Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ÎNSĂ
Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 1235 pentru ÎNSĂ.
... Vezi colecția cântecelor poporale ale serbilor, tradusă în limba franceză de August Dozon (Dentu libraire-Ă©diteur Paris). În Ardeal există asemenea balada lui Doncilă, însă cu numele de Radu și călugărița (vezi colecția tipărită la Pesta de dr. Marin Marienescu) ↑ În timpurile pe când Bugeacul era în stăpânirea tătarilor ... și te iubesc din fundul inimii, te iubesc ca și când mi-ai fi mireasă... etc.". ↑ Deliu înseamnă în limba turcească un om voinic, însă
Vasile Alecsandri - Iașii în 1844
... a-mi scutura lenea și a încăleca pe condei spre a întreprinde o primblare pitorească prin ulițele capitalei Moldovei. Te înștiințez însă că această primblare am de gând să o fac fără a-mi întocmi dinainte un plan de drum, precum se obișnuiește mai în ... și noi nu era nicidecum tipărită pe fața capitalei noastre cu vro câțiva ani mai în urmă. Atunci ea purta o fizionomie mai mult orientală; însă de când spiritele au început a se dezveli la razele civilizației, o mare prefacere s-a ivit în toate, o schimbare ... și-au părăsit niciodată obiceiurile, nici limba, nici portul, deși tristele întâmplări ce au trecut peste țară au apăsat mai mult asupra lor. Cuvintele acele însă ale bătrânului m-au adus a gândi la deosebitele caractere ce au trebuit să aibă Iașii în urma deosebitelor prefaceri prin care au ... de aici este una din cele mai frumoase și mai minunate din țările noastre, unde sunt atâte priveliști minunate și frumoase. Nu oi descrie-o însă pentru ca să nu stric impresia ce are a simți tot călătorul cu închipuire. Ne pornim: copacii din toate părțile îmi întind crengile ...
Vasile Alecsandri - Novac și corbul
... mai puțin aspră pentru români. Un cântec vechi zice: Roman în țara străină, Duce dorul și suspină. ↑ Turcii numesc pe români iflac , adică valac, însă pe acei din Valahia îi cheamă cara-iflac , români negri, și pe cei din Moldova ac-iflac , români albi. ↑ Cuca era un soi de ... arzodași, cel întâi ușer numit capusilar kiethudași să îmbrace pe domn cu caftan și muhzur-aga să-i puie pe cap cuca domnească. Mai erau însă
Vasile Alecsandri - Peneș Curcanul
... tivdă păgânească. Șoimu-n redan cade răcnind: „Moldova să trăiască!“ Doi frați Călini, ciuntiți de vii, Se zvârcolesc în sânge; Nici unul însă, dragi copii, Nici unul nu se plânge. Atunci viteazul căpitan, Cu-o largă brazdă-n frunte, Strigă voios: „Cine-i Curcan, Să fie șoim ... “ turcii răcnesc, Sărind pe noi o sută. Noi punem steagul românesc Pe crâncena redută. Ura! Măreț se-nalță-n vânt Stindardul României! Noi însă zacem la pământ, Căzuți pradă urgiei! Sergentul moare șuierând Pe turci în risipire, Iar căpitanul admirând Stindardu-n fâlfâire! Și eu, când ochii am închis ...
... nu de frumusăță el nu să sinhisâști, Căci în inima lui avĂ© mari credință Că nu s-a stăpâni de-o așa neputință, Însă îl supăra al fetii măhniciuni, Cini de altul nu să mâhnești cându-i în amărăciuni? Deci pe Ninevitisa aleargă s-o agiungă, Pe a ... c-o voi uita." Să duci: dar foarte chefsiz îl înțăleg peșin Prietinii sâ-l bucuri trimât s-aducă vin. Vin când be cineva, dar însă cât să cade Tămăduiești trupul, și rălili le scade. Memnon știe aceasta, bini o însămna Și pentru aceea des păharăle deșartă, Be, mai be și ... far de-un ochi îl lasă Îl aduc și acasă, de vin fiind amețit, Fără de bani și de un ochi de veci isterisât. Dar însă acum vinul începi să-s mistuiască Și-ncepi și cunoștința iarăș să-l stăpânească. Ochiul s-au dus, nu mai e chip să să mai ...
Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1
... ce era neapărat necesar. Deși școalele reali sunt prevăzute prin legea instrucțiunii publice, nu vedem nici o sumă afectată pentru ele în acest budget; vedem însă, din contră, că ni se cer credite pentru a augmenta cifrele de salarii ale profesorilor de universități, licee și gimnazii. Intr-un budget ... de a vedea odată cu rigoare suprimate toate acele cheltuieli de lux și susținut învățământul elementar, școalele reale și școalele de meserii. (Aplauze.) Aceasta însă nu s-a făcut în budgetul de față. Dar nu se poate imputa anume ministrului actual; căci d-sa a continuat ... augmentarea salarului profesorilor de la școalele înalte, atunci negreșit putem zice, cel puțin că se fac cheltuieli pentru cultura poporului, deși într-o direcțiune greșită. însă când vine acelaș budget si șterge o cheltuială de cultură utilă fără a pune ceva bun în loc, atunci este timpul a ... din care să pot susținea aceste scoli, atunci as zice că foarte bine a făcut Adunarea de le-a suprimat. Înainte însă de a combate tendența domnului reprezentant al fracțiunii libere si independente, sunt dator, pentru întărirea opiniunii contrare ce voi avea onoare a ...
Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism
... I Românii au avut de luptat cu popoarele străine pentru apărarea vieței lor, mai mult poate decât orice alt neam pe pământ. Ei au izbutit însă prin tăria nespusă a rassei lor a răpune toate greutățile și a ieși la suprafața valurilor furioase ce păreau ... noastre ca popor să se facă cu sprijinul intelectual a unui popor de aceiași rassă obștească cu noi, de poporul francez. Mai apoi însă, noi împrumutarăm elementele civilizatoare dela toate popoarele mai înaintate decât noi în cultură, precum: telegraful dela Austrieci, dinastia și capitalurile pentru rețele de căi ferate ... puterea noastră de împotrivire, dar și atunci luptanoastră va aveĂ de efect împuținarea răului și deci ea va contribuÄ› la apărarea ființei noastre. II Dacă însă aceasta trebuie să ne fie linia de purtare față cu popoare închegate în State, cum trebue să se îndrepte dânsa în privința unui alt element ... și să înghită nămolul de neamuri străine ce s’au perindat în corpul țării lor. Ceea ce se opune la însoțirea acestor două rasse este însă mai ales religia și de aceea am susținut și noi bunăoară că botezarea Evreilor ar fi de dorit; nu doară că am crede că prin ...
Antim Ivireanul - Luna lui iunie, 29 de zile. Cazanie la sfinții apostoli Petru și Pavel
... vrĂ©me ce, după cum zice Ieremia la 17 capete: Adâncă iaste inima decât toate și om iaste și cine-l va cunoaște, pre el. Însă aceasta o au iscoditu-o și au atins cu razele lui, precum să vĂ©de adevărat la Anania și la Samfira, a cărora ... arhierului s-au lepădat de 3 ori de învățătoriul său? Nu era mare întinăciune când în grădină, fugind, au lăsat singur pre dulcele Iisus? Aceste însă întinături, cu lacrămile ce vărsa adĂ©seori, dintru adâncul inimii, le-au spălat și au rămas cu totul curat, atâta cât s-au arătat ca ... vrednicii, stăpâniri și puteri dau filosofii să aibă luna. Și întâi zic cum că luna iaste podoaba nopții, asămânătoare soarelui și stăpână mării: acĂ©ste însă vrednicii cu dreptate să cuvin vasului celui ales și cu cale iaste să se numească podoaba nopții, de vrĂ©me ce s-au trimis de ...
Constantin Negruzzi - Oscar D'Alva
... de spini; Și când vântul suflă tare zidurile zguduind, Se aude un sunet groznic prin galerii vâjiind. Asta e suflarea furtunei izbind scutul lui Oscar; Însă peana lui cea neagră nu se vede fâlfâind P-aceste locuri acuma, și nici steagul lui măcar! Angus binecuvântase ziua de el mult dorită Când ... i e posomorâtă, palidă și gânditoare. Oscar avea suflet nobil cum se cade la viteaz, Adevărul și onurul strălucea p-al lui obraz. Nu era însă ca dânsul și fratele său Allan, El păstra sub dulci cuvinte un cuget foarte viclean. Ambi era vitezi și lancea saxonilor o știa, Căci adese ... Coperiți d-ale lor mante cu felurite coloare Ostașii vin în cetate încoifați cu pene roși, A Capului lor porunca așteptând veseli, voioși. Însă nu-s chiemați la lupte, sunt poftiți la veselie, Cornul nu răsună astăzi cu acel ton de bătălie, Plăceroasă-i e cântarea; nunta lui Oscar ... și strigări veselitoare, Iar echo rezice glasul coarnelor răsunătoare. Vasalii gătiți de nuntă s-adună prin galerii, Au uitat vremea trecută și vorbesc de veselii. Însă cine este oare acest trist necunoscut Ce-n mijlocul bucuriei șede gânditor și mut? A lui aspră înfățășare face mai posomorâtă Flacăra focului ...
Constantin Stamati - Geniul vechi al românilor și românii de astăzi
... împreună, pe la al 14-lea veac, nu era, cred, nici două milioane, cu mai mult de treizeci milioane, ce alcătuia pe atuncea megieșitele popoare? Însă m-am dumerit apoi că populul țărilor noastre în acele timpuri și înțelepții lor domni, deși altă avere nu avea decât frumoase turme, bune arme ... aceste în creștineasca lege, dar și în politica lor ființă; iar în anul 1834 le-au întemeiat ceva mai cu sistemă driturile de demult pierdute. Însă mulți români de astăzi încă nu se dumeresc, nici ce pierduse, nici ce au câștigat... Iată lucrurile Dumnezeului drept-credincioșilor ce înalță cor-nul creștinilor ... măsurate și cu fapte bune, iară trupurile lor cu totul fiind gingășite de trândava și desfrânata viețuire, sunt totdeauna bolnăvicioși și tânjesc, neștiind pentru ce. Însă eu, ca un geniu, știu că ei tânjesc că nu au îndestui bani pentru desfătările lor, care boală se cheamă galbanare (adecă galbeni-n-are ... fine, el este un comediant cu duh pentru acei nătărăi carii îl slăvesc și un nătărău mândru pentru oamenii cu judecată, care fug de dânsul. Însă
Dimitrie Anghel - Arca lui Noe
... lui Dumnezeu. Toți semenii mei, după scripturile învățate, înfățișau însăși făptura și prototipul supremului creator, reflexul magicei lui oglinzi, gemenii uniformi ai aceluiași tipar; creatorul însă, în naivitatea lui primitivă, nu putea ști, nici bănui de teoriile viitoare, de adaptările ce fiecare dintre jucăriile fantaziei lui uriașe, măturate cu un gest ... după o masă copioasă se joacă cu miezul de pîine rămas, cătînd să-și facă chipul lui, așa a făcut și el. Aluatul însă modelat și aruncat de pe fața albă de masă a căzut în noroaie și s-a murdărit, s-a îmbibat ... și să păstreze numai ceea ce credea el că măcar pe departe mai păstrează întîiele însușiri cu care el le înzestrase. Ca un biet poet însă, ce-și răsfoiește opera lui, voind să facă o selecție și nu se îndură, găsind ici o imagine fericită, colo o scăpărare ce-i mai ... neîntrebuințate pe care le deținea cel înalt și cu care se hotărîse să dușeze patruzeci de zile și patruzeci de nopți biata omenire. Un steamer însă, care să încapă reprezentantele tuturor specimenelor pe care le crease Dumnezeu, nu se face cu una, cu două, tot astfel după cum nu se face ...