu-s atîtă înțelept, cuminte, Dar tot poci a zice două-trei cuvinte. De sînteți tovaroși or ...
Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați
... dichisuri de ale lui pentru muncă și pentru casă, căci nu credea că o să fie în toate zilele Paște, să tot găsească la ouă d-astea scumpele. Câteva zile d-a rândul se mai duse el în pădure și tot găsea câte un ou. Se făcu însă mai năzuros în târg, ținu mai ... să călătorească prin țări străine după negoț. Porni dară într-o călătorie depărtată peste mări și țări. Într-o zi, când lipsea și nevasta lui d-acasă, copiii intrară în colivie ca să se joace cu găina. Jucându-se ei acolo, unul din ei ridică aripa găinei și vede că este ...
Titu Maiorescu - Observări polemice
Titu Maiorescu - Observări polemice Observări polemice de Titu Maiorescu 1869 I — A critica este ușor; e greu a face mai bine. — Fără îndoială. Dar de aci nu urmează, precum par a crede cei ce ne întâmpină cu asemenea opinii noi, că a critica este de prisos. Ușoară sau nu, critica a fost și va rămânea o lucrare necesară în viața publică a unui popor. Înțelegerea răului este o parte a îndreptării. Din acest punct de vedere, înființarea unei reviste ( Convorbiri literare ) cu o tendință critică mai pronunțată ne pare a împlini un gol lăsat în mica noastră mișcare literară. În adevăr, publicistica română prezintă deocamdată în tonul și maniera criticilor sale spectacolul a două extreme greu de împăcat. Foile politice, cu prea puține excepții, sunt pline de personalități la adresa celor ce susțin o opinie contrară, jurnaliștii se tratează de inimici, nu de adversari, "oameni corupți, trădători de patrie", în timpul din urmă "conspiratori austro-maghiari", sunt epitetele obișnuite cu care un partid atacă pe calălalt, și, fiindcă acesta răspunde tot așa celui dintâi, publicul cu bun-simț ...
Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit
... când s-o face mare. Botezară copilul și îngrijiră de dânsul, mă rog, ca unul la părinți. Copilul crescu și se făcu mare. Când era d-un an, parcă era de cinci; iară când fu de cinci, parcă era de cincisprezece, și de ce creștea, d-aia se făcea mai frumos și mai drăgălaș. Darămite de învățat? Învăța ca nealții pe lumea asta albă. N-apuca să auză de la dascăl ... și într-o clipă sunt la tine. Eu mă duc să caut pe unde să ieșim la lume, și cum să ne chivernisim. Calul, vedeți d-voastră, era năzdrăvan. Cu mare anevoință se dezlipi calul de stăpânul său. Umblă ce umblă și se întoarse numaidecât. El vânturase văzduhul și cutreierase pământul ... cum văzu cele ce se petrec în baie, puse pe băiat de se dezbrăcă îndată și îl împinse în baie de se îmbăie. Când ieși d-acolo, ce să vedeți d-voastră, cinstiți boieri? Părul i se făcuse cu totul de aur, și-i crescuse de bătea pulpele, încât nu te îndurai să-ți iei ochii ... mijlocii; iară legătura cea mai mică ce avea flori numai boboace, cari acum se deschideau, o dete fetei celei mici. Cum dete florile, o tuli ...
Alecu Russo - Studie moldovană
... pedanților, dar nu-s poeți români: Mioara,Naframa, Mihul (balada), Bujor, Toma lui Moșu, Codreanul vor trăicât va fi un român pe lume, iar poeziile D. D... D. D... D. D... D. D...vor trăi vremea cerșută ca să putrezească un conț de hârtie, sau cu mare greutate și cu cheltuială să treacă de la librăria dlui Nica ...
Alecu Văcărescu - În flacăra care mă arz
... mă știu cu viață, Aminteri sînt de gheață. Această parte mi-am ales Din flacără-ți să nu mai ies ! Nu voi să am scăpare D-un foc ce rai îmi pare ! Să arz trăind, să mor arzînd ! Și-al tău obraz numai văzînd, Să-mi pară focul viață, Și moartea ... cît voi fi viu, În piept purtîndu-ți focul, Să-mi fericesc norocul ! Iar cînd pă urmă voi muri, Nici între morți nu voi feri D
Alecu Văcărescu - Oglinda cînd ți-ar arăta
... nu-ți aduci tu ție. Ochii în ea cînd ți-i arunci Dă tot să-ntunecă atunci Și dă te și arată Iar nu adevărată. D-aceea nu da crezămînt Oglinzii ce cu scăzămînt Îți face înșălăciune Și tot minciuni îți spune. Ci cîtă ești să știi, dă vei, Oglinzii ce ... vei, Da crezămînt ochilor miei, Fiindcă nu te-nșală Nici fac vreo greșeală. În ei te cată să te vezi Întocma pă cît luminezi Și d-într-a lor vedere Vezi cît ai putere. Crede-i săracii cînd îți spun Că numai ție să supun Și că le ești ...
Alexandru Ioan Cuza - Înalt ordin de zi nr. 274 din 19 martie 1863
... la Domn de Alexandru Ioan Cuza Distribuția steagurilor la oștire, 1 septembrie 1863 →→ Informații despre această ediție 19 martie 1863 Înalt ordin de d Ì— i No. 274. Bucureșci 19 Martie AnulÅ 1863 AvîndÅ în vedere că armele PrincipatelorÅ-Unite nu sunt încă ficsate după noua stare de lucrurÄ ... te fi alta de cît acvila Romană. Asupra raportuluÄ, MinisteruluÄ Nostru SecretarÅ de StatÅ la ResbelÅ, cu Nr. 2433. Am decretatÅ și decretămÅ ce urmĂ©d Ì— ă: Art. I. Acvila Romană cu crucea în gură se va pune, ca emblema Romăniei, d'asupra drapelelor armateÄ. Art. II. Zimbrul și Vulturul într'unițÄ constituind armele Romăniei vor forma sigiliul și timbrul statuluÄ. Art. III. Și cel din urmă ...
Alexandru Macedonski - Desperarea
... meu. Stinge-te, viață, stinge-te, nume, Suflete, zboară la Dumnezeu! În van vegheat-am fără-ncetare, Scriind în versuri dulci lecțiuni. Lumea-și râse d-a mea cântare, Râse d-a mele lamentațiuni! Și vai! nu este streina lume Patria-mi râse de chinul meu, Stinge-te, viață, stinge-te, nume, Suflete, zboară ...