Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru S������L������������LUI
Rezultatele 311 - 320 din aproximativ 1547 pentru S������L������������LUI.
... ulicioare Ei pe ferești se uită, prin pridvoare, Colo aud râzând cu veselie, Dincolo suspinând vreun om ce moare. Și-astfel sultanul singur cercetează Orașul lui, pe când în somn visează. Durerea toat, adâncu-ntreg al vieții Va s-o pătrunz-a minții sale rază. Giafer vizirul l-asfințitul serii I-arată ale vieții vii mizerii. Nu de războaie, chin și crudă moarte  De-adâncul gol al inimei te sperii. Deci într ... a-i aduce, Pe amândoi la cercetare a-i pune. A doua zi Harun în tron de fală, Înconjurat de suita lui regală, Ordonă ca pe-acel bătrân de-aseară Și pe-acel tânăr să-i aducă-n sală. Și-atunci apar l-a tronului său treaptă Bătrânul alb cu fața înțeleaptă, Ținând de mână pe un mândru tânăr Ce ochii lui sfioși în sus i-ndrepată. Ei după chip păreau de viță-arabă, Dar fața celui tânăr este slabă Și palidă de multe suferințe  Deci ... o fantasmă albă a pustiei: Era femeie ce-și ieșea din minte. Căci volburi de nisip o-mpresurară Și calul ei în loc ...
... de mult iscusitul bărbat, ce Lung rătăci după ce-au dărâmat Troada cea sfântă. Multe cetăți de oameni văzu și datini deprinse, Multe-n inima lui supărări pe mare avut-au, Chibzuind pentru sufletul lui, alor săi înturnare. Dar pe tovarăși el nu mântui cu toat-a lui grijă. Singuri ei gătiră pieirea prin fărădelege, Căci, nebuni, ei boii-au tăiet luminosului fiu al Lui Hyperion, încât le luă a-ntoarcerii ziuă Â De-aste vorbește-ne asemeni puțin a Cronidului fiică. Toți ceilalți precât de ... pieire-au scăpat, pre acasă Ei erau, mântuiți de războaie și de apele mării. Numai pre el, doritul de patrie și de soție Nimfa măreață-l oprea, minunata zână Calipso-n Peștera cea boltită, râvnind de bărbat ca să-l aibă. În rotitoarea plinire de vremuri trecut-au un an azi, De când zeii-ntoarcerea-n țară îi rânduise În Itaca și tot de nevoie ...
Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit
... G. Călinescu înviorează neașteptat aspectul studiilor istoric-estetice în țara noastră. Tânărul de care vorbesc ni se arată cercetător și interpret cu înzestrări excepționale. Viața lui Eminescu este un caz ales de cercetare și de reconstruire, laolaltă un material, ca dinadins, pentru a stimula vocația de o rară desăvârșire ... spirit care nu face un pas fără controlul delicat, precis, de izvoare. Cum era de așteptat, mahalaua literaților și semiliteraților a îmbâcsit amintirea lui Eminescu, nu numai cu interpretări vulgar și strâmb pioase, ci și cu elementare neadevăruri. Aspru și ager a răzăluit dl Călinescu aceste necurățenii ... minunat de vie și minunat de prudentă. Rămân, cred, definitiv înlăturate naivele scheme ale criticilor socialiști ca și explicările extrem idealiste, cum am zice, ale lui Maiorescu. În general prețioasă și nouă îmi pare evaluarea lui Maiorescu, în această atât de îngrijită scriere: egal de drept ni se arată felul oarecum abuziv de a proteja, pe care criticul îl ... constrângerilor superficiale și practice; fantast și tumultuos, punctual și scrupulos; fanatic și deplin liber în inteligență și în gust, boala singură, ca o diabolică perfidie, l-a oprit de a culmina astfel, încât faima lui
Constantin Negruzzi - Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva
... sania la monastirea unde găzduia. Iată ce spune Pavel de domnul Vasilie: „Înaltele însușiri a beiului, mintea și cunoștințile sale, superioritatea sănătoasei lui judecăți, adâncele lui științi de înțălepciunea cărților vechi și nouă, atât în limbele străine cât și creștinești și turcești, bărbăția sa și iscusința ostășească covârșesc puterile destoiniciei omenești ... se asemăna cu cei mai întăi împărați greci și poate era și mai presus de ei. Calitățile lui se slăvesc în toată lumea și îmbilșugata lui generozitate și însemnatele lui fapte sunt cunoscute nu numai patriarhilor, mitropoliților, preoților,monahilor și mirenilor, nu numai prin biserici și monastiri, dar și agiii, neguțitorii, dervișii, meșterii și alții ... ei pre Vasilie, că are gând să cucerească cu ajutorul cazacilor Ungaria și Valahia. Amândoi stăpânitorii se aprinseră de mânie auzind de aceasta și încredințară lui Megas-logofătul înseninătoare putere ca la treizeci mii de ostași, ca să meargă cu ei împrotiva lui Vasilie și să-l omoare. Logofătul știu a se alcătui cu ei, încredințându-i că el și ei au tot același gând. El se vorbi cu capiteniile ... armiei moldovene, ca ei să puie mâna pre Vasilie în duminica Paștilor, în vremea liturghiei, în monastirea unde el obicinuit prăznuia această mare zi; să- ...
... de cicerone?... — Nici tu, Maestre, nu scriseseși încă La început, decât vreo cinci Canzone, O carte plină de elucubrații Și câteva sonete monotone. Dar lui Virgiliu i-ai intrat în grații (Adăugai, văzându-l că rezistă), — El se purta mai bine cu confrații... — Epoca voastră materialistă Mi-a zdruncinat credința de-altădată, — O-ntoarse ... puțin eu unul niciodată Nu l-am văzut decât cu ochii minții, Orbit de-o superstiție uzată. Eu, lui: — Acestea-s roadele Științei! Concepția lui Strauss și-a lui Nietzsche, De care mi s-au strepezit toți dinții! Dar cel puțin te-ai întrebat ce-ar zice În clipa asta, dacă fără veste Te ... neroadă, Ce se lăsase moale pe lăbuțe. Cu gingiile neputând să roadă Un beefsteak crud și tare ca de piatră, El sta sugând din propria lui coadă. — Acest cățel ce toată ziua latră, Rosti Maestrul cu-a lui voce tristă, A fost un biet erou, lăsat la vatră. — Cunosc! am zis cu nasul în batistă. Dă-mi voie să-i ... la borta cheii, cu sfială, Urmând ilustrei mele Călăuze, Văzui o mutră plină de cerneală: Un om trecea... Și cele nouă Muze Îl zgâriau, purtându- ...
Nicolae Filimon - Don Pasquale. Operă comică în trei acte
... operă și o dete pentru prima oară în Teatrul italian din Paris, fiindcă numai acolo găsi artiști așa precum își imaginase, distribui rolele dîndu-i lui Lablache partea lui Don Pasquale, lui Tambourini pe a doctorului Malatesta, lui Rubin pe a lui Ernesto și d-lei Pasta pe aceea a Norinii. Cu chipul acela succesul nu putu să fie decît strălucit și nici că putea ... arie Bello siccome un angelo In terra pellegrino [3] din primul act, pe care în adevăr a cîntat-o bine. D-l Palmieri, în partea dramatică a rolului lui Ernesto, a lăsat să se simță prea mult lipsa cunoștinței de scenă și a unei gesticulări naturale, și aceasta a ... mai în urmă, prin dezordine și maltratări, să-l aducă în stare să dorească divorțiul lor pe preț de a consimți la maritagiul lui Ernesto. Acest caracter ni se pare puțin cam inconstant și cam rău condus de autorul libretului, căci, daca în primul act ne pregătește a ... ...
Radu Greceanu - Începătura istoriii vieții luminatului
... chip s-au rădicat și domniia au luat, apucînd strămoșăscul scaun de vreme ce strenepot bătrînului Matei-vodă Băsărab să trage. Cap. II - Pentru domnia lui Șărban-Vodă, unchiul mării-sale, cîți ani au domnit și de moartea lui Domnit-au dar unchiul mării-sale, Șărban-vodă, Țara Rumînească ani 9 și luni 10, iar cînd au fost la leatul 7197 dispre sfîrșitul vieții ... ei cu toți alegirea și socoteala cea de obște, ce să făcuse pentru domnie, iar capigibașa numaidecît pre acest Costandin Brîncoveanul vel-logofăt cu caftan l-au îmbrăcat, și așa boiarii împreună cu arhiereii luîndu-l, în bisĂ©rică au mers și, ducîndu-l părintele patriiarhul în oltar, molitvele de domnie i-au cetit, sfîntul prĂ©stol înconjurîndu-l după cel ce domnii dup-obiceiu să încoronează. DĂ©cii ieșind den bisĂ©rică, îndată și calul domnescu i-au adus cu toată podoaba și ... au făcut de domnie noao, care după plăcerea a toată obștea să făcuse: și după aceasta a doao zi și oasele lui Șărban-vodă au rădicat, împreună cu toată boierimea și toți arhiereii și preoții, de ...
Nicolae Filimon - Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană
... teatrului, avea o voce angelică, cînta dupe cel mai fin metod al școalei italiane și declama ca Rachela (acestea toate mi le-au spus d-lui Lampugnani, samsarul melodramatic de la Milano, și eu l-am crezut și-l crez încă, pentru că mi-ar fi cu neputință a mă îndoi despre onoarea unui samsar care ia 25 la sută de la ... bietul artist, uitînd că se află în fața unui public care plătește biletul mult mai scump decît în Italia, zbiară ca un desperat. Pe d-l Iulio Colombo (nu cel care a descoperit America) l-au parodiat și mai rău. Închipuiți-vă că acest artist avea una din cele mai frumoase voci baritonale din Italia și venirea lui în țara noastră nu au fost cauzată decît de marea dorință ce avea de a vedea șoselele și pavagiul cel faimos din Principatele ... vocele de primi tenori, sopranii au declarat rezbel în contra intonațiunei, iar bașii dețin de statu quo ante bellum [1] ; de unde rezultă că d-l Botticeli, directorul acestui faimos corp muzical, n-au reușit, și suntem siguri că nu reuși niciodată, a- ...
Grigore Alexandrescu - Epistolă către Voltaire
... împărat? De nu ca om, ca creștin, dar însă ca autor, Vrednic erai, socotesc, să simți înălțimea lor, Și geniul tău frumos, până acolo să-l sui. Cerul, tăria vestind faptele mâinilor lui, Din pavilionu-i de nori, acel prea înalt tunând, Cu fulgerele-i de foc vrăjmașii lui răsturnând, Pământul din temelii clătit, dezrădăcinat, Suflarea-acelei mânii ce mările-a-ntărâtat, Aste mărețe trăsuri tu cum le disprețuiești? Idei, icoane, figuri ... temelia-ai surpat în dogmele creștinești. A! dacă talentul tău, mai bine-ntrebuințat, Cu soarta-i a se lupta pe om l-ar fi înarmat! Dacă pe drepți întărind, pe răi ai fi îngrozit, Îngerii numele tău cu drag l-ar fi pomenit. Ani ai trăit îndestui, rol măreț-ai jucat, Ai lumii stăpânitori adesea te-au vizitat: Acum acestea pe noi nimic nu ne ... scriu cum dă Dumnezeu. Cu toate-acestea luăm titluri de mari autori, Dăm sfaturi și osândim, ne facem legiuitori, Ne credem pe cât putem ai lui Apolon nepoți, Râdem de unii câțiva, și publicul de noi toți. Amestecul întâmplat în limbile omenești, Când s-a zidit acel turn, în ...
Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann
... mare facilitate de versificare, și chiar unele pasaje din broșura cântecelor de stea au meritul lor. Așa, în cântarea a XIX găsim răstignirea lui Cristos: Atunci iuzii l-au luat, L-au bătut, palme i-au dat, Cu spini l-au încununat, Și în obraz i-au scuipat. De haine l-au dezbrăcat, Cu crucea l-au încărcat, Și mergând l-au răstignit, Cu cuine l-au pironit, Cu oțet l-au adăpat, Fiere i-au dat de gustat! Și sufletul când și-a dat Un ostaș a alergat, Cu sulița l ... am depărtat, Unde amuțita stâncă Și nesimțitorul crâng, La-ntristarea cea adâncă Nu pot auzi când plâng. Unde vânturile sună Prerumpând al meu suspin Și-l duc ca o jertfă bună Către cel cărui mă-nchin... etc. După aceste câteva exemple se poate cunoaște natura simțirilor, precum și stilul lui Anton Pann; iar din toate operele sale, cea mai importantă este Povestea vorbei , la care el a trebuit să consacre mai mulți ani ... Sfânta Joe , de Sfânta Miercuri , de Sfânta Vinere , de Mama pădurii, de stihii , de stafii , de strigoi , de moroi , de tricolici , de vârcolaci , de carul lui ...
Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete
... să împingă, pe când el tot cu spatele la copaci de ceealaltă parte va trage cu mâinile, ca să-i pice în spinare și să-l ia să se ducă la treaba lui. Miazănoapte, de milă și de rugăciunea ce-i făcu, se puse cu spatele la copaciul care i-l arătă viteazul și, pe când împingea, el o legă de copaci cobză, și porni înainte, că n-avea vreme de pierdut. Nu făcu multă cale ... uriași carii aveau numai câte un ochi în frunte. Ceru foc de la dânșii, dar ei, în loc de foc, puseră mâna pe dânsul și-l legară. După aceea așezară și un cazan pe foc cu apă și se găteau să-l fiarbă ca să-l mănânce. Dară tocmai când era să-l arunce în căldare, un zgomot se auzi nu departe de peștera aceea, toți ieșiră, și lăsară pe un bătrân de ai lor ca să facă ... după câteva zile făcu nuntă mare, și luă românașul nostru pe fata împăratului de soție, și ținu veselie mare și nemaipomenită mai multe săptămâni, puindu-l și în scaunul împărăției, iară fata lăcrămă și mulțumi ...