Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AVEȚI SĂ

 Rezultatele 331 - 340 din aproximativ 2615 pentru AVEȚI SĂ.

Ion Luca Caragiale - Norocul culegătorului

... vorbă bună măcar, și dureri de dinți prăpădiți de otrava plumbului, și usturături de urechi trase la corecturi date prost… și câte și mai câte… Avea de ce mulțumească maichii stariței, nu-i vorbă. Dar… le-a răbdat toate. A crescut băiatul canonit și muncit și a ajuns ... la o vreme. - Și de aia vream te rog, zice lucrătorul, -mi faci și mie rost de vrun noroc mai bun. - vedem... mă rog poate de fiu-meu. - Da ce e fiul sfinției tale?... are vreo putere? - Apoi de! eu așa gândesc... Da ce ai vrea tu ... a pornit și el spre casă. Când intre... ce vază?... Nevastă-sa - că uitasem vă spui, de graba ce mi-e isprăvesc, că se și însurase - nevastă-sa aprinsese o sumă de lumânări și țopăia pân odaie singură. "Ce e femeie? zise omul; ce! ai înnebunit ... pe cum că pe la toacă se trântise puțin obosită de spălatul rufelor și i se arătase în vis Maica Domnului și-i zisese: "Femeie, scobești cu un cuțit sub vatra din tindă, și o ...

 

Vasile Alecsandri - Movila lui Burcel

... are Și eu sunt Șoiman Burcel, Puișor de voinicel!" ,, trăiești dacă n-ai teamă! Dă-ne nouă bună seamă Cum de te-ai păcătuit te-apuci de plugărit, Tocma-n zi de sărbătoare, Tocma-n timp de închinare?" [3] ,,Doamne, pun mâna la piept Și mă jur -ți spun cu drept. Pân-a nu-ajunge plugar Aveam falnic armăsar Și o ghioagă nestrujită Cu piroane țintuită, Care când o învârteam ... sabie păgână: Dar n-a căzut numai ea, A căzut și mâna mea Cu păgânu-alăturea!... De-atunci n-am ce mă fac C-am ajuns un biet sărac, Nici n-am casă, nici n-am plug, Nici juncani ca -i înjug! Toată vara m-am rugat De bogații cei din sat -mi dea plugul ca ar... Mi-a fost ruga în zadar. Atunci, Doamne, mă-ntorsei, La tătari că mă dusei, Un plug mare că prinsei, Și c ... un plug cu șase boi Și mergi bogat de la noi. Ia-ți movila răzășie Ca s-o ai de plugărie, Dar în vârfu-i te-așezi, Ca stejar ...

 

Mihail Kogălniceanu - Prefață la Letopisețele Țării Moldovei

... originea din însăși tulpina popoarelor. Altmintrele ele nu sunt decât niște plante exotice pe care cel întâi vânt ori le îngheață, ori le usucă. Ca avem arte și literatură națională, trebuie ca ele fie legate cu societatea, cu credințele, cu obiceiurile, într-un cuvânt cu istoria noastră. Niciodată n-am fi avut frumoasele biserici a Argeșului ... de toate aceste priviri; dori rup vălul ce ascunde viitorul patriei mele; dori fiu măcar un minut pe tripodul Pitiei și prorocesc țării și nației mele soartele cele mai aurite! În tot chipul, nu ne speriem decât când vom părăsi toată țintirea spre bine și progresul pacinic și vom sta cu brațele încrucișate, crezând că tot este pierdut ... a zis un scriitor francez, care și el are zilele sale de pâclă și de lumină strălucitoare, timpurile sale de amorțeală și de mănoase secerișuri. nu uităm că patru secole de sclavie au apăsat asupra Greciei, fără ca poată smulge din inima fiilor ei acea antică naționalitate pe care paloșul lui Mahomed II amenința de a o stinge pentru de-a ... ...

 

Constantin Stamati - Dorul de patrie

... chiar niște străjari, Peste râpi întunecoase, Lăcaș aprigului hoț, A căruia frunte arsă Și a lui ucigaș glonț N-ar putea mă-ngrozească, N-ar putea mă poprească, Pân’la Moldova zbor, Oh! și acolo mor... Unde Ceahlăul desparte Pe Moldova de Ardeal, Și unde Bistrița cade Cu al său limpede val, Ca o fragedă mireasă, În brațele fioroase Al ... sânge strop; Mândră era copilița, Nu-i tăcea un ceas gurița, Și prin luncă alerga, Și fluturași alunga. IV Ah, dar cum se poate oare m-aprindă desfătare, Ce mă îndeamnă uit Ca spun ce-am început! Mă întorc dar cu priință Către timpul ce-au trecut, Simțind o mare duință De ce pe-atuncea n-am trăit ... stima lor înălțând Precum au fost oarecând! Acea protecție sântă Întruloacă și unește România sfâșuită Și românilor vestește: „Că de acum România Unită are fie În a sale vechi hotară Cum au fost odinioară; Și legi -și întemeieză Unui guvern moderat, Pe pizmaș -l înfrunteză Ce mult timp i-au fost gelatâ€�... VI O, protecție înaltă!!! Tu sameni această dată Cu marele prooroc, Care pe munte de foc ...

 

Mihai Eminescu - Umbra lui Istrate Dabija-Voievod

... un haz, pe lâng-un chef. Împresurat-am eu și Beciul Cu oaste bună și strânsuri; Soroca, Vrancea și Tigheciul Trimis-au mii viteze guri certe craii cu mânie... Ce-mi pasă? Mie deie-mi pace -mi duc Moldova-n bătălie Cu mii de mii de poloboace. Atunci când turcii, agarenii Mureau în iuruș cu halai, Oștirea noastră, moldovenii Se prăpădeau ... pasă mie? La Cotnari Eu chefuiam cu cimpoieșii, Cu măscărici și lăutari: Și sub umbrarele de cetini Norodu-ntreg juca și bea, Iar eu ziceam: bem, prietini, bem, pân- nu vom mai putea. Dacă venea rătăcească Vun învățat arheolog, Vorbind în limba păsărească, Nu m-arătam ca mă rog. Dar ție-ți place doina, hora, Îți place-al viței dulce rod, Tu povestește tuturora De moș Istrate-voievod. Le spune sfatul meu ... domnul sfânt, Ce nici în ceriuri samăn n-are, Cum n-are samăn pe pământ! Moldova cu stejari și cetini Ascunde inimi mari de domn, bem cu toți, bem, prietini, le vărsăm și lor în somn. Pân- la al zilei blând luceafăr ...

 

Mihai Eminescu - Umbra lui Istrate Dabija-voievod

... un haz, pe lâng-un chef. Împresurat-am eu și Beciul Cu oaste bună și strânsuri; Soroca, Vrancea și Tigheciul Trimis-au mii viteze guri certe craii cu mânie... Ce-mi pasă? Mie deie-mi pace -mi duc Moldova-n bătălie Cu mii de mii de poloboace. Atunci când turcii, agarenii Mureau în iuruș cu halai, Oștirea noastră, moldovenii Se prăpădeau ... pasă mie? La Cotnari Eu chefuiam cu cimpoieșii, Cu măscărici și lăutari: Și sub umbrarele de cetini Norodu-ntreg juca și bea, Iar eu ziceam: bem, prietini, bem, pân- nu vom mai putea. Dacă venea rătăcească Vun învățat arheolog, Vorbind în limba păsărească, Nu m-arătam ca mă rog. Dar ție-ți place doina, hora, Îți place-al viței dulce rod, Tu povestește tuturora De moș Istrate-voievod. Le spune sfatul meu ... domnul sfânt, Ce nici în ceriuri samăn n-are, Cum n-are samăn pe pământ! Moldova cu stejari și cetini Ascunde inimi mari de domn, bem cu toți, bem, prietini, le vărsăm și lor în somn. Pân- la al zilei blând luceafăr ...

 

George Coșbuc - Carol Robert

... pentru-acești viteji ostași O țară largă de trei pași? Sărmanul vodă, cum îl cheamă, O fi-n pământ acum de teamă! Ce minte-o -l învăț! -l fac ție seamă Că eu sunt eu, și nu mă-mpac C-un biet ca el, cioban sărac! Uitat-a că-i născut ... strângere de oști! Eu sunt mai slab. Zic eu de mine. V-am dat hăraci, că se cuvine, Pe plac eu multe v-am făcut fie bine. Voi Severinul l-ați bătut: Vi-l las, măcar eu n- fi vrut! Dar o rugare eu ți- face: mi te-ntorci în bună pace, te ferești, măria ta, De drumu-ncoace. Că mai pe-aproape de veți da Nici unul viu nu veți scăpa! De hohote vuit-a ... arcași Turnați în zale! Cum pier acum acești ostași În țara largă de trei pași! Și, fala lor uitând-o toată Mureau zdrobiți, și ca poată -și scape capul, rupți și goi Fugeau în gloată. O, și la ziua cea de-apoi Vor râde-aceste văi de voi! Tu-n gând ...

 

George Topîrceanu - Bacilul lui Koch

... prescrie Și dumenalui se face mereu că nu le știe: nu stai toată ziua vârât cu nasu-n scripte, Iar laptele și carnea — fie bine fripte. În orice alimente și-n orice băutură puneți acid fenic — nu mult: o picătură... Și cel puțin o dată la două săptămâni Tot omul se spele pe față și pe mâini... La poștă sau la gară (și-n orice loc murdar) E obligat tot omul scuipe-n buzunar, Că pe podea nu-i voie decât în caz de boală... Iar când te duci la teatru sau intri în vreo școală ... de-acolo îți pare echivoc, E mai recomandabil nu respiri de loc... Acei ce au bronșită sau tuse măgărească, De semenii lor teferi grozav se ferească! nu-și mai piardă noaptea cu lucruri nepermise, țină toată iarna ferestrele deschise Iar vara se ducă la aer, la Sinaia, steie-nchiși în casă, c-afară-i udă ploaia... Pe lângă asta-i bine, când suferi de-anemie, Cu propria ta viață ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă

... artă [1] de Constantin Dobrogeanu-Gherea Mărturisesc, îmi pare bine și îmi pare rău totodată de prilejul ce mi-a dat dl Roman, vorbesc despre mine însumi. Îmi pare rău, pentru că voi fi nevoit vorbesc despre persoana mea, lucru ce fi dorit nu fac, îmi pare însă bine, pentru că astfel voi putea desluși unele puncte din articolele mele. Și acuma trec la chestie. Dl Roman zice ... foarte puțin, și ce-am spus n-am spus complet. Chestiile literare, estetice sunt așa de încâlcite, așa de complexe, încât e foarte firesc lucru nu poți le lămurești cu desăvârșire. Voi împlini această lipsă pe cât îmi va fi cu putință. Nu voi putea însă dau toate lămuririle în acest articol; ce va mai rămânea, voi spune altă dată. Iată, în câteva cuvinte, cam ce am scris eu până acuma ... face o lucrare poetică folositoare; dimpotrivă, un poet care va cânta robirea națiunii, va face o creațiune artistică vătămătoare. Dacă dl Roman ar fi vrut combată ideile mele în privința folositorului și a artei, ar fi trebuit ...

 

Ion Luca Caragiale - Cam târziu...

... simpaticul Costică a venit la București cu o afacere foarte importantă; că a plecat de-acasă acum câteva zile, cu intenția sosească chiar a doua zi în Capitală. De ce n-a sosit decât peste trei zile și jumătate, se explică ușor ... pe la Valea Călugărească, la un prietin, cu ocazia culesului; s-a încurcat o zi s-o noapte; prietenul a vrut -l mai ție, ca vie amândoi în București; dar Costică i-a zis: „C-eșt' copil!?" și a plecat. — Îmi par' rău că ... mulțumit, departe de zgomotul Capitalii... — Bine, Costică, vara ca vara; dar iarna, nu ți-e urât? — Ei! !... — N- putea iarna stau nici o săptămână... — Parol? — În sălbătecia aia... — C-eșt' copil!? Încă un rând de halbe... — Ei, ! — Ale din ... se golească cele din urmă halbe, un supliment de anchetă nu strică. Cât de important va fi acest supliment, se va vedea îndată. Prietenii țin ...

 

Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel)

... părere de rău. Grămada s-a răzlețit, fiecare căutîndu-și drumul. Cel ce-a slujit un steag a căutat -și arboreze culorile lui proprii și și-l apere singur. Bunul și răul din fiecare a căutat se cearnă și sita fiecăruia a prins împrăștie pentru el lamura sufletului lui, roditoare plăpîndă, în care avea înflorească propria lui floare. În paginile multe ce le-a scris fiecare și le-a împrăștiat la cele patru vînturi e ... înfipte în scări, spre moartea care-și ține deschisă (sic) giulgiul funerar la o cotitură de cărare sau la o margine de șanț. Tu vrei lupți și nu vrei înțelegi că ești un visător, tu vrei biruiești și nu-ți dai seama că nu-i același lucru -ncaleci un Ducipal sau cavalcadezi pe un Pegas. La ce bun mergi înarmat pînă în dinți, tare de convingerea ta, încrezător în aureola pe care o porți, bizuit pe zalele pe care ți le-a ... demnă de apărat. Frumos e idealul tău, și eu cred în el, dar harfa e de ajuns și singurătatea — prielnică. Dușmanii de ieri pot ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>