Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru LE��

 Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 1947 pentru LE��.

Vasile Alecsandri - Rusaliile

... de bărbați! Să-i lăsăm azi nemâncați. De nimică nu ne pasă, Că suntem stăpâne-n casă. SCENA III SUZANA, TOADER SUZANA: Haide, hai; parcă le văd cum or să mănânce păpara... Le-au intrat și lor gărgăuni în cap. (Se pune iar pe prispă și toarce. Cântă:) Toderică, Toderel, Tare mult mi-e dor de el! TOADER ... ce să fie, dragă nevastă? Îi că, de când a venit pe moșie vechilul ist nou, cuconu Ion Gălușcă, dascălul satului; de când le vorbește sătenilor tot din carte și le spune că-s strănepoți de împărați, că se trag din Troian, țăranii au luat-o de bună... Dacă-i îndemni la lucru, îți răspund râzând ... Dar ce fac ca să-și hrănească copiii? TOADER: Ș-apoi nu-i destul atâta. A mai venit și dnul Răzvrătescu, subprefectul, și le-a poruncit ca să nu mai asculte de nime decât numai de dânsul, ș-acum dacă strig în sat: Hai la culesul păpușoiului ... când cu teleaga dracului. SUZANA: Care teleaga dracului? TOADER: Cea pe sârmă, prin văzduh. Ș-apoi ce porunci! scrise în limba păsărească... numai cioarele să le ...

 

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu părul de aur

... cam pe gânduri; și calul îi zise să bage mâna în urechea lui cea stângă și după ce băgă mâna scoase niște haine pe care le îmbrăcă, ciudindu-se că nu știa cum să le întrebuințeze; calul îl învăță, și apoi copilul încălecă pe dânsul și porni. După ce ajunse în orașul cel mai de aproape și se văzu întru ... ziseră: - Așa păr frumos nici noi n-am mai văzut! Fii sănătos, dară încai fă bunătate de ne dă hainele! El însă nu voi, ci le opri și le luă în locul simbriei ce avea să ia de la zâne. De aci se duse într-un oraș, își puse o bășică de cirviș în ... dase în copt, zise: - Împărate, să trăiești mulți ani; pilda asta însemnează vârsta fetelor măriei tale, și că a sosit timpul ca să le dai la casa lor. Atunci împăratul hotărî să le mărite. Dete, deci, sfară în țară de această hotărâre și chiar de a doua zi începură a veni pețitori de la ... care privea de la fereastră toate aceste, ceru grădinarului să-i trimită niște flori. Grădinarul făcu ce făcu și adună de prin colțuri câteva floricele, le ...

 

Dimitrie Anghel - Hipparc și Didona

... să dea pietrei, cuvinte dulci ca să dea vieții, nu cumva să dispară dunga de lumină ce avea s-o facă dar veșniciei. Pe amîndouă le iubea Hipparc, căci una era refluxul celeilalte ; pe amîndouă le iubea deopotrivă, căci una era continuarea celeilalte în timp și în spațiu : pe amîndouă le iubea, căci erau întruparea sufletului lui de om și de artist. Sfioasă, domoală și liniștită, venea acum marea să cînte subt terasa lui, ca o ... o clipă, fluide punți se întindeau și înspumatul norod nu mai avea astîmpăr. Un abis, peste care plutea divina frumusețe a liniilor ce le întrupase întîmplător natura, se răzvrătea în mii și mii de curbe, de vîrfuri și zigzaguri, zuliar de-a nu putea fi niciodată armonios ... ura abisului ce niciodată nu se poate stîmpăra în deplin, ca prefăcut în oglindă să poată măcar răsfrînge frumosul pe care numai liniile în hodină le au, dormea liniștită, cu zîmbetul divin ce mai tîrziu trebuia să înflorească pe gura unei marmure nesimțitoare. Neliniștit și tulburat, ca abisul acesta peste care ... îi arăta și mai bine sculpturalele-i forme. Peste nudul ei divin, alba-i tunică înflorită pe margini se lipise acum ca valurile umede ce ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul

... fructu muncii lor! Aceste unde-eterne cât sânge nu sorbiră, O, martor al durerii acelor ce pieriră, Ca să păstreze lanțul ce de atâția ani Le dete moștenire un crud zeu la tirani? Dar unde sunt tiranii și sclavii? Au murit! Da; au murit aceia, dar alții au răsărit, Ce vor ... plăcere, ce bine tu găsești, Încât să n-ai putere, curagi să părăsești O vale de durere, de lacrimi, de-ntristare Pe care rătăcirea-ți le face mai amare, Pe care dulci iluzii cu raze le-nvelesc Cum p-un deșert de moarte miragele plutesc Și fac mai crudă setea ce sânul tău încinge Când mincinoasa rază din ochii tăi se ...

 

Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului

... mi lai copilașii, care dorm acum, și să-i hrănești; apoi să-mi faci bucate; și, când m-oi întoarce eu de la biserică, să le găsesc nici reci, nici fierbinți, ci cum îs mai bune de mâncat. Și, cum zice, bătrâna pornește la biserică, iară fata suflecă mânecile și s ... de balauri și de tot soiul de jivine mici și mari! Însă, tare în credință și cu nădejdea la Dumnezeu, fata nu se sperie; ci le ia pe câte una și le lă și le îngrijește cât nu se poate mai bine. Apoi s-apucă de făcut bucate, și când a venit Sfânta Duminică de la biserică și ... a văzut-o, i s-au umplut ochii de lacrimi și inima de bucurie. Fata atunci scoate salba și paharele cele de argint și le dă tătâne-său; apoi deschizând lada împreună, nenumărate herghelii de cai, cirezi de vite și turme de oi ies din ea, încât moșneagul pe loc ... cel nelipit și aproape să se risipească; dar când o roagă și cățelușa, și părul, și fântâna, și cuptorul ca să îngrijească de dânsele, ea le ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade)

... se omora, Se-ncolăcea în toarte Și-n veci mă blestema. VII Atunci eu lângă mine văzui două ființe Nevinovate, -ntocmai așa precum eram; Lor le era ocară a mele suferințe, Și la acea năpaste mai rău mă chinuiam. În veci a lor necinste mie mi-era ... fericea. Raiul credinței, acel ferice, Binele-acela fără de nume, Acea viață din ceea lume Care nădejdea în fund ne zice, Toate prin ele eu le visam. Acea din ceruri sfântă căldură, Dragostea însăși, blânda credință Pusese-n mine a for ființă Și a lor faguri ... mpăcare Și mângâiere la ce lucram; Alta de cuget sfântă mustrare Îmi zicea vina și mă-ndreptam. Geniuri două mântuitoare A mea visare le-nfățișa; A minții mele sfătuitoare, Ele în viață mă îndrepta. Astfel gândirea-mi cea adâncată În visu-mi dulce mi le forma; Dar o schimbare neașteptată Goni nălucul ce mă-nșela. VIII În sfântul meu nesațiu, delirul meu cel mare, Pe dragile ființe ardeam să le ... de mine și-n veci mi-erau de față, În veci eu după ele eram neobosit; În goan-ostenitoare ele mi-erau povață, Dar să ...

 

Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"...

... capitularea uneia ssau a mai multor clopotnițe răzlețe. Cu cine să trateze acei bărbați de Stat ? Firește numai și numai cu aceia cari le-ar părea lor că sigur reprezentă integral desideratele generale: numai și numai cu aceia, și numai pe față, la lumina zilei și'n auzul lumii ... societății lor - școala mai produce și roade costelive și găunoase ?... Și câte feluri încă ?... Mediocrități învrăjbite contra mulțimii neroade a burgheziei, care nu le recunoaște geniul; personaje cari nu pot mânca de focul că nu sunt poftiți în fruntea mesei înaintea Mitropolitului; juni asaltatori pripiți al templului Gloriei, cu ... piesă en vogue de pe cine știe ce teatru de bulevard din Paris (Bucureștii occidentului !) - toți maniaci de notorietate; toți naufragiați ai celebrității, cărora nu le-a rămas de pescuit succesul în alt mod decît prin scandal; politiciani și diplomați de Stammtsch - atâți și atâți intelectuali de industrie, reformatori ... vorba de predarea unei mase de luptători legați cot la cot în mâna altei mase vrăjmașe; e vorba de două neamuri de oameni, cărora nu le trebuește - fiindcă n'au de ce - să-și poarte vrăjmășie; cari înțeleg că disensiunile lor folosesc numai câtorva interesați în vrajba și turburarea lumii. În ...

 

Mihai Eminescu - Aur, mărire și amor

... cești, ședeau mai mulți oameni bătrâni, jenați vădit de costumele moderne ce purtau, și un arhimandrit cu barba sură și cu fața destul de veselă le povestea lucruri, pe care un arhimandrit n-ar trebui să le știe. Mai mulți ofițeri tineri, din acea clică de adiotanți domnești și de oameni fără nici o treabă cărora domnul le dădea, după naștere, un rang în armată și pe care ei le solicitau pentru ca să poată avea dreptul de a purta o uniformă bine tăiată și încărcată cu fir ca să se miște astfel ... mijlocul acelei veselii elegante, în fond însă lipsite de cultură adevărată, priveau ca niște umbre tablourile din pereți, pe care am uitat a le aminti. Erau litografiile institutului Albinei românești, binișor executate, unele copii de pe tablourile maestrilor străini, altele originale. Așa, capul lul Crist în cunună de spini ... încât ea reintra în râzătorul ei curent. Era un gurmand al conversațiunii. Rezemat cu cotul de un pian, având pe genunchi niște carte și răsfoindu-le poate cu atențiune, vedem un om tânăr, care însă părea îmbătrânit devreme. Era însă o-mbătrânire nu dintr-un trai prea repede, prin o consumțiune ...

 

Nicolae Filimon - O cantatriță de uliță

... masă prefer mai mult pe conmeseni decît bucatele și vinul. Privirea unei fețe umane e mult mai interesantă pentru mine, decît grămezile de pietre ce le numim orașe sau cetăți, decît acele înălțimi de pămînt sau de calcariu ce le numim munți, sau acele desimi de copaci ce le numim foreste. Îmi va zice cineva că, cu astfel de bizare dispozițiuni, călătoria nu plătește un ban și că, fără să părăsesc capitala unei țări ... de muzicante, decît de muzică. Căutam totdauna să citesc în fețele lor, mai mult urîte decît bele și mai adesea veștejite decît înflorite, sentimentele ce le mișcau inima, ideile ce le ocupau gîndirea, și ajungeam totdauna la concluzia următoare: că, afară de dorința de a aduna o mai însemnată sumă de bani și speranța ... mici, îi zicea unii. — Îmi veți da altădată, răspundea ea cu o voce plină de dulceață. Iar acelora ce depuneau cîte ceva pe taler, le adresa cîte un grazie plin de recunoștință și cu o manieră cît se poate de delicată. Mă veți întreba poate care era darul ce-i ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Câteva păreri

... măcar în treacăt. Mă rog, câteva întrebări: Au tendență piesele lui Shakespeare? — Desigur, nu. Dar Tacit?... dar Divina Comedie?... Ba bine că nu. Dar Le Tartuffe? — Mai ales. Dar discursurile lui Demostene, și, fără șovăire aș zice, toate discursurile celebre, începând cu cele antice și isprăvind cu ale d ... răspunzi la această întrebare. Căci, presupunând că ți-a rămas acea olecuță: ești antitendenționist, să zicem — nu crez să aprinzi focul cu Le Tartuffe și cu Divina Comedie pentru ca să te delectezi la gura sobei cu volumul simpaticului academic d. A. Naum; — sau ești ... și As you like it pe cari, oricât de proletar ai fi, numai să fii câtuși de puțin intelectual, n-ai să te înduri să le arunci în canal. Dacă însă nu ești partizan al vreunei porniri sectare, poți foarte ușor răspunde la întrebarea de mai sus. Care e artă și ... dânsa o lume. Câtă vreme n-au dormit capodopere, atârnate într-un ungher pe peretele unei taverne, înecate în fumul lulelelor proletare! Doi ochi pricepuți le-au redeșteptat la viață. Se scoate, se-nțelege, din discuție cazul de distrucție marerială completă. Cărțile unice din biblioteca Alexandriei, templul minunat de la Efes ...

 

Petre Ispirescu - Fata săracului cea isteață

... cu gura: tată, mi-e foame, tată, mor de foame. Tatăl lor se zăpăcea și nu știa către care să se întoarcă mai întâi și le da toată agoniseala lui dintr-o zi. Dară de unde să le ajungă ce brumă le aducea el? Abia puneau p-o măsea. Bietul tat' său și biată mă-sa de multe ori se culcau nemâncați. Li se rupea inima de ... a căzut în păcate, dară fără voie. După ce se gândi el nițel, zise: - Bre, oameni buni! Eu am să vă fac trei întrebări; cine le va dezlega mai bine, a aceluia să fie dreptatea. Vă dau răgaz de trei zile, gândiți-vă. După trei zile să veniți și ... mea? Iacă păcate de la Dumnezeu. Boierul ne-a îndatorat să-i ghicim niște întrebări pe cari nici oamenii cei procopsiți nu i le-ar putea spune, necum un sărman prost ca mine. - Ci spune-ne și nouă, că doară d-om putea să-ți dăm vrun ajutor. - Ca ... zic cu mintea mea a proastă că pământul să fie mai gras pe lumea asta, că el ne dă toate bunătățile pe cari ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>