Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CHIP

 Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 781 pentru CHIP.

Heinrich Heine - Loreley

... basmu din zilele vechi. Se-ntunecă fără de veste, Lin apele Rinului curg, Și cresc ale munților creste Măreț strălucind în amurg. Pe stâncă un chip de femeie S-arată din negură blând, Brățara-i de aur scânteie, Ea-și piaptănă părul cântând. Ea-și piaptănă părul și cântă Un cântec ...

 

Heinrich Heine - Trei sonete

... Dar vorba mea era așa silită, Pe cât de rece și politicoasă. Atunci iubita izbucni în plâns, Și-n lacrimile ce-i curgeau întruna, Încântătorul chip al ei s-a stins. O, dulcii ochi, evlavioase stele, De mă mințesc aievea-ntotdeauna, Măcar în vis mă-ncred cu drag în ...

 

Heinrich Heine - Vedenia

... mijloc sta o minunată Fîntînă-n marmură curată ; Alăturea, o fată dalbă Clătea mereu o pînză albă... Obraji duioși ; în ochi — un rai ; Un chip de sfînt cu păr bălai ; Și nu știu cum, dar mi-a păru' Străin, și-atît de cunoscut ! Frumoasa mea da zor, da ...

 

Honor%C3%A9 de Balzac - Eug%C3%A9nie Grandet

Honor%C3%A9 de Balzac - Eug%C3%A9nie Grandet EugĂ©nie Grandet de HonorĂ© de Balzac Sachs, septembrie 1834 Cuprins Capitolul 1: Chipuri burgheze Capitolul 2: Vărul din Paris Capitolul 3: Dragoste de provincie Capitolul 4: Făgăduieli de zgîrcit. Jurăminte de dragoste Capitolul 5: Mâhniri de familie Capitolul 6: Așa merge lumea

 

Iacob Negruzzi - Lângă Marea

Iacob Negruzzi - Lângă Marea Lângă Marea de Iacob Negruzzi Informații despre această ediție Pe o stâncă lângă mare Singur stau în depărtare    De al meu amor Și ochirea mea cuprinde Oceanul ce se-ntinde    Păn' departe-n nori. Ori și unde peste mare Pintre valuri îmi apare    Chipul său iubit, Ș-a sa gură îmi vorbește Și la mine tot privește    Ochiu-i nesfârșit. Dar în cruda sa privire Vai! Nu văd compătimire    Și nu văd amor Și cuvântul său e rece Și prin sufletul meu trece    Un grozav fior. Și privesc, privesc la mare Și mă-ntreb ce e mai mare,    Ce e mai profund, Chinul greu ce mă cuprinde Sau e marea ce se-ntinde,    Marea fără

 

Iacob Negruzzi - O dorință

... Cu-acel ton nepăsător Ce-a făcut să se-ngrozeascâ     Al meu suflet simțitor. Atunci ochiu-mi să se-ncline     Spre frumosu-i chip visând Și să cred c-atunci de mine     Ea visează suspinând, Să mă perd într-o privire     Lungă, lungă de amor, Să mă-mbăt de ...

 

Iacob Negruzzi - Sonet (Iacob Negruzzi)

... fost odată Și ce credeam din minte-mi dispărute. Văd oare dulci și seri încântătoare Văd zile negre, chin și desperare Și printre ele-un chip

 

Ienăchiță Văcărescu - Zilele ce oi fi viu

Ienăchiţă Văcărescu - Zilele ce oi fi viu Zilele ce oi fi viu de Ienăchiță Văcărescu Zilele ce oi fi viu vrednic aș vrea ca să fiu, Oftând, ca să te slăvesc, dar cum poci să îndrăznesc? Iscusit aș trebui să fiu, să poci zugrăvi Chipul tău care dă rază soarelui, și-l luminează. Oi putea oare vreodată, păn' nu merg pe lume-ailaltă, Măcar pe scurt să-ți vorbesc, să vezi cum mă chinuiesc? Oftările-mi sărcinează pieptul, viața-mi scurtează, Răpaus, viaț-oi avea numai Stixul când o

 

Ioan Cantacuzino - Cîntec păstoresc

... dau și la mai mult amor.     Toate-i par că să jelesc     Para dragostei tînjesc.     O fîntînă preacurată     Oglindă-i unde ea cată.     Or după chip n-o cunoaște     Ce-n inimă-ș simte a naște.     Fata-i zice, foc curat     Ochii, suflet tulburat.     Ea cu lacrămile sale     Mulțește ...

 

Ioan I. Ciorănescu - Ades mi-aduc aminte

Ioan I. Ciorănescu - Ades mi-aduc aminte Ades mi-aduc aminte de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție     Ades mi-aduc aminte, iubito, că stăteam     În cețele gălbui de toamnă, în odaie     Să despletesc reci chipuri pe aburitul geam     Din linii frânte, fine ca firele de paie.     Acuma, când trecutul l-aud ca un refren     Și-n gânduri mi se-nfige ca-ntr-un oștean o schije,     Figura ta, iubito, o văd ca pe-un desen     Ce-l însemnai odată copil, cu sârg și grije.     Cum aș privi în lumea de-afară liniștit     Prin chipu-ți cu reflexe de solzi ușori de mică !     Dar geamul iar se face în minte-mi aburit     Și nu mai văd nimica, și nu mai știu

 

Ioan I. Ciorănescu - Lucrătorul

Ioan I. Ciorănescu - Lucrătorul Lucrătorul de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție     Să mergi din zori pe străzi întortochiate     În galerii săpate de-un sobol,     Să simți în tine gânduri sfâșiate     Și sufletul să-ți rătăcească-n gol.     Să te privească miile de case     Cu chipul scrutător de la etaj,     Manta de plumb pe trup să ți se lase,     Și totuși, dârz, să-ți mai șoptești : « Curaj ! Â»     S-auzi în juru-ți vuiet de mașina     Cu uruit mecanic, frânt, de roți,     Călăi de fier, în fața ta să vină,     Și să-i îndemni la crima lor pe toți,     Apoi sorbind din cuminicătura     Pe care-o da al fabricei alb fum,     Să te întorci, înăbușindu-ți ura,     Cu capul în pământ, pe-același

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>