Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE��I
Rezultatele 311 - 320 din aproximativ 2247 pentru DE��I.
Alecu Donici - Bondarul mizantrop
... Alecu Donici - Bondarul mizantrop Bondarul mizantrop de Alecu Donici — Merge iute, zău nu-i șagă, Spre pieire, lumea-ntreagă. Merge, merge, se tot duce, Spre pieire au pornit, Zi ce merge, rău ne-aduce Rău, tot rău, fără sfârșit ... acum s-au schimbat toate, Eu de jale sunt pătruns. Vremi mai rele nici se poate. Vai, ce vreme am ajuns! Merge iute, zău nu-i șagă, Spre pieire lumea-ntreagă. Vrun bondar să mai vezi încă Că-i iubit, că-i curtenit Și degeaba că mănâncă, Făr' să fi agonisit, Vrun bondar să bâzâiască, Niște suave, dulci cântări; Și pe-albini să răsplătească De-a lor muncă prin plăceri! Merge iute, zău nu-i șagă, Spre pieire lumea-ntreagă. Vai, nu-i bine, zău nu-mi place. Bondărimea s-a sfârșit, Peste dealuri nu-ș ce-aș face, Să mă duc necontenit. Spun c-acolo ... tot încă bâzâiește Al său viers fermecător. Merge iute, zău nu-i șagă, Spre pieire lumea-ntreagă!" — Moș uncheș— zise-o albină -- Zău, greșești, de tot greșești! De-amor viața încă-i plină, Bătrân ești și n-o simțești. Dar el, în mizantropie, Ne-ncetat se căina, El pe creanga
... Alexandr Puşkin - Şalul negru Șalul negru de Alexandr Pușkin (Traducție) - traducere de Constantin Negruzzi Publicată în Curier de ambele sexe , periodul I, nr. 6 La șalul cel negru mă uit în tăcere Și sufletu-mi rece e nemângăiat, Pentru că de jale, de chin și durere Este sfășiat! Eu astăzi la lume a spune voiesc, Din care pricină cumplit pătimesc. Când eram mai tânăr iubeam cu ... la sân, Ș-a lor buzi lipite arătau simțire, Numai prin suspin. Iute ca un fulger paloșul am scos... C-o cruntă lovire i-am prăvălit jos! Apoi a lor trupuri călcând cu turbare, Priveam a fetiței chipul cel plăcut, Gurița-i deschisă cerea sărutare Ș-într-acel minut. Atunci de pe capu-i șalul am luat, Ș-am șters în tăcere fierul sângerat. Tot încă țiu minte ruga ei duioasă, Și cum din grumazu-i sânge gâlgâia... De-acum se sfârșiră greaca cea frumoasă, Ș-amoriul cu ea! De-acum pentru mine zi senină nu-i! Cui să-mi spun durerea? Amor s-arăt cui? Robul luă îmbe trupurile-n spate, Și-ndată ce-a nopței umbră se ivi ...
Constantin Negruzzi - Șalul negru
... Constantin Negruzzi - Şalul negru Șalul negru de Alexandr Pușkin (Traducție) - traducere de Constantin Negruzzi Publicată în Curier de ambele sexe , periodul I, nr. 6 La șalul cel negru mă uit în tăcere Și sufletu-mi rece e nemângăiat, Pentru că de jale, de chin și durere Este sfășiat! Eu astăzi la lume a spune voiesc, Din care pricină cumplit pătimesc. Când eram mai tânăr iubeam cu ... la sân, Ș-a lor buzi lipite arătau simțire, Numai prin suspin. Iute ca un fulger paloșul am scos... C-o cruntă lovire i-am prăvălit jos! Apoi a lor trupuri călcând cu turbare, Priveam a fetiței chipul cel plăcut, Gurița-i deschisă cerea sărutare Ș-într-acel minut. Atunci de pe capu-i șalul am luat, Ș-am șters în tăcere fierul sângerat. Tot încă țiu minte ruga ei duioasă, Și cum din grumazu-i sânge gâlgâia... De-acum se sfârșiră greaca cea frumoasă, Ș-amoriul cu ea! De-acum pentru mine zi senină nu-i! Cui să-mi spun durerea? Amor s-arăt cui? Robul luă îmbe trupurile-n spate, Și-ndată ce-a nopței umbră se ivi ...
Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu
... să te bucuri cu lumea dimpreună. Dacă vreo coconiță, frumoasă, dulce, bună, Crezând că ne prefacem, ne-ndeamnă, ne poftește, Ne ia la joc, greșeala-i îndată și-o plătește; Rar să se afle damă de mijloc așa tare, Ca să n-o fac să cadă la cea dintâi mișcare. Ăsta îți e talentul și darurile toate. Cât pentru darul vorbei ... tale Te fac să scoți cuvinte ce nu ar fi cu cale, Să superi din greșeală persoane însemnate, Ba încă câteodată și dame delicate, Râzând de-acele două, statornică pereche Care își petrece seara șoptindu-și la ureche, De celelalte patru contese ideale, Umflate de pretenții și vrednice de jale, Pe care dacă prințul le ia la bal de mână, Nu mai vorbesc cu nimeni câte o săptămână. Astăzi râzi de-o pedantă, mâine de-o prețioasă; Zici de una ajunsă în vârstă cuvioasă Că atestatul vremii nu va să-l priimească; Și de-alta ce iubește de cinste să vorbească, Ce laudă virtutea și-n veci ți-o pomenește, Zici că e virtuoasă cât știm noi evreiește. Greșelile acestea îți fac un ... porți bine și lauzi câteodată, Chiar lauda în gură-ți de
... moaie-n lac de visuri aripa lui cea rece; Cu gând făr- de ființă a lumii frunte-atinge  Îi minte fericirea, mizeria i-o stinge. Când totul doarme-n zvonul izvorului de pace Un ochi e treaz în noapte, o inimă nu tace. Și azi îndrept aceleași crude-ntrebări la soarte Ș-asamăn întreolaltă viață și cu ... a lui fire! Creat-a lupul aprig el pentru mielul blând, Carne cu ochi creat-a el pentru cel flămând, Natura-i fericire și vecinic e în pace  Și leul și cu taurul demult stau să se-mpace  Iar omul, ce-i făptură aleasă, are-anume Un creier și un suflet  pentru dureri în lume; Ce simplă nepăsare, nevinovat-orbire, Concordie eternă, un rai de fericire  Dar nu  ce zic? Tu blăstemi, poete... Cată bine, Căci lumea e creată anume pentru bine. N-o spun aceasta popii și ... lume Decât să-i ducă-n lupte un mare, un sfânt nume? Un nume ! Ce-i mai mare decât un nume oare? Pentru-un astfel ...
Vasile Alecsandri - Holera (Alecsandri)
... Vasile Alecsandri - Holera (Alecsandri) Jos, pe malul Prutului, La casele Vâlcului, Vâlcul bea, se veselește, Cu trei fete se-ndrăgește, De holeră nici gândește; Maică-sa grija-i ducea Și cu lacrimi îi zicea: ,,Dragul mamei Vâlcule, Mândrule, voinicule! Tu tot bei și veselești, De holeră nici gândești, Lasă-mi-te de beție Și de dalba veselie, Că holera-i chiar la Prut Și chiar dincoace-a trecut!" Vâlcul ei se supunea, Patru boi la car punea Și pe cal încăleca, Drumul la ... pe malul Prutului Ca să-i ridic zilele, Să mă duc cu dânsele." ,,Alei! iazmă călătoare, Boală rea ș-ucigătoare! Na-ți calul și armele, De-mi lungește zilele, Să-mi mai văd copilele Că-mi sunt dragi ca soarele. Na-ți și carul, na-ți și boi, Numai te du ... se chema carpentium și era cu două roți, însă la serbările publice ele se suiau în alte mai mari cu patru roți, numite pilentum . Afară de acestea, romanii aveau pentru țară o trăsură carruca . Vizitiul se numea carricarius , cărucier. [2] Imagine antică. Furiile iadului, după mitologia romană, poartă plete de șerpi. [3] Adeseori se văd în basmele românilor figurând arme și unelte de foc. Îngerii au în mâna dreaptă sabie de foc: o calamitate publică e numită bici
Ștefan Octavian Iosif - Înșiră-te margăritare
... soare, Acum piereau în aurul din grâu... Au fost odată trei secerătoare... Înșiră-te frumos, mărgăritare! --Și iată că, adus de întâmplare, Trecea un fiu de împărat în sus, Și-a zis atuncea fata cea mai mare: ,,De m-ar lua pe mine-aș fi în stare Ca să-i îmbrac palatul cu un fus..." Înșiră-te frumos, mărgăritare! --Și-a zis atunci copila mijlocie, Străfulgerând cu secera, pripită: ,,De m-ar lua pe mine de soție, Eu i-aș hrăni palatul cu o pită..." Dar el privi la ea cu nepăsare. Înșiră-te frumos, mărgăritare! --Și dintre spice-a zis a ... din cap diregătorii... Și-mpărăteasa — ajunsese cersetoare... Înșiră-te frumos, mărgăritare! --Și s-a făcut țiganca-mpărăteasă, Iar cei doi frați, uciși de ea cu ură, În locu-acela unde-i îngropase, Doi dafini auriți se prefăcură... Când i-a văzut, a prins-o spaimă mare... Înșiră-te frumos, mărgăritare! Și-a dat poruncă scorpia să-i taie, Și ea cu mâna ei pe foc ...
Vasile Alecsandri - Peneș Curcanul
... Vasile Alecsandri - Peneş Curcanul Peneș Curcanul de Vasile Alecsandri Plecat-am nouă din Vaslui, Și cu sergentul, zece, Și nu-i era, zău, nimănui În pept inima rece. Voioși ca șoimul cel ușor Ce zboară de pe munte, Aveam chiar pene la picior, Ș-aveam și pene-n frunte. Toți dorobanți, toți căciulari, Români de viță veche, Purtând opinci, suman, ițari Și cușma pe-o ureche. Ne dase nume de Curcani Un hâtru bun de glume, Noi am schimbat lângă Balcani Porecla în renume! Din câmp, de-acasă, de la plug, Plecat-am astă-vară Ca să scăpăm de turci, de jug Sărmana, scumpa țară. Așa ne spuse-n graiul său Sergentul Mătrăgună, Și noi ne-am dus cu Dumnezeu, Ne-am dus cu voie bună ... nouă câți eram, Și cu sergentul, zece, Rămas-am singur eu ... și am În piept inima rece! Crud e când intră prin stejari Năprasnica secure, De-abate toți copacii mari Din falnica pădure! Dar vai de-a lumei neagră stea Când moartea nemiloasă Ca-n codru viu pătrunde-n ea Și când securea-i coasă! Copii! aduceți un ulcior De apă de
Mihai Eminescu - Scrisoarea II
... Mihai Eminescu - Scrisoarea II Scrisoarea II de Mihai Eminescu De ce pana mea rămîne în cerneală, mă întrebi? De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi? De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile? Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte ... Gloria-i închipuirea ce o mie de neghiobi Idolului lor închină, numind mare pe-un pitic Ce-o beșică e de spumă într-un secol de nimic. Încorda-voi a mea liră să cînt dragostea? Un lanț Ce se-mparte cu frăție între doi și trei amanți. Ce? să ... ce aspră cale este Cea ce poate să convie unei inime oneste; Iar în lumea cea comună a visa e un pericul, Căci de ai cumva iluzii, ești pierdut și ești ridicul. Și de-aceea de-azi-nainte poți să nu mă mai întrebi De ce ritmul nu m-abate cu ispită de la trebi, De ce dorm îngălbenite între galbenele file Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile… De ...
Ion Heliade Rădulescu - Un muieroi și o femeie
... La intrigi pregetătoare Și la vorbe rușinoasă, La lucru cutezătoare Și la certe prea fricoasă, Nu-i lipsea nici foc, nici masă. Muierușca nevăstuică, Ochi de linx, bot de curuică, Nu sta locului nicicum: O lua papuc la drum, Tot orașul colinda, Treiera și vântura, Loc, căsuță nu lăsa, Peste tot s-amesteca. Știa ... în bot Și pieziș își da la coate, Mâine ocăra pe toate. Înțepa ca o lanțetă, Era rea și veninoasă Ca o viespe costelivă, Vai de om!... ca o gazetă De limbută, guralivă. Ce cu gândul n-ai gândi ! Vorbea și de libertate; Ce prin cap nu ți-ar plesni! De dreapta nepărtinire, De buna vecinătate, De-nfrățire, de UNIRE! Și, ca culme peste toate, Mai avea ș-o gușă mare. Și la ceartă,-ncăierare, Hârâia și spumega, Limba singură-și mușca, Toată vorba ... soarea? Știi ce este libertaua? Știi ce este-egalitaua? Ai fost tu la bal maschĂ©? Amur și fidelitĂ© Ai simțit tu vreodată, Tistimel, paftală lată? De la foc, de la corlată, Din argeaua de neveste, Știi politica ce este? La princip ai fost constantă, Ca și mine de galantă... Vai
... Mihai Eminescu - Satira II Satira II de Mihai Eminescu De ce pana mea rămâne în cerneală, mă întrebi? De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi? De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile? Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte ... Gloria-i închipuirea ce o mie de neghiobi Idolului lor închină, numind mare pe-un pitic Ce-o beșică e de spumă într-un secol de nimic. Încorda-voi a mea liră să cânt dragostea? Un lanț Ce se-mparte cu frăție între doi și trei amanți. Ce? să ... ce aspră cale este Cea ce poate să convie unei inime oneste; Iar în lumea cea comună a visa e un pericul, Căci de ai cumva iluzii, ești pierdut și ești ridicul. Și de-aceea de-azi nainte poți să nu mă mai întrebi De ce ritmul nu m-abate cu ispită de la trebi, De ce dorm îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile... De ...