Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CREDE (CA)

 Rezultatele 301 - 310 din aproximativ 1006 pentru CREDE (CA).

Alecu Donici - Ariciul și cârtița

... țărnă neagră pământul sănătos Și-l fac moșinoios... — Eu! i-a răspuns ariciul, eu am de la natură, Neîmpăcată ură Asupra tuturor ca tine vietăți, Ce zac în răutăți. Căci văd câmpie verde, de mâini de om ne-atinsă, Cum tu o ai pătat-o cu mult negre ... culori; Văd iarăși o grădină de frumuseți cuprinsă, Cum ai desfigurat-o, scurmând chiar pe sub flori. Și pentru ce tu oare nu scormolești gunoaie, Ca să lucrezi în ele cât vrei la moșinoaie, Iar nu pământ curat: Cunoaște dar, că dușman îți sunt neîmpăcat... După așa cuvinte, ariciul iată, vede ...

 

Dimitrie Anghel - Povestea celor necăjiți

... răsfăța pretutindeni. Și i se păru și mai nedrept atunci, căci își zicea el : "Și eu sunt făptura Celui-de-sus, și numai eu stau ca o pată în toată strălucirea asta." Și cum era slab, își așeză sapa ca pe o bună și nelipsită tovarășă lângă el, își așternu risipa de flori scuturată din pletele copacului sub cap și adormi dulce, ca pe o pernă albă înfățată de curând. Noroc însă că după atâtea năcazuri, după zilele trudite, Dumnezeu a lăsat și negrele nopți cu ... globul policandrelor. Cristalurile și argintăriile luceau, și în jurul meselor pline de bunătățuri, cei ce erau noroacele "altora, a atâtor chinuiți și oropsiți ca dânsul, mâncau și se desfătau, ca unii ce nu știau ce sunt grijile și necazurile. Dar nimeni n-a privit la nepoftitul oaspe, decât unul singur, ce sta în ... ai clipi, s-a trezit afară din palat, sub pletele copacului bătrân, unde adormise pe risipa de flori pe care-și răzimase capul ca pe o pernă albă înfățată de curând. Albe erau florile pe care se odihnise, iar el reluându-și sapa de jos ...

 

Dimitrie Anghel - Alaiul vechiturilor

... i decît un cuvînt van, căci e și ea o înălțare. Scăpați de greul lest al lutului, ne vom înălța cu toții și vom pluti ca și Mab, frumoasa regină, în sferile albastre. Fascinați de infinit ori de aurul care strălucește la capătul fiecărei etape, cei ce țin aripele merg fără ... furgoanele militare, serviciile de ambulanță cu steaguri albe, bicicletele cu roțile strălucitoare, tandemuri, triplete, cuadruplete și, în sfîrșit, toate mărcile automobilelor și toate reprezentantele benzinei. Ca un fluviu monstruos și crescut de ploi, ce ar fi tîrît cu el tot ce întîlnește în cale, așa era priveliștea șoselei în ziua aceea ... că visezi într-adevăr un vis rău. Bietele dihănii ce trăgeau înhămate la acest rîu tulbur de lucruri disparate erau și ele alese parcă anume ca să arate toate frumusețile și toate decrepitudinile regnului animal. De la pur-sangul de rasă și pînă la gloaba de saca și de pompe funebre ... chintesența de benzină, într-un exod nesfîrșit, așa mergea convoiul acesta bizar, înșiruirea aceasta de ani și de zile moarte, trecutul acesta funebru și dezmormîntat, ca să vadă plutind pasărea miraculoasă, triumful mult așteptat al aripilor. Ai fi zis că vin lucrurile însăși să se vadă biruite, căci lucrurile păreau încă

 

Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant

... întâmplat,     Că, când l-au omorât pre el, de față m-am aflat.     Când Mihnea s-au întâmplat în Țara Rumânească,     Scârba pustietății, și el ca să domnească,     Pre tot boiarii cei fruntaș vrut-au ca să-i omoare,     Ca să lucreze ce ar vrea, precum lui i să pare     Pre șaisprezece boiari mari îndată i-au închis,     Și într-o noapte i-au omorât ... Nice el firea ș-au schimbat, încât au fostu cu dânșii!     Că arapul, cu spălatul, nu poate să să albească,     Nici hirea cea ria lesne ca să să părăsească!     Iară încăș cu acestea toate, fericitul acela,     Ci hirea lui o cunoștea înțeleptul acela,     Să nevoia cu învățături ca să-l învețe minte,     Și cu totul să siliia ca să-l scoață la cinste.     La domnul Costandin vodă pre el l-au curtenit,     Și la cămara domnului pre el au rânduit,     Și înnainte îl ... mare și tare,     Pre Dumitrașco, care am zis, vistiiariul cel mare.     Și el, numai cum s-au văzut la atâta volnicie,     Așa i să năuciia, ca cum ar hi având domniia.     Atuncea, răutatea lui să ascunză nu mai poate,     Și lăcomiia ce avia, să spui, nu mi să poate.     Ca cânile făr'de bățu, ca ...

 

Ion Creangă - Capra cu trei iezi

... Eu, unul, mă duc să deschid. Atunci mezinul se vâră iute în horn și, sprijinit cu picioarele de prichiciu și cu nasul de funingine, tace ca peștele și tremură ca varga de frică. Dar frica-i din raiu, sărmana ! Asemene cel mijlociu, tuștiu ! iute sub un cherșin; se-nghemuiește acolo cum poate, tace ca pământul și-i tremură carnea pe dânsul de frică : Fuga-i rușinoasă, da-i sănătoasă ! ... Însă cel mare se dă după ușă și - să tragă ... fără plată... Ticălosul și mangositul ! Încă se rânjea la mine câteodată și-mi făcea cu măseaua... Apoi doar eu nu-s de-acelea de care crede el : n-am sărit peste garduri niciodată de când sunt. Ei, taci, cumătre, că te-oiu dobzăla eu ! Cu mine ți-ai pus boii în ... de i-a mai da lui nasul să mai miroase p-aici, apoi las' !... Numai tu, să nu cumva să te răsufli cuiva, ca să prindă el de veste. Și de-atunci căuta și ea vreme cu prilej ca să facă pe obraz cumătru-său. Se pune ea și stă în cumpene, cum să dreagă și ce să-i facă ? "Aha ! ia, acum i ...

 

Ion Luca Caragiale - Așa să mor!

... din depărtare, de sus, pe limba ei: ,,Să ne mai vedem cu bine la anul!. Dar nu numai atâta! Tânărul călător nu trecea prin lume ca o pasăre; era o minte cugetătoare, înavuțită cu frumoase învățături știa tot ce se petrece în lumea mare și-n cea mică. Vorbea, în perfectă ... secesioniștilor din Berlin; despre ultimele creațiuni a lui Carusso și a lui Rostand; despre situația incomodă a sultanului detronat, ca și despre puiul de girafă fătat săptămâna trecută în grădina zoologică de la Hamburg etc. etc. Politică, finanțe, mode, navigație fluvială, maritimă și aeriană, industrie ... — Perfect! răspunde omul extraordinar. — Domnule, zic eu, nu-ți poți închipui câtă plăcere îmi face să călătoresc cu un om așa de umblat ca dumneata! Crede-mă că tot drumul de aseară și până adineaori am regretat că nu cunosc și eu o limbă străină, să pot intra în conversație cu ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie

... îmi spuse, pe picior lângă un dud favorit al meu, ce-l găurisem de mai nainte și prin care petrecusem o funie cu mare meșteșug ca să învăț să săr pe funie ca comedianții ce văzusem că jucau la dulap la Cișmigiu. Acolo, lângă acel dud, începui a slovni românește: "Împărățea la răsărit" ș.c.l. Într-o ... și cu Por împăratul ș.c.l. Tot sub acel coș am învățat să scriu și numerele arabice până la 100, cum și să scriu slovele românești ca de tipar. Îmi făcusem niște foițe pe care scriam și prescriam; dar vream ca cu dânsele să-mi rămâie și numele nemuritor. Așa, făcui altele, cărora le didei formă de carte, cu titlul ei după orânduială. Mă luai după ... versuri din capul meu. Le învățasem pe dinafară, și într-o vară mi-aduc aminte că le-am tradus toate. Le-am dat dlui Carcalechi, ca să le tipărească la Buda, când venise aci d-lui în anul 1820; dar pesemne c-au rămas netipărite, căci eu gândeam că cum le ... veselă râzându-mi Mă sărută drept în buză; Zboară, mă lasă; s-a dus! Si îndată cum s-atinse Gura mea de sărutare, ...

 

Nicolae Dimachi - O adunare de trii cocoane

... Îs minciuni aceste toate     Niciodată nu să poate.     â€” Ia lăsați, nu vă sfădiți     Și vă-ntoarceți, de priviți     Să vedeți doi într-o butcă     Ca cînd dracul îi apucă,     Așa strigă și vorbesc,     Ori pe semni să sfăduiesc.     â€” Ei, îl știu, îi Constandin     Nătărăul cel deplin,     Împreună cu Iordachi ... Căci cu totul chiulhaniu,     Nu-i ca Razu paraliu.     Dar măcar și Constandin     Nu-i mai gios, că-l bolîndin,     Prè bine s-o potrivit     Ca

 

Emil Gârleanu - Bolnavii

... din picioare, ca ceara. Ciobanul începu iar: — Ghine, da mătușa Casandra nu-i în sat? Adică voi credeți că doftorul vostru e mai ceva ca dânsa? — Știe, știe, bădiță, îi răspunse o fată care sta mai la o parte, știe, că pe tătuța el l-o vindecat. — Tacă ... Să-ți dau o însemnare. — Dați-mi, că eu și mâini mă răped până la Cheatra. Doctorul luă un creion și începu să scrie, ca și cum ar fi împuns hârtia. Flăcăii râdeau înfundat. Bughea se plecă peste umărul doctorului și după ce acesta sfârși de scris, ce-i veni ... ați căutat. Că el ne-o spus că n-are nimica și c-o să vă-nșele. Doctorul se repezi la lădiță, o închise, țipă ca ieșit din minți: — Plecați, nepricepuților, năucilor! Și ieși afară. Biata babă, cea cu capul, care adormise și se trezise tocmai acuma, se luă după ... în două. — Ai să vezi tu, ascultă ce-ți spun eu! Și primarul, rotofei, cu pălăria de pâslă pe ceafă, se depărtă încet, călcând ca din pod în bocâncele cu talpa groasă de-un deget. Pe cioban îl opreau toți: — Îl jucași, Bugheo! Flăcăul parcă simțea nevoie să spuie ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunicul

... și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? - Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o ... îl văzu, începu: - I... tată, și d-ta... iar îi răzgâi... o să ți să suie în cap... Bunicul ridică mâna în sus, aducând deștele ca un preot care binecuvintează, și zise prelung: - Lăsați pe copii să vie la mine! - Biiine, tată, biiine... dar știi... o, bată-i focul de copii ... Ba a mea, că e mai caldă! - Ba a mea, că e mai dulce! - Ba a mea, că nu e ca a ta! - Ba a mea, că are un ochi mai verde! - Ba a mea, că are un ochi și ...

 

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari

... științi alerg.       Nici la școală-ndestul merg   Zic că n-au ce osteni,       Lor le-e-ndestul a ceti,   N-au atîtea trebuinți       Ca cei mici de multe științi,   Au venituri, pot trăi       Fără d-a mai osteni,   Ș-ntr-aceste fumuri fac       Cu cei mici orice ... făgăduiesc,       La nevoi cînd îi găsesc.   De loc virtute nu au,       Pe minciuni jurămînt dau   Cînd au trebi, sînt în nevoi,       Supun p-ăi mici ca pe boi ;   Li se jur, făgăduiesc       Lucruri ce pă ei hrănesc.   Le dau nădejdi pîn' la cer,       Ori la cîte ei le cer.   Le dau ... umblă, ostenesc,       Că ei nu le răsplătesc ;   În zadar fac voia lor,       Că nu pot fi la favor.   Ce oaie lup a putut,       Ca

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>