Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA ȘI
Rezultatele 3131 - 3140 din aproximativ 3350 pentru CA ȘI.
Anton Pann - Țermonia unui bătrân
... Anton Pann - Ţermonia unui bătrân Țermonia unui bătrân de Anton Pann Un bătrân trecut în zile Fiind foarte țermonos, La dame și la copile Era și mai cu prisos. Într-o zi văzând că vine O damă a-l cerceta, El cu părere de bine Vrând ei a ... ia, Chip să o ajutoreze Ca să suie scara ea. Dama începu să zică: - "Lasă, mă rog, n-osteni! Că nu sunt vro mititică, Poci și singură veni!" El îi răspunse: "- Prea bine, Te-aș lăsa, sufletul meu! Dar să te ascult nu-mi vine, Că mă tem să nu caz ...
Gheorghe Asachi - Soarele și negura
... Gheorghe Asachi - Soarele şi negura Soarele și negura de Gheorghe Asachi Prin tăria cea azură Trecând soarele de vară, A lui rază-așa căldură Săgetat-au preste țară, Că apele ... n aburi se prefac. Deci aceste-aburele Agiungând la-naltul lor, Uitând chiar, ca inimi rele, Cui datoare-s cu noroc, S-aduna, se îndesa, Ca-nchegându-se în nor Doar să poată-ntuneca Pe-a lor binefăcător. Însă-atuncea dreptul soare La-ngiosita cea estime Zisu-i-au ... Vei simți a me urgie! Deci îndată a sale rază Cu putere scânteiază, Norul, umbra au pierit, Negura iar se desface, Și
Alexandru Macedonski - Vânt de toamnă
... nu știu nici eu Mă zorește Dumnezeu? Simt că viața mea e slabă? Când apusul e mai falnic, Norii toți când strălucesc, Melancolic îi privesc Și rămân cu ochiul jalnic. Este oare, este oare, Semn de moarte pe curând Versul meu ce plânge blând Ca susurul de izvoare? Cu octombrie ce vine, Fi-voi oare frunza-n vânt Doborâtă la pământ Și
... în Iași pe Teatrul nou, în 11 ianuarie 1847 Din cea zi de când Orfeos, mărit zeu de armonie, Pe-alăută-ncântătoare țărmul tracic răsuna Și în Ă©stazul simțirei fiare, codrii și părâie Prin virtutea melodiei îmblânzindu-i fermeca, Nu sunase până astăzi în a Istrului câmpie Mai puternic viers de-acela ce produce lira ... ta, De-unde nevăzutul Demon un râu varsă de magie Preste inimile noastre ce-s răpite-n unda sa. De ai trece-n altă lume ca să-nvii pe Euridice, De-ai pluti, nou argonauta, cătră Colhos fabulos, Pe furtuna-i înfrâna-o și pre tartar ai supune. Dar menirea ta-i mai naltă, a ta soartă-i mai ferice, Pronia prin al tău organ imnul cel ...
Ștefan Petică - XI (Serbare sgomotoasă)
... Ştefan Petică - XI (Serbare sgomotoasă) Serbare sgomotoasă de Ștefan Petică Serbare sgomotoasă Ca-n bâlci. Decor banal; O boltă luminoasă Scăldată-n aur pal. Pe culmea azurie Chiar soarele de-aramă Se pare-o jucărie De proastă melodramă ... Din surle, din țimbale, Din nai și măestria Din cornuri triumfale; O muzică ciudată Ce-nalță orgolioasă Spre bolta-nflăcărată Prostia glorioasă. Mulțimea se aprinde Și râde, strigă, -njură. Paiața se desprinde Din gloată. O figură Ciudată: meseria I-a pus pe buze-un rânjet Pe care sărăcia Mereu ... Ar plânge; dar ocara Mulțimei ‘l-ngrozește Ce, crudă, îmbuibată Vrea glume, joc, plăcere. Paiața întristată Privește cu durere. O lacrimă îi pică Încet și el tresare Și mândru își ridică Privirea sfidătoare Spre cer iar a sa minte Orgoliul străbate; El trece înainte Cu brațe încleștate. Zâmbind din înălțime, Decât ...
Grigore Alexandrescu - Dervișul și fata
... Grigore Alexandrescu - Dervişul şi fata Dervișul [1] și fata de Grigore Alexandrescu Se povestește cum că odată Un derviș pustnic, om cuvios, S-amorezase, văzând o fată Cu trup subțire, cu chip frumos ... pustnic trăit departe De ale lumii valuri deșarte, Putem să zicem că nu e prost. Fata răspunse: „Poate-aș fi fost Destul de bună ca să te crez, Dar aste haine bisericești Nici n-au a face cu ce-mi vorbești; Ș-apoi de barbă mă-nfiorezâ€�. Pustnicul ... legea; alt mai voiești?â€� „Nu voi nimica, atunci ea zise; Credincios mie cum o să-mi fii, Când jurăminte în ceruri scrise Și a ta lege nu poți s-o ții?â€� Fata avea dreptate de nu vrea să-l asculte. Cine-a făcut ...
... â†�â†� 7:10 7:13 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 7:16 →→ o săptămână fără ochiul tău abandonat pe cărările samurailor și-au făcut templu în peșteră și caii negrii din cartea fără copertă au azvârlit copitele în groapa de gunoi în care noi ne-am iubit cu greierii în palma stângă ușor ...
Ștefan Octavian Iosif - De sărbători
... Iosif - De sărbători De sărbători de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Afară-i noapte neagră ; vijelie... Se tînguiește vîntul prin cotloane : Adoarme-acum, ca un copil cu toane, Acum pornește iar, plin de mînie. Eu stau la foc, trudit de insomnie, Ascult cum bate ploaia în obloane ; Visez... și ... un cor de glasuri stinse... Aș vrea s-alerg spre el, să-i strîng în brațe, Să-i dăruiesc... dar nu mai e nici unul... Și
Gheorghe Asachi - La cugetarea mea
... Gheorghe Asachi - La cugetarea mea La cugetarea mea de Gheorghe Asachi Când întinzi a tale aripi, o, tu, cugete-nfocate, Și-n noianul fantaziei te înalți cu repegiune, Căutând frumoase teme între cele luminate Pentru lira-mi umelită, doritoare să răsune, Ușurel, pe munte Pincio, între ... frumˇsețe acolo-i videa minune, Acolo zâna me trece pe cărările-ncântate, Strălucind cu o lumină care niciodată-apune. De la dânsa împrumută lină și blândă lucoare, D-unde-amorul cu virtutea și-nțeleptul spirt derază, Ce dau numelui aice faima cea nemuritoare. În zadar în lume-aiure vei căta ca
Mihai Eminescu - Doină (Ce stă vântul să tot bată)
... Mihai Eminescu - Doină (Ce stă vântul să tot bată) Doină de Mihai Eminescu Ce stă vântul să tot bată Prin frunza de tei uscată, Și frângându-i ramurile Să lovească geamurile? Iară tu de ce suspini Când privești peste grădini? Nu mai sta de tot ofta Și în gând nu mă mustra: Că atunci te voi uita Când nu s-or mai arăta Lângă mare râurile, Lângă drum pustiurile, Luna și cu soarele Și-n codru izvoarele. Vei avea de suspinat, Când vei ști că te-am uitat, Când vei sta ca să mă-ngropi Pe cărarea dintre plopi, Ș-atunci vântul o să bată Prin frunza de tei uscată, Scuturând-o, risipind-o, De ți s ...
Cincinat Pavelescu - Amurg de toamnă (Pavelescu)
... Cincinat Pavelescu - Amurg de toamnă (Pavelescu) Amurg de toamnă de Cincinat Pavelescu Pleca un stol de rândunele, Și eu, cu ochii după ele, M-am dus, cu drag, până în zare, Cuprins de-o tainică-ntristare! Căci toamna care le gonea Căzuse și ...