Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru P��ZI
Rezultatele 301 - 310 din aproximativ 402 pentru P��ZI.
Ion Luca Caragiale - Conu Leonida față cu reacțiunea
... nu altceva. EFIMIȚA: Bine că n-am fost la București pe vremea aia! cum sunt eu nevricoasă, Doamne ferește! pățeam alte alea… LEONIDA: Ba nu zi asta; puteai trage un ce profit. ( schimbând tonul ) Ei, cât gândești c-a ținut toiul revuluției? EFIMIȚA: Până seara. LEONIDA ( zâmbind de așa ... facă culcușul, cu satisfacție ): A! aașa! ( Un moment pauză, în timp ce fiecare se așază bine în așternutul său ) EFIMIȚA ( din așternut ): Și zi așa cu Galibardi, 'ai? LEONIDA ( asemenea ): Așa zău!... Ei! mai dă-mi încă unul ca el, și până mâine seara, — nu-mi trebuie mai ... melodramă; pauză; o salvă de detunături și strigăte înmulțite; cocoana sare din pat cât colo )… Cine e?... ( o pauză, merge tremurând la masă, caută p-întunerec chibriturile și aprinde lampa; foarte emoționată, încearcă încă o dată ușa, merge în vârful degetelor la dulapul de haine, îl încuie repede, ca și ...
Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit
... că cealaltă. Până una alta, își cătară un culcuș unde să mâie peste noapte. Se odihniră și dormiră sub acoperământul cerului. A doua zi, nici tu masă, nici tu casă, băiatul începu iarăși să plângă și să voiască să se întoarcă la părinți. Cătară să-și găsească urmele pe ... niște nuci pe care le avea zânele și le îngrijea ca pe ochii lor din cap. Băiatul făcu întocmai precum îl învățase calul. Într-o zi când zânele se dusese la vânătoare, fără grije, băiatul auzi în baia zânelor un susur de apă mai răsunător decât altă dată. Temându-se, el ... de acasă, spălăcitura ce mai rămăsese în baia unde se îmbăiase argatul și nucile ce lipseau; nu mai zăboviră, ci se luară după dânsul. Cât p-aci să puie zânele mâna pe ei. Și fugi, zânele după dânșii; ei fugi! zânele după dânșii. Daca văzu și văzu calul primejdia, întinse pasul ... Iară daca se duse, cu inima tremurândă, și auzi de la împăratul șiretenia cu florile, el se dezvinovăți și spuse că, bolnav fiind în acea zi, trimisese pe argat să ducă florile. Chemând și pe Cheleș, el, daca veni, se apropie cu sfială și răspunse: - Să trăiți, luminate împărate, întru mulți ...
Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg
... Gutenberg O victimă a lui Gutenberg de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , IV, 1176, 28 martie 1912, p. 1 ...Am fost liber altă dată și stăpîn pe viața mea. Am umblat încotro m-au împins capricioșii pași ai fantaziei și cum am trecut ... l urnească vrînd-nevrînd, cel ce iubea albul cu patimă azi a devenit un dușman al lui și nu poate concepe ca o zi să treacă fără ca s-o îndolieze cu nesfîrșite semne negre. Bucățile de lemn de atunci, primitivele pătrate de stejar, pe care se zugrăveau cele ... să le acopere, răcoritoarea rouă a nopții ce cade, fierbințile ploi ce vin aduse de arșiți, timpuria brumă ce-o aduce schimbarea temperaturii. Zi cu zi, cînd a sunat ceasul și timpul anumit, își desface foaia și o aruncă vînturilor, plopilor, soarelui, furtunilor, înstelatelor nopți, drăgostitoarelor raze de lună ...
Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos
Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Pseudo-Kynegetikos (ΨΕΥΔΟ-ΚΥÎ�ΗΓΕΤΙΚΟΣ) de Alexandru Odobescu 1874 Cuprins 1 Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului 2 I 3 II 4 III 5 IV 6 V 7 VI 8 VII 9 VIII 10 IX 11 X 12 XI 13 XII Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului DOMNULUI C. C. CORNESCU Amice, Când mi-ai dat mai întâi să citesc manuscriptul tău, intitulat Manualul vânătorului1, ai arătat dorința ca să-i fac eu o precuvântare. Mai apoi ți-ai luat seama și m-ai scutit de această măgulitoare sarcină. În cazul din urmă, rău nu te-ai gândit, căci eu, după ce am răsfoit cartea ta, m-am luat în adevăr cu plăcere pe urmele tale de vânător; dar, pe când tu te ocupai cu gravitate a-ți alege cea mai bună pușcă, a o încărca cu cea mai potrivită măsură, a o îndrepta pe cea mai nimerită linie; pe când tu dresai, de mic și cu o minunată răbdare, pe prepelicarul tău, ca să asculte la semnalele consacrate: ...
Nicolae Filimon - Rașela și Ristori
... veni iarna, iar Rașela nu mai veni. Marea tragediană mai veni o dată la Viena ca să distreze publicul Teatrului Leopoldstadt, precum distrase altă dată p-al teatrului de Burg; iarăși ghirlande din partea noastră, iarăși benefice și cununi, iarăși îi umplurăm punga de fiorini, dar, pîntre toate astea, îi aduserăm ... revoltat în contra mea și adoară alți zei. Scoală-te, Crosnier, deschide chivotul legii, scoate pe Racine și Corneille! Adună popolul meu din Paris și zi-i așa: Rașela s-a înștiințat că te-ai revoltat în contra ei și te închini la alți zei, fiindcă de mult n ... dînsa nu este alta în aer, nici pe pămînt!“ Era tocmai aniversarea morții lui Corneille, și Rașela zise: „El muri într-această zi! Așadar, în seara aceasta voi juca pe Corneille.“ O văzui și o admirai. Lîngă mine ședea Ristori care, plină de admirare pentru marea ... și Amalik, Rașela, în fine, care nu era sigură dacă Melpomena va face mai bune trebi în America decît la Paris. A doua zi, ea deschise ochii și văzu în toate jurnalele laudele ce i se făceau, dar în toate găsi coroane pentru Rașela-Camilla și imne de grație ...
... Așa fac mai toți câți scapă: dintru-întâi s-arată pocăiți, se prefac proști, se dau tot cu binișorul, și odată, când le vine bine, p-aici ți-e drumul... DRAGOMIR: Adică și ăsta era șiret... se prefăcea... ( zâmbind. ) Am înțeles! GHEORGHE: Știu eu? DRAGOMIR: Fugi, mă, d-acolo! GHEORGHE: De ... asta?... Atunci de ce s-a mai măritat? GHEORGHE: Ei! DRAGOMIR: Da; de ce... dacă nu se poate despărți de umbra răposatului? Ba zi că e o femeie nebună, care mi-a stricat mintea și mie. Eu sunt sănătos, crezi, de când am luat-o?... Uf! M ...
Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă
... atunci sunt pierdută... — Nu tocmai... n-aveți teamă încă... poate să scăpăm... e foarte posibil să treceți... Eu sunt foarte cunoscut la vamă; trec p-acolo de două-trei ori pe săptămână. Intrăm în sala de revizie împreună, declarați bagajele și ați scăpat... Aveți dantele pentru o sumă foarte mare ...
Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda
Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda Pastramă trufanda de Ion Luca Caragiale În portul Kavalei, de pe coastele Archipelagului — până nu se pomenea de vase cu abur — într-o dimineață se pregătea o corabie mare, încărcată cu mărfuri și cu mulți călători, să pornească spre coastele de răsărit, la Iafa, în Asia Mică. Între călătorii aceia, se afla și unul Iusuf, un negustoraș, mergând la Ierusalim după daraveri. Omul se suise de cu vreme pe corabie, să-și găsească loc bun și se așezase jos turcește, pe chilimul lui, mai la o parte, ca să nu stea în drumul corăbierilor, cari umblau de colo până colo serta-ferta, strângând fringhiile și-ntinzând pânzele, ca pe orce vas când mai sunt câteva clipe până să pornească dezlegat în largul apelor. Iusuf sta liniștit și trăgea ciubuc, cu gândul pe de o parte la drumul lung ce-l avea de făcut, pe de alta la casa pe care și-o părăsea de nevoie... Când erau toate aproape gata, și căpitanul se suia la locul său, să dea semn de plecare, s-aude de pe mal, pân zgomotul și forfoteala mulțimii de lume — unii cu treabă, alții numai așa gură- ...
George Coșbuc - Izvor de apă vie
... dungă de sânge, dungă lată, Să știi, iubite Prier, că-s mort! și zilnic cată Năframa-i Prier-negru, iar când a opta zi De sânge lata dungă pe mijloc o zări, E mort! a zis și-n clipă a-ncălecat feciorul. Pe Vânteș, cal ... de munți și pe sub mări De gheață trăiau monștrii cu forme fioroase, Când zmei sălbatici, spaima copilelor frumoase, Cereau în largi palute molatic adăpost: P-acele vremuri, basmul vorbește, cum c-a fost Un crai cu nume mare, dar crunt acela nume, Cum n-aveau crunt atâta toți ...
... Dimitrie Anghel - Cucuveaua Cucuveaua de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. O tăcere nețărmurită, ca și cum tot cuprinsul ar fi fost vătuit de zăpadă, împrejmuia căsuța din fundul curții în care stam într-o ...
Titu Maiorescu - Poeți și critici
... adevăr și cunoștință de cauză; din proza curat literară se relevau Alecsandri, Iacob Negruzzi, Gane; din proza științifică, între altele, primele încercări ale d-lor P. P. Carp, Lambrior, Th. Rosetti, Xenopol, chiar și ale d-lor Burla și Panu. Dacă privim astăzi la literatura din ultimii ani, timida speranță de atunci ...