Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CEEA CE TREBUIE
Rezultatele 331 - 340 din aproximativ 764 pentru CEEA CE TREBUIE.
Ion Luca Caragiale - O blană rară
... de viața prozaică și greoaie a unui arendaș, ea nu spera să-și vază încununat sacrificiul așa degrabă. Cine o hotărâse să facă acel sacrificiu? Necazul... Căpitanul... Mișu ! „Ah! Mișule, poate că să mor!" iată ce și-a zis ea, într-un moment de desperare amestecată cu dispreț. Îl iubise pe Mișu! pe acel nenorocit! Amorul ei nu fusese considerat de omul acela decât ca prilejul unor plăceri brutale și stupide! Amor și înjosire! „Nu! nu mai voi ... care a fost degradat pentru că și-a călcat onoarea, pentru că...a furat. A furat, da. Pentru ce a furat? Pentru copilul ei! În seara când, dintr-un cabinet particular, după un bal mascat, Aglaia, amețită de băutură, a plecat ... primul moment n-a vrut să crează că-i adevărat. Era și el beat! atâta șampanie! Toată scena de despărțire atât de scandaloasă, acel marș! aruncat cu despreț la plecare, nu aveau aerul destul de serios. El a crezut că e ca todeuna o farsă. El spera ...
Ion Luca Caragiale - Ultima emisiune
... inertă. Iată cauza întreitei ei betegeli. Curând, după această scenă atât de dramatică, a murit și Muscalagiul de o violentă afecțiune de piept. Ce-i mai rămânea de făcut unei nenorocite văduve, săracă, beteagă de un ochi, de mâna dreaptă și de piciorul drept?... Acuma, cere. Cocoana Zamfira salută ... au înțeles sau nu teoria financiară a lui d. Tomița, și s-aude dincolo în cârciumă înjurând cineva, foarte supărat cine știe de ce; apoi, îndată, ușa odăiții se deschide de perete, și intră părintele Matache, urmat de paracliserul lui, urmat de băiat, care aduce pe tavă o jumătate ... Da... părinte Matache, săru' mâna, o să scoață și de douăzeci de parale?... Dom' Tomița zice... Barabanciu... — O să scoață!... O să vedeți voi ce-o să scoață! — Ce! — Pe dracu o să-l scoață, vai de capul vostru! — Ce-o să scoață, părinte? întreabă d. Iancu. — Ce?... lasă că o să vedeți voi, pârliților, ce! — Ce-o să scoață, părinte Matache, săru' mâna? — O să scoață de câte două parale... — Ce ...
Ion Grămadă - O noapte de groază
... la logodnicul care avea să vină să mă vadă. Fricoasă nu eram din cale-afară, dar, totuși, nu-mi era oarecum îndemână, mai ales îndată ce cădea noaptea, când începea să se audă, împrejurul zidurilor, urletul jalnic al haitelor de lupi, ce ieșiseră la drumul mare din pricina iernii celei grele. Știam că peste zid n-au să sară, iar porțile erau încuiate și, de aceea, după ... copiii, mă răzimam cu spatele de soba fierbinte și citeam niște cărți sfinte, până ce mă pălea somnul. În cea din urmă seară, însă, după ce-am căutat ori de-s porțile închise și după ce-am pus sluga să-mi aducă apă și lemne în casă, am încuiat, cam devreme, ușa cu zăvorul, am tras parul de-a curmezișul ... auziră bocăniturile ciubotelor și omătul trosnind pe gang. Se îndepărtară. De acolo, din pat, căutam să prind cu urechea trosnetul pașilor ca să știu în ce parte se îndreaptă, dar din pricina omătului celui gros, n-am putut. Cât voi fi stat așa, nu știu, dar, de la o vreme, nemaiauzind ... ...
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Ion Luca Caragiale)
... foarte puțini aceia care l-au cunoscut personal și au putut să-i prețuiască mobilitatea fizionomiei, dominată de vioiciunea unor ochi sclipitori de duh, și acel zâmbet neuitat ce-i îndulcea uneori amărăciunea sarcastică a gândirii. Încă de la debuturile sale, Caragiale, scriitorul, a fost depășit de imensitatea personalității sale ... știe pe de rost orice găgăuță. Dar chiar dacă l-ai citit în liceu, nu l-ai înțeles. Să citești pe TĂ©lĂ©mac după ce vei împlini 40 de ani. Eu abia acum îl pricep. Mai am de citit numai cartea ultimă și-mi pare rău că se sfârșește. Ce ... precizie, ce eleganță și cât natural în fiecare rând! Aș vrea să traduc aventurile astea ale lui TĂ©lĂ©mac! Dar e greu, mi-ar trebui o muncă titanică. Scrisul, mă băieți, e meseria cea mai grea din lume. Numai la noi se improvizează toți scriitori și miniștri. În orice frază ... consilier de la Casație. Strofa ultimă suna așa: era vorba de sărutări: Ți le păstrez pe toate ție, Doar tu fiorul să le știi Tu, ce ...
Ion Luca Caragiale - Cronici literare
... vițiurilor, ce, din nenorocirea umanității, au bântuit și vor bântui etern societățile? L-ați cunoscut?... Da?... Așa este că era nostim cu verva lui detractoare? Ce geniu! Ce monstru de geniu! Uite, vă asigur că peste câteva sute de ani, când cine știe ce va mai fi prin aceste locuri, unde astăzi se rădică mândra noastră cetate, micul Paris al Orientului, când se va omeni de Pasagiul Român și ... mai conțin și o mulțime de poezii populare și anecdote foarte amuzante... Copiez testual frasa subliniată dupe frontespiciul ilustrat al uneia din anualile lui producțiuni. Ce stil are băiatul ăsta! ce vervă! ce invențiund ce concepere! ce originalitate! ce noi resorturi literare!... Și să nu turbezi de mânie când cugeți că sunt guri rele, invidioși și ignoranți cari spun că romanurile lui istorice și ... să-l discrediteze; au spus că este ieșit din sărite, că-i lipsește ceva, că pare a fi capiu; și toate astea, pentru ce? pentru că umblă cu gâtul cam strâmb și privește cu ochii jumătate închiși, clipindu-i cam prea des. Ce calomnii! Auziți cum cutează profanii să vorbească de autorul meu de predilecțiune?! Nu aibi teamă, favoritul meu autor, grație darului cu care te-a ...
... aseara am avut o întâmplare cu dumneei... M-au bătut ei, prietenii dumneei, strașnic, nu-i vorbă... halal să le fie!... așa mângâietură, n-am ce zice, de mult n-am mai căpătat; dar... nu-mi pare rău; încai mi-am sărat sufletul — i-am dat eu dumneei ce i se cuvenea... Pe urmă, după ce soarbe din bărdacă, povestește, cui are vreme să-l asculte, întâmplarea. Ieri, plimbându-se pân cetatea de scaun, a auzit sunând trâmbițe; a ... aceia din lumea de rând ce însemnează Carnavalul de Venezia și „variațiuni" !... și unul întreabă; — Ei! și pe urmă? — Pe urmă, după ce a zbierat măgarul aproape un ceas, surioara mea (că la ea mă uitam mereu) s-a ridicat în picioare, a ... Apoi de! — Ia, ascultă, mă băiete — a zis unul de la masă — are dreptate dumneei: dacă place la toată lumea, ce te amesteci tu?... ce-ți pasă ție? — Cum o să placă, nene, săracul de mine?... măgar! din gură! Carnavalul de Venezia!! cu variațiuni!!! — Daca le place, mă ... ...
Ion Creangă - Capra cu trei iezi
... Fuga-i rușinoasă, da-i sănătoasă ! ... Însă cel mare se dă după ușă și - să tragă, să nu tragă ? - în sfârșit, trage zăvorul... Când iaca !... ce să vadă ? ș-apoi mai are când vede ?... căci lupului îi scăpărau ochii și-i sfârâia gâtlejul de flămând ce era. Și, nici una, nici două, haț ! pe ied de gât, îi răteză capul pe loc și-l mănâncă așa de iute și cu atâta ... săi. - Drăguții mei frățiori ! De nu s-ar fi înduplecat, lupul nu i-ar fi mâncat ! și biata mamă nu știe de astă mare urgie ce-a venit pe capul ei ! Și bocește el și bocește până îl apucă leșin ! Dar ce era să le facă ? Vina nu era a lui, ce au căutat pe nas le-a dat. Când jălea el așa, iacă și capra venea cât putea, încărcată cu de-a mâncării ... urmă, îmbărbătându-se, și-a mai venit puțin în fire ș-a întrebat : - Da' ce-a fost aici, copile ? - Ce ...
Anton Pann - Nepotul împrumutat
... am coprins, nici moșii, Bani nu mi-a dat Dumnezeu, Să negustoresc și eu. La multe mă cam pricep, Dar n-am cu ce să încep, Nădejdi a m-ajuta N-am decît la dumneata; De aceea, unchiul meu, Mă rog ca la Dumnezeu, Să-mi dai ... fac negoț cu ei, Ș-în jumătate de an Ț-îi răspunz pîn'la un ban. Unchiul său s-a îndurat La vorba ce l-a rugat Și mîna sa ardicînd Îi arată sus, zicînd: -Vezi acea oală din cui? Eu ce am acolo pui. Caută, și cîți găsești, Numărați să-i priimești. Nepotul său, bucuros, A dat pe loc oala jos Și numărînd a ...
Dimitrie Anghel - Aducerile-aminte...
... ca un senior fabulos, cu fereștile deschise pe orizontul mării. Sub terasa de piatră, valurile își cîntau concertul lor milenar, și în afară de corăbiile ce treceau însemnîndu-și dunga lor de fum pe cer, alți oaspeți n-aveam decît doar pe fantasticii delfini ce-și ridicau cozile lor din valuri ca niște ancore. Era un murmur etern, o sfadă de valuri, o convorbire, ecouri. Pescarii albi, iubitori de furtună ... corăbiile, Vino, Să le vedem cum intră-n port, șoptea fantasticul meu tovarăș, și ca și cînd am fi așteptat pe cineva, pe cine știe ce princesă îndepărtată ori cine știe ce daruri trimise de vreun nabab din Orient, alergam spre port, să vedem sosirea corăbiilor. Și vasele mari, ocolind farul prefăcut în turn de cleștar, veneau ... taină, venind ne dă de știre C-o amintire moare, or-că s-a dus departe, Și-anume-n clipa aceea nu ști ce amintire, Căci nu le mai ții minte cînd ești de moarte-aproape Și totuși simt în mine cum se închid pleoape ! Așa trăiam pe atunci ... de alge, așa trebuie să fi stat cu fața întoarsă spre ape, cînd templul lui era în ființă și strălucea alb la soare, înfruntînd furtunile ...
Ion Creangă - Povestea poveștilor
... de fiecare strujan erau câte trei-patru drugălețe de pule, care-de-care mai îmbojorate, mai dârze și mai răzbelite!… — Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncușoara mea de toată vara, zise țăranul, scărpinându-se-n cap și trântind cușma de pământ cât ce putu. Asta n-am pățit-o de când m-a făcut mama… ’tu-i mațele acrului! — Ei, ei! Amu ce-i de făcut? — ’Tu-i-aș descântecul celui cu blagoslovenia, că pocit a mai fost la gură. Și cum ședea țăranul ... faci ca să te desfaci de dânsele răpede-răpede și să scoți bani înzăcit și însutit decât pe păpușoi, dar ce mi-i da? — Ce spui, mătușă? Învață-mă, că ț-oiu da ce mi-i cere și un vrav de pule pe deasupra… Când a auzit baba de pule, i-a zvâcnit inima… căci ... Hei, hei! nepoate, pe unde culege dracul surcele, eu am tăiet lemne… Nu mă mai întreba cum, și zi bogdaprosti că ți-am deschis ochii ce să faci… Țăranului atât i-a trebuit. Dă babei ...
Petre Ispirescu - Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei
... adormiră. Țugulea priponii caii, apoi, dându-se de trei ori peste cap, se făcu o albină și pleca înspre miazănoapte încotro ședea Zmeoaica pământului. După ce ajunse acolo, zbârn! în sus, zbârn! în jos, intră în casa zmeoaicei și ascultă ce vorbea cu zmeii, ginerii săi, și cu zmeoaicele, fetele sale. Între altele, auzi zicând zmeoaica bătrână: - Ia vedeți, fetelor, mai șade vinele alea ale lui ... vițe. Deodată începu a curge din vițele tăiate niște sânge negru ca păcura. Frații se mirară de aceasta. Apoi, încălecând ei, porniră. Merseră ce merseră și dete peste o livede cu pruni. Țugulea nu lasă pe fratele cel mijlociu să ia prune, ci făcu ca și la vie, și ... zmeoaicei, care voiau să otrăvească pe Țugulea, feciorul moșului și al mătușei. Mergând ei împreună, Țugulea zise fraților săi: - Ia uitați-vă, fraților, de vedeți ce este, că nu știu ce mă dogorește. - Ce să fie! răspunseră frații uitându-se, iacă un norișor roșu, vine după noi ca vântul. - Aia este zmeoaica bătrână, măi, zise el. Vine după mine ... de zmeoaică, unde venea, măre, venea turbată de mânie, trecu ca fulgerul pe lângă peșteră și apucă înainte, că nu vedea cu ochii de cătrănită ...