Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru VIN (SAU)
Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 740 pentru VIN (SAU).
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu
... studii. Deosebirea acestor munci se arată la orice pas și credem că s-ar putea chiar crea două tipuri de omenire, după cum reprezintă primul sau al doilea fel de muncă. Munca creatoare e acea care creează raporturi noi de lucruri și idei, pe când muncă-exercițiu e aproape automatică. Munca ... în fiecare zi patru coloane de tipar, cu greu va înțelege cum un literat n-ar putea să facă într-o săptămână măcar o nuvelă sau un articol literar de aceeași mărime. Câți oare înțeleg cu adevărat că, pentru facerea unui volum de poezii, lui Eminescu i-a trebuit ... pătruns întrucâtva modul lui Eminescu de a versifica, el se așterne pe lucru și, pe teme similare ca ale lui Eminescu, scrie una sau mai multe poezii. Comparându-le pe urmă cu poeziile scrise de Eminescu, vede că se aseamănă aidoma. Și versurile lui au ritm, rime, imagini asemănătoare ...
Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti
... mijloace a-și face o pozițiune frumoasă în societate, alerg la patriotism ca la ultimul mijloc de a-și realiza visul sau ținta ambițiunei lor. Cei care aspiră la graduri politice se acoper cu vestmîntul virtuții și al patriotismului, apoi ies în societate armați cu aceste virtuți ... și devin cei mai aspri împilători ai poporului, desființînd prin fapte tot ce a propagat cu puțin mai nainte prin vorbe. Cînd cearlatanul sau pseudopatriotul se întîmplă să fie neguțător, își împodobește magazinul cu emblemele cele mai frumoase și mai sacre din istoria patriei: aci vezi o băcănie cu ... atît de mare violență, că escitau mai mult compătimirea decît apetitul acelora ce îi ascultau. Ceea ce trase mai mult atențiunea mea era doi ciceroni sau servi de piață [2] , ce se certau între dînșii pentru dreptul de a mă turmenta. În fine, unul dintre amîndoi, împingînd pe cellalt ... și tocmai cînd mă aflam absorbit în cele mai melancolice reflesiuni și triste teorii asupra nestatorniciei lumei aceștia, se prezenta înaintea mea un călugăr șchiop sau, cu alte cuvinte, un cicerone bisericesc. Acest monac, care ar fi putut să mă serve de minune arătîndu-mi calea ce duce la fericirea eternă ...
Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor
... vom încredința cu desăvîrșire că muzica ce se compune acum de lăutari și diletanți, esceptînd cîteva compozițiuni ale d. Alecsandru Flechtenmacher, este toată europeană, inspirată sau imitată, și nicicum română. Pînă aici arătarăm diferitele fazi prin care a trecut muzica la noi. Să zicem acum ceva și despre instrumentele ... armată tot cu patru coarde, ca și cea europeană. Coarda de sol o numesc Rast; pe cea de re, Neva; pe cea de la, Seba sau Saba, iar pe cea de mi o numesc iarăși Neva. Lăutarii acordează vioara întocmai ca europenii, adică la o distanța de o chintă mare de ... Pe acest instrument, ce nu este decît o ghitară degenerată, se poate esecuta melodiele cele mai complicate, dară lăutarii o întrebuințează pentru acompaniatul melodiei. Naiul sau muscalagiul are trei octave și jumătate, adică o estensiune de tonuri aproape cît a vioarei. Lăutarii, profitînd de estensiunea și sonoritatea tonurilor acestui ... siliți, la orice schimbare de ton principal al veriunui cîntec, să-l acordeze de al doilea, băgînd în unele din țevile lui boabe de năut sau de fasole. Violoncelul este tot cel european, atît în formă, cît și în acordătură; deosebirea este numai că lăutarii îl întrebuințează ca bas fundamentale, fără ...
Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea
... SE ÎNTOARCE 16 PÂNĂ LA ANUL, OR MAGARUL, OR SAMARUL 17 Note ÎNVĂȚĂTURA DATĂ RĂU SE SPARGE ÎN CAPUL TĂU Nastratin era un hogea (dascăl sau învățător) Care a rămas de basmu până astăzi tutulor, Pentru că era din fire cam p-o ureche, năzdrăvan, Nu-l găsești însă ... tort; Apoi cu acest ghem mare în piaț' să-l vânză mergând, Se duse și el cu dânsul cu alți vânzători în rând; Stând aci, veni îndată un ovrei cumpărător, Carele de chilipire era-n piaț' precupitor; În vreo câteva cuvinte învoindu-se din preț, Îi zise cumpărătorul (văzându-l prea ... facă un cuptor, Pe nevasta sa-mprejuru-i având-o de ajutor; După ce-l isprăvi însă, după cum lui i-a plăcut, Veni un vecin și-i zise că nu e bine făcut, Pentru că l-a-ntors cu gura către vântul de apus, Ci era ...
Constantin Negruzzi - Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva
... șubat (fevruarie) înălțimea sa beiul înștiința pre al nostru stăpân patriarh că se găti a se vede cu el, și pe la amiază veni silihdarul într-o trăsură fără roate, ce se cheamă în limba lor sanie. Era ger și căzuse mult omăt; nu îmbla cu căruțe sau care, ce cu sănii, pentru că pe așa vreme acest fel de trăsuri sunt mult mai grabnice și mai sigure, înaintați de străjeri am ajuns ... cu stofă de fir foarte scumpă, care se vârea într-un ghizdan de stofă roză cu găitane de matasă albastră. Când văzu beiul comoara aceasta veni în încântare și mirare, și nu-și putea ține bucuria când îi zise patriarhul: — Toate aceste sunt pentru tine; păzească-te de toate primejdiile ... cu patriarhul în Divan, unde era întinsă masa.â€� Arhidiaconul descrie frumuseța talgerilor, a cuțitelor și furculiților, care era toate de aur curat sau de argint; rânduiala slugilor, alegerea bucatelor și a vinațelor și eticheta prânzului curței Moldaviei. După prânz, patriarhul fu dus iarăși cu sania la ... a ucigașilor și slobozirea nevinovaților. Preaputernicul Dumnezeu n-a lăsat pe fața pământului norod mai rău decât moldovenii, căci toți sunt războinici ...
Vasile Alecsandri - Chirița în Iași
... Vasile Alecsandri - Chiriţa în Iaşi Chirița în Iași sau Două fete ș-o neneacă de Vasile Alecsandri Comedie cu cântece, în 3 acte Cuprins 1 PERSONAJELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2 ... măr. Auzi dârzie! blăstămăție! Obrăznicie Și mojicie! În catastifuri el să mă scrie; Să-mi facă mie Catagrafie, Parcă aș fi marfă de băcălie, Brașovenie Sau lipscănie! TOȚI Lipsești, mojice! Lipsești de-aice, Că-ți sar în păr Și te bat măr. SLUJITORUL (astupându-și urechile): Ho, țară!... că doar n ...
Mihai Eminescu - Dați-mi arpă de aramă
... stânci de-ngheț și ger. Dați-mi arpă de aramă Pe-a mea frunte crengi de brad Voi să cânt ca largul vad Sau c-a lumei sântă dramă Sau ca răcnetul din iad. Dați-mi cupa cea de piatră Dar umpleți cu sânge roși Din dușmanii fioroși ................................. ................................. Voi să cânt în poezie De-acei ...
Dimitrie Anghel - Hipparc și Didona
... atingea și pe el ca să-i simtă căldura viului. Iar ele, cea din lut viu făcută și cea din piatră rece, ca două surori, sau ca una și aceeași ființă, în praful alb de marmură ce se ridica și juca în soare, purtînd același surîs pe buze, unul trecător și ... părăsind liniștitul pămînt, unde liniile sunt statornice și unde frumusețea se poate veșnici, modelînd o bucată informă de lut, dezmierdînd o plămadă docilă de ceară, sau sculptînd o eternă bucată de marmoră... De pe vîrfuri înflorite de un punct luminos de spumă, în negre și oarbe prăpăstii de umbră, se scufunda ... furioase parcă băteau în schelăria de lemn și se cățărau, unul după altul, ca să vadă frumusețea Didonei. Dar a clădi pe nisip sau pe valuri este totuna, și șubreda jucărie fără temelii, non-sensul acesta înjghebat din funie și din lemn, ce purta sculptat pe proră un ochi ...
Alecu Russo - Studii naționale (1840)
... Alecu Russo - Studii naţionale (1840) Studii naționale de Alecu Russo 1840 Toate națiile în decădere sau în stare încă necultă au avut și au hoți, pe care poeții și romancierii îi idealizează. Spania, Sicilia, Italia, Calabria sunt chiar astăzi cutreierate de ... ideea unui om ce are curajul de a se revolta în contra societății întregi și a combate cu singurele lui mijloace, sau, în sfârșit, există în sufletul nostru un glas tainic, care îndeamnă a lua partea celui slab în contra celui mai tare? Oricum să ... nici o lețcaie pe tidvele boierești. Acest Bujor și-a primblat vitejia prin Valahia, prin Bucovina și prin Basarabia, fără frică de cătane sau de cazaci, iar când se arăta în Moldova, poporul zicea: S-a ivit Bujor în țară... Pe ciocoi mi-i bagă-n fiară ...
Ion Heliade Rădulescu - Mihaida
Ion Heliade Rădulescu - Mihaida Mihaida de Ion Heliade Rădulescu Fragment epic Cântul I Cânt armele române și căpitanul mare Ce-mpinseră păgânii și liberară țara, Răzbunătoare spaimă luciră peste Istru, Peste Carpați trecură de glorie încinse Și toți românii-ntr-una uniră sub un sceptru, O acvilă, o lege, cum are ca să fie. În van o crudă soarte i-alungă ne-mpăcată, În van conspiră iadul să-i ție-n întuneric Ș-asupra lor trimite fatala dezbinare Și uneltiri străine și-mperecheri civile, Căci Domnul îi protege și-i ține peste secoli Și i-a ales să-și facă din ei tărie mare. O, muză-mbărbătată ce-n Elicon n-ai nume, Ce soarele dreptății te-ncinde și te-nspiră! Mută să fie buza profană ce te cheamă Să amăgească omul și cerul să insulte. Severă deitate, a crimelor pedeapsă, Ce vizitezi pământul să deifaci pe oameni, Să fulgeri tirania, să reîntregi popoare! Eroica ta liră acordă cu unirea, Fă să-i auz vibrarea a coardelor sonoare Întinse-n negrul sânge tiranilor purpurii. Tu dă semnalul, muză, la prima mea cântare, În sânul meu revarsă mânia ceea sacră; Aprinde-a ...
Mihai Eminescu - Andrei Mureșanu (Tablou dramatic într-un act)
... cum se întâmplă, Cine mi-a spune-o oare? E plan, precugetare, În șirul orb al vremei și-a lucrurilor lumei? Sau oarba întâmplare fără-nțeles și țintă E călăuza vremei? Putut-a ca să fie Și altfel de cum este tot ceea ce esistă ... sunt, Ce legi urmează vremea? Cu ce drept ea apasă O ginte ca pe samă-i o alta să ridice; E vo dreptate-ntr-asta, sau oarbă-mparte bobii Soarta fără-de-lege? Și dacă n-ai temeiuri Decât acele spuse de cărțile bătrâne, Și-aceste-s dovedite că nu dau ... fiți fericiți  Aici spirit, curagiul și pumnii au valoare. În mână de vei prinde-a istoriei carte Și dacă tu de frică sau poate de rușine În faptele ei rele nu vei încifra bine, Vedea-vei cum sub ochii-ți în plin se desfășoară Răul și iarăși răul ...