Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ȘI
Rezultatele 3241 - 3250 din aproximativ 4759 pentru ȘI.
Alexandru Macedonski - Zori roze
... Alexandru Macedonski - Zori roze Zori roze de Alexandru Macedonski Imitație Pe sub migdali și pe sub roze S-au dus în umbră zâmbitori; Curgeau lumini din ceruri roze, Vocalizau privighetori. Curgeau lumini din ceruri roze, Erau copii fermecători, Și ...
Alexandru Vlahuță - Dor de ducă
... Alexandru Vlahuță Publicată în Convorbiri literare , an XIV, nr. 6, 1 septembrie 1880 De cînd știe lumea-ntreagă Că-mi ești dragă, Tu tot plîngi și plîngi mereu, Ș-al tău plîns să plec îmi zice, Și ferice Să te duc unde știe eu. Să te duc acolo unde Nu pătrunde Nici un glas de pe pămînt, Să trăim în fericire Și ...
Alexandru Vlahuță - Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii
... n mii de exemplare. Pururea împresurată de priviri cuceritoare — Sedentari ce bat din pinteni, ghiuji ce fac pe ticăloșii — Ea pășește, zîmbitoare, Arborîndu-și pretutindeni "semnele-i particulare": Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii. La o parte ! trece zîna veseliei zgomotoase. În tăcuta noapte-a morții ea ... Tu-ți plîngi neamul pus pe cruce, la răspînte de pieire, Plîng de-nvăluirea țării, în mormîntul lor, strămoșii. Ea, cu farmece-n privire, Grațiile și
Alexandru Vlahuță - Inter arma...
... Porneau de-acolo cîntece curate, Un pic de cer, un tremur de lumină, Pe sufletul întunecat de ură Al bietei noastre lumi, de patimi plină. Și cîntecul zbura din gură-n gură, Și omul se simțea mai bine cîntîndu-l... Deodată toți să murmure-ncepură: "De ce nu se coboară și ea-n rîndul Mulțimii ce de veacuri o ascultă? Prea șade-n slăvi, prea sus ne cheamă gîndul..." Răcni un critic: "Asta-i o insultă ...
Alexandru Vlahuță - Nehotărâre...
... Vlahuţă - Nehotărâre... Nehotărâre... de Alexandru Vlahuță Vieața, an II, nr 4, 5 martie 1895 Ce proști mai suntem amândoi! Comori de plăceri dorm în noi, Și cum le-ar putea deștepta O clipă din dragostea ta! E oare-o virute-a răbda? ... Cu zâmbetul tău mă-nfiori, Stăpâna atâtor ... ai da, dac-aș cere, Tu știi c-aș primi, de mi-ai da, Și totuși răbdăm în tăcere, Privind cum viața se trece Pustie, și tristă, și
... Alexandru Vlahuţă - Omul Omul de Alexandru Vlahuță Mânat de soartă pe-a vieții valuri, Se duce omul fără-ncetare. Și-mpins de vânturi, lovit de maluri, Aci se-afundă, aci apare. Pătruns de chinuri, sărmanul plânge, Și mai nainte de-al său mormânt, El moare-n lampa care se stinge, El moare-n creanga ruptă de vânt, El moare-n steaua care ...
Alexandru Vlahuță - Partea cea mai bună...
... nr 7, 13 ianuarie 1902 Stând la geam c-o floare-n mână, Cată-ntrebător spre mine: „Nu-i așa că-mi șade bine Și c-ai vrea să-ți fiu stăpână?â€� Eu pricep, îmi plec privirea Cu sfială prefăcută: „Cuvântarea ta cea mută Mă învață ce-i ... Și-nchizând din ochi, suspină: Doar o clipă de lumină – S-a plecat Ispititoarea. Ca un cântec îmi răsună Din departe amintirea ... Și ...
Alexandru Vlahuță - Sonet (A revenit frumoasa primăvară)
... A revenit frumoasa primăvară; Copacii parcă-s ninși de-atâta floare; Dorinți copilărești, renăscătoare, Fac inimile noastre să tresară... Iubire e în razele de soare, Și farmec în a codrului fanfară, Și visuri dulci în liniștea de sară; În cer și pe pământ e sărbătoare. Ascult, privesc, respir cu lăcomie, Căci toată frumusețea asta-mi pare Că niciodată n-are să mai fie! Și
Alexandru Vlahuță - Sonet (Cât ne iubeam, și cum credeam odată)
... Alexandru Vlahuţă - Sonet (Cât ne iubeam, şi cum credeam odată) Sonet de Alexandru Vlahuță Cât ne iubeam, și cum credeam odată Că-i un amor ce nu se va mai stânge, Că tot ce-n gândul nostru se răsfrânge E-o lume veșnică ... adevărată! De multe ori, dorința de-a te strânge La piept, mai caldă, mai pasionată, Îmi deștepta o grijă-ntunecată: Când voi muri... și tu-ncepeai a plânge... Poveste-i azi, și nici măcar nu-i tristă, Căci totul s-a sfârșit pe nesimțite; Nici urmă din ce-a fost nu mai există ...
Alexandru Vlahuță - Sonet (Vrăjit, tot șesul clocotește-n soare)
... Alexandru Vlahuţă - Sonet (Vrăjit, tot şesul clocoteşte-n soare) Sonet de Alexandru Vlahuță Vrăjit, tot șesul clocotește-n soare, Și-i zvon e nuntă mare-n lumea mică: O pulbere de glasuri se ridică Din mii de guri, un templu-i orice floare. Tu n ... ce va să zică Puterea asta-n veci renăscătoare. Și totuși o presimți, căci visătoare Te strângi de brațul meu, parcă ți-e frică; Clipești, și buzele, nesărutate, Îți tremură, ca-n somn, de-o aiurire, Și
Alexandru Vlahuță - Tu ești poet
... ta care moare... Tu ești poet, deci cântă. De te urăsc, de te sfâșie Vrăjmașii tăi, ce-mi pasă mie? Zâmbind, tu rănile-ți ascunde, Și-n stele sufletu-ți avântă, Cui te lovește, nu-i răspunde... Tu ești poet, deci cântă. De-ți plâng ai tăi, în sărăcie, Și-i vezi murind, ce-mi pasă mie? Tu du-mă-n alte lumi, senine, Căci singura-ți chemare sfântă E să mă-nveselești pe mine ... ești poet, deci cântă. Iar dac-un vânt de nebunie Peste viața ta pustie S-abate pentru totdeauna, În noaptea care te-nspăimântă Privește stelele și luna Surâzător, și