Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI BINE
Rezultatele 301 - 310 din aproximativ 1459 pentru MAI BINE.
Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională
... a trăi în viitorime. Lauda neștearsă și nemurirea cu care sunt îucununați ocârmuitorii cei buni, defăimarea și hula care sunt totdeauna partea celor răi, îi mai cu neputință ca să nu le insufle în inimă dorința spre bine și spre virtute, dacă inima lor nu le este încă stricată prin cangrena lingușirii. Cele mai înalte izbânzi, cele mai slăvite fapte nu vedem oare că s-au îndemnat prin istorie? Spre pildă, biruința Asiei, după mărturisirea tuturor istoricilor vechi, s-a pricinuit ... fieștecine dorește a ști care sunt și cum se păzesc drepturile naționale, câștigate de către strămoși; și unde poate cineva să le găsească mai bine deslușite decât în istorie? A doua pricină, și cea de căpetenie, este aflarea tiparului; mulțumită, și de o mie de ori mulțumită, acelui ... Călugăreni îmi par mai strălucite decât acelea de la Maraton și Salamina, pentru că sunt câștigate de către români! Chiar locurile patriei mele îmi par mai plăcute, mai frumoase decât locurile cele mai clasice. Suceava și Târgoviștea sunt pentru mine mai ...
Constantin Negruzzi - Disțărare șlicului
... pe creștitul Ecatii se puni cât o planetă Și-o întunecă de-i eclips, așa are o plăcintă Și el pe vârfu său pusă, când mai mică, când mai mare, După chef și după crieri poartă fieștecari, Și altile iar au bortă și apoi cu păr îmbrăcat." Cupidon iasă și zice: "Cunosc cest lucru ... muncești mintea să poată vrun nou mijloc iscodi Ce să-i mai pui înainte, să-l poți din casă urni. N-am bani, mă rog, mai așteaptă, îi un metod tari prost, Breasla ce creditorească îl știi acum de rost, Amețăști fantazia, poezia le sfeclești, Căci nu faci haz de stihuri ... meu, Dar să îl mai spui o dată acestor îndărăptnici vreu Că nu-i frumos, nu-i cu cale, cât or trăi să tot cei, Mai aștepți pe datornici, când or avea să le dei. Sfârșind, Pluton gios să pune, Deci el lasă lucru baltă, să-ntoarci spre toți și zice ... Ocheanu cel lat. Pomenire lui să pei". "Eu îl primesc nenecat, Zice bătrânul Neptun, din el un caic mi-oi face." "Ai caice", Vulcan strigă, "mai bine ...
George Coșbuc - Cântec (Coșbuc, 4)
... Dumnezeu! De vom prinde-n țară turcii, Să le dăm, și voi și eu, Cinstea furcii!" Zice vodă: — „Bateți voi Marginea, că e mai bine! Ce-i la mijloc, las pe mine! Cu ei numai iadul ține, Iar Hristos e-n rând cu noi! Haid', să le stârpim răsadul, Că ... Vodă-n sârg a și purces; După ei oștirea-n fugă. Uite, turcii lasă rugă, Lasă tot și-o rup la fugă, Nu mai știu ce-i deal, ce-i șes. Care-o fi scăpat din gloată Nu și-a mai venit în ori Viața toată... Zice vodă: — „Sănătoși, Dragii moșului, cu bine! Roat-acum pe lângă mine, Naiu-n mâini, și cupe pline, Pe-obiceiul din strâmoși. Cu voinicii-mi place traiul, Ori îi văd cu spada ...
Vasile Alecsandri - Chirița în Iași
... țigancei din coadă): Cine zici că-i în trăsură?... ȚIGANCA: Cucoana Chirița. SLUJITORUL: Cum?... Crița? ȚIGANCA: Chirița... surdule. SLUJITORUL: Chirița Surdulea?... Da cască-ți pliscul mai tare... cioară, și cârâie mai dezghețat... Ce cucoană-i în trăsură? ȚIGANCA: Du-te pârlii! că doar n-am să-ți toc la ureche până mâine. SLUJITORUL: De!... Baragladină, te ... nas; Biciul pocnește De te-asurzește, Și caii poștei alerg... la pas! Ba stau la dealuri; Te dau de maluri; Îți sfarmă trupul de nu mai poți! Și de nu-ți pasă, Ajungi acasă C-un ochi, c-o mână, și cu trei roți! CHIRIȚA (alergând în fund): Poftim poște!... dacă ... În vremea aceasta Guliță se coboară furiș din trăsură și începe a se da pe gheață.) GUGULIȚĂ: Uța... a... a... Bine-i de dat de-a săniușul... Uța... a... a... Neneaca s-a dus... bine-mi pare! ȚIGANCA (ghemuită în cergă lângă coada trăsurii): Da astâmpă ră-te, cuconașule, că-i cădea jos și ți-i sparge capu. GUGULIȚĂ: Taci ... ...
Ștefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie
... valuri aurii, Te legeni tu, fermecătoare, Bătînd cu drag din aripioare, Asemeni unei ideale, nețărmurite bucurii. Plutind prin purpura-nserării, te pierzi și nu te mai zărim ; Cum piere steaua cînd o-nghite Lumina zilei strălucite, Dar eu ți-aud, ca și-nainte, recitativul tău sublim ; Precum în amijit de ziuă ... pătrunde Și-nseninează firmamentul în noaptea plină de mister. Cu ce-aș putea să te asamăn ? Nu plouă norii aurii, Cînd rîde curcubeu-n zare, Mai vesele mărgăritare Ca ploaia trilurilor tale armonioase și zglobii ! Precum în lumea-i ideală poetul cîntă solitar ; Smulgînd superbe-accente lirii, Sădește-n sînul omenirii ... nu poți să o cunoști în veci I Aievea sau visînd tu, poate, vezi altă lume decît noi, Cunoști secretul morții poate, Și le pricepi mai bine toate — Cum ai cînta altminteri oare așa de clar și de vioi ? Noi iscodim trecutul searbăd, ori viitorul îndoios, Și-n viața noastr-atît ... Să nu ne-ntunece vederea, Socot că n-am putea cuprinde norocul tău, ah, nici atunci ! Poetul s-ar cădea să pună pe arta ta mai ...
Nicolae Gane - Două zile la Slănic
... bogat și vorbea omului din oglindă cam astfel: — Peruzescule, ești nostim! nu degeaba porți nume de piatră scumpă... Poet și romanțier!... cum șede omului mai bine... Ca mâni o s-ajungi ministru, parcă te văd; la Instrucțiune, nu-i așa?... ca să-mi proteguiești artele. Ș-atunci, he!... he... Ce roluri ... la picioarele viziteului. — Sunteți prea buni, zise Peruzescu politicos, însă n-aș fi consimțit niciodată să vă supăr dacă aș fi avut cu mine mai mult bagaj decât lădița a mică. Celelalte lăzi vin pă urmă. — Înțeleg. O să stați pe semne mai multă vreme la feredeie. — O lună, poate. — V-o rânduit doftorii? — Ba nu, dă petrecere. E plictis mare în București, și-n ... cu care au făcut cunoștință, de vreme ce e amic cu ministrul și a desprețuit mandatul de deputat. — Da poate nu stați bine dinainte? îi zise Luxița sfioasă. Arghir! ia mai lasă și pe boier să șadă la locul tău. — Cum nu, boierule, poftiți!... Da mai încape vorbă! — Ședeți, mă rog, la locul d-voastră, n-am venit acilea să vă supăr. — Da nu-i supărare; dimpotrivă ne faceți ...
Mihai Eminescu - Strigături (Mihai Eminescu)
... Îndoită-i la femei. * Căci la dragoste de cade Tare mult s-au îmblânzit. * Limba-n gură ți se moaie Pe când dragostea vorbește. * Ah, mai bine să mă-nșele Chiar de zece ori amorul Decât nenșelat de dânsul Nici să-l știu și să-i duc dorul. * Mulți scăpare-am cu ... de neguri Și te miști ca și o ciută. * Pedepsit-au mâna inul Pânză fină ca să țeasă, Cât tu pari a fi mai goală Căci ușoară-i ș-arătoasă. * Și albastre fine torturi  Străveziile mătăsuri  Cât cu-a ta privire fină Umbra tu abia ... Nimeni n-ar putea să zică Că nu-i coz de frumușică. Are haine-alesățele Și podoabe de inele, Multe fie, puțintele, Tot îi stă bine cu ele. * Dulce mângâiere-mi fuse Dar a rău mă mai aduse. * Blestemat să fie locul Unde mi s-au aprins focul. * Căci un cântec cât de mândru Ce cu glasul se-mpreună  El din ... de femeie Înzecit de dulce sună. * Cântec de zori Deșteptarea plăcerilor, Cântec de dor Amorțirea durerilor. * Iar cântecul de dor Ți-aduce somn ușor. * Cântecele ...
... în sânul popoarelor civilizate, decât dacă poate contribui cu ceva la cultura universală, dându-i nota specifică a geniului său. 5. Poezia e mai ales simțire, și simțirea, încă o dată, e lucrul cel mai individual, cel mai cu neputință de împrumutat. 6. Poezia (...) este ca, și cugetarea normală și de toate zilele a omului primitiv, iluzionare și misticism: acesta e ... lucru prin care oamenii se deosebesc așa de mult. 17. ... o carte recitită, niciodată nu e aceeași. O operă literară e ceea ce vedem sau, mai bine, ceea ce punem noi în ea. De aceea, pentru fiecare din noi aceleași pagini conțin altăceva. 18. Un tânăr care se înscrie, el de la ... neînsemnate și unde, deci, nu e atâta nevoie de sprijinul tradiției pentru asimilarea acestor influențe... 38. O operă poate fi expresia unei societăți care nu mai este a sa, dar care are asemănări cu ea. De aceea un scriitor poate ,,muri" o vreme și învia mai târziu, ca să moară și să învie apoi din nou -- și așa mai departe. 39. ,,Beția de cuvinte" e frazeologia pretențioasă și dezordonată, e o invenție verbală pricinuită de asociații incoherente de cuvinte, e fraza care merge fără ...
George Coșbuc - Dragoste învrăjbită
... a lovit! Lisandru, ca trăsnit, cum sta, A privit în urmă-i și-a strigat așa: Nu te cunoscusem, fă, mai dinainte! Dar așa ți-e portul? Bine, ține minte: De pe mine-ți crească iarbă verde-n prag. Rău e și Lisandru. Dacă-l are drag Într-atâta fata și el știe ... lipi de-o piatră ca să mulgă iar. Nu mai era lapte și mulgea-n zadar Ugerul. Iar vaca poate niciodată N-a mai fost ca astăzi neastâmpărată Și-a-ncetat Simina, ca s-a ostenit. Când era prin tindă, ea și-a amintit ... pentru asta, fac eu astă-seară Să-ntâlnesc pe Lina, să-i dau mărul, vrei? Eu ți le dau ție, nu i le dau ei. Bine, îi dau mărul, spui că-i de la mine, Și-așa mi-e mai dragă Lina decât tine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . V Ea stătea pe laiț sub cireș. Cu ea A venit și Turcu. Liniștit ședea Câinele de-alături și ... Ce-ntuneric! Fata s-a izbit în sus, Și simțea că-i arde capul tot, ca focul, Și de-amar năvalnic n-o ...
Gheorghe Dem Theodorescu - Iancul Jiianul
... trecători, În drum, pe la negustori, Când se-ntorc din Râureni Cu punga cu gălbiori Și cu murgii sprinteori! Și cum sta Și cum vorbea, Bine vorba nu-mi sfârșea, Pinteni murgului că da, Trei pistoale slobozea, Nevăzut că se făcea Și gonea, măre, gonea, Pân-la Olt că-mi ajungea ... cârciumari, Ia mieii de la ciobani Și pâinea de la brutari, Bea, mănâncă, nu dă bani? Că d-oi sta să tot plătesc, Geaba că mai haiducesc! Măi podar, Măi cârciumar, Trage podul, Să trec Oltul, C-aicea te calcă focul Și te prăpădesc cu totul. Trage podul mai d-a drept, Că-ți trimet un plumb în piept, Trage podul mai la vale, Că-ți trimet un plumb în șale! Dar decât para la pod, Mai bine cu murgu-not, Că mi-e murgul nescăldat, Astăzi l-am încălicat, rec prin Olt ca pe uscat; Că mi-e murgul scurt în gât ... ciocoi, De te-oi prinde-n sat la noi, Să-ți dau măciuci, să te-moi! Unde văz ciocoi pe drum, Și mi-l văz mai ...
Ion Luca Caragiale - Baioneta inteligentă
... alte mirodenii în Caimata. Acesta-și pusese de degrabă paltonul peste șorțul cu care se acoperea când măcina martinică, și șorțul era cu o palmă mai lung decât poalele paltonului, care se mai scurtase o schioapă din pricina centuronului încheiat sub burtă. Cafegiului, răzbit de frig, îi curgea nasul enorm plin de guturai, și, om curat ca toți ... meu, până la desființarea gardei. Și o dovadă că am fost un brav e că d. căpitan a venit odată la mine foarte bine dispus și mi-a zis: — D-le Iancule, să știi că acuma ne-mparte și noă, la garda națională, dicorății pentru apărarea ... gărzii, m-am întâlnit cu d. Guță — îl făcuseră perceptor, și era foarte vesel! L-am întrebat în glumă: — Nene Guță, ce se mai aude cu decorația mea? — ...Care dicorație...? — Aia... nu ții minte?... o rublă și jumătate... — Dracu să-i știe, d-le Iancule, ce ... cu șorțul cunoscut și cu guturaiul cel vechi; amesteca martinică cu rio ca să facă moca. Din vorbă-n vorbă, zic eu, ascunzând cât puteam mai bine