Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ȘI
Rezultatele 3071 - 3080 din aproximativ 4759 pentru ȘI.
Ion Heliade Rădulescu - Margherita
... Ion Heliade Rădulescu - Margherita "Rămâi sanătoasă!" Mi-a zis, și s-a dus. Pieptul mă apasă, Pacea-mi s-a răpus, Am pierdut vedere, Lacrimile-mi tac Și simțirea-mi piere, Nu știu ce să fac! Fruntea n-o pot ține! Capul îmi e greu; Sânul de suspine Îmi arde mereu. Căci n ... Parcă sunt nebună, Doamne! ce păcat! Mintea stă să-mi fugă, Unde sunt nu știu; Sunt gheață în rugă Si arz în foc viu. Aveam și credință Când eram cu el; Nu știu d-am ființă Când sunt fără el! Cât eram de bine! Stella-mi strălucea; Când era cu mine ... nespuse Speram pe pământ; De când el se duse Lumea mi-e mormânt. Ah! vin', vin' odată, Vino, scumpul meu! Căci am lumea toată, Am și Dumnezeu. Fața ta blondină S-o pot contempla, Tu — a mea lumină, Și
Ion Heliade Rădulescu - Romanță (Byron)
... obosit; Iar când inima-mi bate de sila ei împunsă L-a ta ca să răspunză, atunci ea s-a vădit! Și singură-n tăcere o simt iar tremurând. II A mea flacără este vecinică, nevăzută Ca și slaba lumină candelei sub mormânt, Ș-a deznădejdii rece întunecime mută În veci nu o va stinge; iar razele ei sânt Întocmai de ... ca și când n-ar fi fost. III Aibi-mă-n pomenirea-ți, la groapa mea nu trece Făr-a-ți arunca ochiul și fără a gândi L-aceea ce cenușa-i te simte, deși rece; Singura chinuire și iad ce-aș suferi Este de a fi stinsă din pomenirea ta. IV Ascultă-mi ast din urmă glas singur pentru tine Virtutea ...
... nord la polul d-amiază... Din Zenit Până-n Nadir cutremur... iar sfera siderală Cămin imens, chaotic, jăratic infinit! A! ce amenințare meschină și banală! Nu mă-ngrozește! – zice poetul prigonit – Un fenomen ca altul!... Nuanță infernală, Văzduh aprins ... Desigur, Iehova-a-nnebunit! Ei, și ... strâmbă și judecata nulă! Nici psalm, nici Laudamus, dar nici accent de hulă, Din coardele-mi măiestre d-acu n-or mai ieși! Se răsucesc și crapă ai lumii vechi pilaștri: Catapeteasma cade!... Macabru danț de aștri!... În loc deTot, Nimica !... Ei, bravo, zău!... Ei, și
Ion Luca Caragiale - Jalba hoților din închisori
... posturi, Cu bune rosturi, Dați-ne voie la tâlhărie, C-a sta în lanțuri Când alții danțuri Trag fără frică sus la putere, Și când ei fură Fără măsură, E anarhie!... însă... tăcere: Ei au putere!... Dați-ne drumul, căci, cum se poate Noi în catene, Pe când în ...
Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoși calde
... pe ministrul de resbel, în privința bombelor cu cari se bombardează orașele românești. Interpelatorul întreabă, dacă ministrul știe pentru ce ghiulelele nu bat la țintă și nu fac explozie, spre rușinea lui Abdul-Kerim. Ministrul răspunde: ioc ! Dupe răspunsul ministrului, Parlamentul votează o moțiune de sictir ministerului, formulată de interpelator. Anasini ... în retragere. Liniștea domnește în București. Tot agenția Havas mai trimite iarăși de aici următoarea depeșe cu aceeași destinațiune: În România, zaharul dela 2 franci și jumătate ocaua, a scăzut la 75 de bani. Această repede ieftinire se datorește împrejurării următoare. Patru monitoare turcești au bombardat portul Mizil (?) cu ... bombardarea din urmă a acestui oraș, bașabuzucii au fost la înălțimea lor tradițională. Cu un sânge rece minunat au privit Turtucaia în flăcări. Și ca să nu piarză ocazia a se bucura, ca niște adevărați artiști, de acest măreț spectacol, au dat fuga cale de trei sferturi ... Times, zicând că interesele Engliterei au fost lovite, declară prin urmare că ea e desfăcută de orice îngajament de neutralitate. Flota engleză a și primit ordin să pornească în grabă pentru a face o demonstrare energică în fața portului român Căiești, pe unde se desbarcă mereu arme ...
Ion Păun-Pincio - Noapte (Păun-Pincio)
... Ion Păun-Pincio - Noapte (Păun-Pincio) Noapte de Ion Păun-Pincio Se lasă pâcla sură pe nesimțite-n jos Și-n limpede albastru blând luna se ivește; Iar nemișcata pânză de apă-ncet albește, Se pare-un zori de ziuă blajin și somnoros, Și se desface-n tihnă pustie și adâncă Singurătatea albă a-ntinsului neant ! Doar tremurul de trestii pe țărmul celalant O turbură o clipă, sunând din stâncă-n stâncă... Apoi ...
... Ion Păun-Pincio - Spre vad Când trec... de Ion Păun-Pincio Prin apele durerei ufletul ți-l porți Și plângi ca un copil, dorind să ieși la vad: Înduioșare ceri și milă de la morți Și uiți că-s adâncimi ce vecinic nu mai scad... Văzând c-o lacrimă n-ai smuls de nicăieri, De propriul tău plâns te îndoiești... și ...
Iulia Hasdeu - Primăvara și toamna
... Iulia Hasdeu - Primăvara şi toamna Primăvara și toamna de Iulia Hasdeu 3 octombrie 1887 Același farmec verde Și ochiul nostru viu O primăvară verde Și-o toamnă-n arămiu. Că dacă primăvara, cu voci de păsărele Ne-nveselește-n cântec de paseri neînvinse, Și toamna calmă, tristă, cu vânturile grele, Ne liniștește-n taină cu umbrele ei stinse. O veselie albă Ce nu cunoaște haos; Pe când toamna în ...
... ridic, Calul zboară ca un vis, Calul zboară ne’ncetat, Ca un arc s-a descordat; Am cal bun, am cal voinic. Munți și codri la pământ Se aștern din fugă, zbor, Calul nostru-n urma lor Saltă, zboară ca un vânt, Și zburând neîncetat, Rând pe rând din zbor se abat Munți și codri la pământ, Înainte, ne e scris Fericire, și-amândoi Fugărind același vis, Luna fuge după noi, Și
Johann Wolfgang von Goethe - Regele din Thule
... Johann Wolfgang von Goethe Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Lumina literară , 17 martie 1913 Era în Thule, departe, Un rege lăudat Și căruia, iubita, la moarte, O cupă de aur i-a dat. El bea din ea la ospețe, Ținea nespus la ea, Și ochii-i mureau de tristețe De cîte ori o sorbea. Și cînd a fost să moară, Urmașilor lăsă Orașele toate din țară, Dar cupa o păstră. Acolo, pe țărmul mării, În sala din vechiul ... scoală, Închină înc-o dat' Și-azvîrle cupa goală În valul înspumat. Cu ochii stinși sub pleoape, O vede cum căzu Luată-ncet de ape, Și
... frunzelor de aur. întunecată si caldă se duce spre oraș să lingă printre blocuri lumina de la geamuri. nu plînge nimeni de foame, de frig și nici de suflet, toți s-au ascuns în somn sau se iubesc. în acest oraș ciorile ornează-atît de bine parcul și se aud ca niște globuri lovite între ele. alte păsări au rupt gîndul înainte ca imaginea lor să mai poată țipa. tăcerea precede, tăcerea urmează ... pietre din pavaje ca o lavă. trec oameni și urmele lor sînt cuvinte spuse la nădejde. sentimentele se pierd ca niște căței imaturi care nu-și