Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SCRIE PENTRU ALTUL

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 302 pentru SCRIE PENTRU ALTUL.

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice

... ideilor iese scânteia adevărului, nu e un cuvânt deșert, ci un mare adevăr. Forma polemicii e una din cele mai nimerite forme literare și științifice pentru limpezirea unor principii, unor vederi și pentru propagarea în masa publicului a unor adevăruri literare și științifice. Alte forme pot să aibă și chiar au avantajele lor. Așa, spre exemplu ... de a fi completat. Dar o astfel de expunere sistematică și completă poate să fie bună numai în țările foarte culturale și acolo chiar, pentru un cerc mic de oameni învățați. Pentru grosul publicului însă, chiar și în țările cele mai culte, dar mai ales în țările mai puțin culte, forma polemică e mai nimerită și, de ... polemic, că volumul al doilea îl încep iarăși cu un articol polemic și că, în general, întrebuințez așa de des forma polemică. Prefer forma polemică pentru că, în condițiunile actuale în care scriem și suntem citiți, e una din cele mai nimerite pentru expunerea și răspândirea adevărurilor literare și științifice. Aceste câteva cuvinte pot să arate cititorilor mei cât de binevenită socotesc orice critică, orice observație făcută scrierilor ... ...

 

Ioan Slavici - Budulea Taichii

... că eu stau mai bine decât toți ceilalți într-un picior. După aceea m-am dus iar la școală. Mama-mi dăduse două pere, una pentru mine, alta pentru Huțu. Eu le-am păstrat pe amândouă pentru dânsul; dar am plecat plângând de la școală și plângând am ajuns acasă, fiindcă el nu le ceruse de la mine, iară eu nu îndrăzneam ... știa să umble și nimeni n-avea voie s-o poarte în brațe afară de Huțu, pe care dascălul îl însărcinase cu purtarea de grijă pentru dânsa. Pentru aceea nici Mili nu voia s-o poarte altul de mână ori s-o ție în brațe și plângea când el se depărta de dânsa; câteodată numai, când Huțu voia să se joace de ... Acu parcă înțelegea că este cu putință că unul să citească ceea ce au scris alții, fiindcă toți cărturarii scriu într-un fel. Dar tocmai pentru aceea iar îl cuprinse amețeala. Această înțelegere între un număr nesfârșit de oameni îi părea un lucru mai presus de închipuirea omenească. Era dar cu ... nu se pot înțelege prin grai viu să se înțeleagă în scris, și dacă ungurul ori neamțul nu știe românește, el nu are decât să scrie

 

Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"

... Dacia literară" de Mihail Kogălniceanu La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asemene întreprindere, dar și aceasta fu în zadar. În sfârșit, la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi ... cu ideile sale, cu limba sa, cu tipul său. Urmând unui asemene plan, Dacia nu poate decât să fie bine primită de publicul cititor. Cât pentru ceea ce se atinge de datoriile redacției, noi ne vom sili ca moralul să fie pururea pentru noi o tablă de legi și scandalul o urâciune izgonită. Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Vrăjmași ai arbitrarului, nu ... dorinței ca românii să aibă o limbă și o literatură comună pentru toți. Dorul imitației s-a făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul național. Această manie este mai ales covârșitoare în literatură. Mai în toate zilele ies de sub teasc cărți în limba

 

Antim Ivireanul - Scrisoarea la leat 7220, în luna ghenarie, în 13 zile

... au să fac paretisis de bună voia mea, și să-mi las scaunul, să es, au să mă scoață măriia-sa cu sila și să scrie la Țarigrad să mă și catherisească. Pentru care lucru, mergând eu la curte marți seara și, vorbind în taină cu măriia-sa, i-am zis cum că mă las de vlădicie, de ... auz, au zis cătră măriia-ta t¨ ¦napˇlon. Dumnezeu să facă plată fieștecăruia dintr-înșii, după faptele lor; eu sunt gata. 9) Iară pentru paretisis ce mi-au venit poruncă de la măriia-ta ca să fac, zic cum că nu îndrăznesc, pentru făgăduialele care dăm noi, arhiereii, înaintea lui Dumnezeu, când ne hirotonim (precum și cu mâna scriem în condică, după cum iaste rânduiala besericească și iscălim ... și făgăduiala și Dumnezeu nu glumĂ©ște. Că zice marele Pavel »kastoV Ľn Ę ĽklŇqh Ľke± kaÅ» men¸tw; iar pentru dragostea măriei-tale, de ne vei porunci, vom tace, pentru ca să nu socotești că-ț stăm împotrivă; numai fă, măriia-ta, socoteală dreaptă și cu frica lui Dumnezeu. De iaste cu dreptul să zică ... ...

 

Paul Zarifopol - Din istoria poeziei românești

... spre platul prozaism, și reușește în tonul solemn și elocvența netedă. Nici ca muzicalitate, nici ca imagini, în scrisul său nu găsim versuri de pomenit, pentru că ar depăși ceea ce, în sensul de care vorbim, realizase Eliade sau, mai rar, chiar și Gh. Asachi. De fabulele lui Alexandrescu nu e ... trup subțire, cu chip frumos. Dintr-una-ntr-alta vorba aduse Și în stil neted patima-și spuse Zicând: «Ascultă, eu te iubesc, Și pentru tine mult pătimesc. Stilul acesta, adevărat, Nu mi se pare prea minunat; Dar pentr-un pustnic trăit departe De ale lumii valuri deșarte, Putem să ... că nu e prost. Astfel ironizează Alexandrescu stilul obișnuit al poeziei de dragoste de pe atunci. Numaidecât trebuie să citâm din poeziile lui de dragoste, pentru a verifica gradul de emancipare al acestui critic de erotica vulgară: Adio! n-am cuvinte Să-ți arăt tot ce simte În astfel ... este, în vorbirea literară, o intolerabilă infirmitate. Alexandrescu mai poate zice și așa: Dar însă suvenirul ființelor iubite Va fi al meu suflet etern înfățișat. Pentru dar însă Alexandrescu are o curioasă predilecție. Sau, astfel, sau tot atât de plat prozaic: Negreșit că Elisa de sine încântatâ, Văzându-și în fântână ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în Dumineca Florilor

... și pre mânz, fiiul cei de supt jug. Ci noi, cum, de această data, vom lăsa cuvintele evanghelistului într-o parte și vom zice numai pentru cuvintele prorocului carele zice: Iată împăratul tău vine, blând. Și nu numai singur acest proroc, ci toată ceata prorocească, cu un glas mărturisesc pre domnul ... pre noi pre calea cea dreaptă ce mĂ©rge la împărățiia ceriului și cu duh ceresc ne întărește, învățându-ne că petrĂ©cem viața cerească, pentru ca să câștigăm și lăcașurile ei să ne facem desăvârșit, dumnezeești și cerești. Și de vrĂ©me, dară, ce iaste așa, cu cuviință au numit ... că ne-au mântuit domnul Hristos de acești 5 vrăjmaș nemilostivi, ce am zis, putem să ne încredințăm și din mărturiile sfintei Scripturi. Că întâi, pentru păcat, Mihea prorocul zice: Lepăda-va toate strâmbătățile noastre și va arunca toate păcatele noastre întru adâncul mării. Aceștea sunt eghiptĂ©nii cei sufletești carii ... cei de obște a trupurilor) vrăjmașa moarte să va strica și dintr-acĂ©ia zi înainte nu va mai avea loc întru oameni. Pentru iad tot acestași apostol luminat arată, grăind: Nimica păgubitoriu nu iaste acelora carii sunt întru Hristos Iisus, carii nu dupe trup, ci dupe suflet umblă ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu

... mari a crea, Ea-ntre autori talente știe-a repărți și da Unul flacără-amoroasă poate-n versuri a descri, Altul prin trăsuri plăcute epigrama-a ascuți; Unul faptele eroici trâmbițând a celebra, Altul pe fluier, la umbră, păstorele a cânta. Sunt însă și oameni care nu cunosc cât prețuiesc, Cred că sunt un geniu mare și ... și oricâte laborați, Lustru, preț tot de la dânsa ne-ncetat vă-mprumutați. Mulți, împunși d-un neastâmpăr, în fuga lor avântați, Vor să-și scrie-ale lor versuri d-ale minții depărtați. În monstruoasele versuri ei cred că s-ar micșora Când ca lumea al lor cuget ar voi a ... Orice prea mult se va zice e sățios, neplăcut, Mintea, sație de dânsul, îl aruncă în minut. Cine nu știe măsura, nici a scrie poate ști; Peste alt rău dăm, mai mare, vrând d-un rău a ne feri; Un vers nu avea putere, și ajunge noduros ... se combin. Și cuvântul niciodată nu meargă-a se depărta De câte vrea ca să spună, vorbe cu zvon a căta. ...

 

Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu

... mari a crea, Ea-ntre autori talente știe-a repărți și da Unul flacără-amoroasă poate-n versuri a descri, Altul prin trăsuri plăcute epigrama-a ascuți; Unul faptele eroici trâmbițând a celebra, Altul pe fluier, la umbră, păstorele a cânta. Sunt însă și oameni care nu cunosc cât prețuiesc, Cred că sunt un geniu mare și ... și oricâte laborați, Lustru, preț tot de la dânsa ne-ncetat vă-mprumutați. Mulți, împunși d-un neastâmpăr, în fuga lor avântați, Vor să-și scrie-ale lor versuri d-ale minții depărtați. În monstruoasele versuri ei cred că s-ar micșora Când ca lumea al lor cuget ar voi a ... Orice prea mult se va zice e sățios, neplăcut, Mintea, sație de dânsul, îl aruncă în minut. Cine nu știe măsura, nici a scrie poate ști; Peste alt rău dăm, mai mare, vrând d-un rău a ne feri; Un vers nu avea putere, și ajunge noduros ... se combin. Și cuvântul niciodată nu meargă-a se depărta De câte vrea ca să spună, vorbe cu zvon a căta. ...

 

Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești

... și în lume, cât au trăit, ca să-i rămâie. AcĂ©stea dară și ca acĂ©stea lăsându-le, că cine a le scrie n-au fost, nici alții au purtat grijă, de n-au știut ei, sau n-au putut, ca să fie pus pe cei ce ar ... bătrânii ce povestesc de cele ce au fost. Ci și acĂ©lea foarte slab lucru iaste și primejdie de a le crĂ©de, pentru că de multe ori s-au luat seama, că de un lucru numai, doi într-un chip nu povestesc, ci unul una, altul alta băsnuiaște. Unde nici de la acĂ©lea nici o adevărată știință n-avem nici din cântecele cari vestesc de vitejii, au de alte fapte ... măcar dintr-acĂ©lea, deaca dintr-altele nu să poate afla; căci că într-însele să vĂ©de a zice cevași, dând pricinile pentru ce sunt date acĂ©le hrisoave, adecăte au sunt pentru că au dăruit domnii destoinicilor și bunilor slugi ocine, sau altcevași pentru vredniciia și mari slujbe ce vor fi făcut domniei și țărâi (cum fac împărații și domnii cei mari și ieftini), dăruindu-le, acolo povĂ©stea ...

 

Ion Luca Caragiale - Prospătura

... mai dea niciun crezământ nicidecum la nicio știre din nicio gazetă - căci toate știrile de tot felul din toate locurile și din tot momentul, nimeni altul decât noi, noi și numai noi suntem în stare a le da. O veste tristă pentru amatorii de giumbușuri ziaristice: Aflăm că d. Al. Sihleanu, cu sănătate și voie bună, s'a convertit. Știrea aceasta a produs ... se urmează cu mare iuțeală. Astăzi joi la nămiez în curtea Otelului de Orient, de peste drum de grădina Episcopiei, au intrat 4 cazaci călări. Pentru a putea da cititorilor cât se poate mai multe gogoși proaspete, anunțăm că am îngajat mai mulți corespondinți, câte unul pentru fiecare mahala din București. Astfel ne vedem puși în plăcuta poziție a da sub această rubrică gogoși, pe care nu oricine le poate ... tainul zilnic de până astăzi, dispunând a li se da tainul astfel sporit la trei zile odată regulat. Generalisimul, încântat de îngrijirea Consiliului pentru sănătatea bașibuzucilor, a adoptat propunerea adăogând în turcește, cu chiar mâna lui următoarele: Asemenea, ori câte de-ale mâncării vor putea bașibuzucii să ...

 

Ion Luca Caragiale - Noaptea învierii

... intra dintr-o dată cu un grad înalt; nu-i trebuia, pentru ca să ajungă polcovnic, nici vechime, nici practică, numele lui era de ajuns pentru înaintare. Așa e și-n literatura; ai învățat alfabetul, poți fi literat. Aminteri, nici nu s-ar explica progresul și bogăția de producere a ... A renviat Natura, a renviat viața și celor din mormânturi viață dăruindu-le! O zi frumoasă, măreață, sublimă va fi ziua de mâine pentru toți, pentru toți, - afară de Leiba Zibal, hangiul de la Podeni. Cine este acest Leiba? Este un jidan, un om, prototipul rasei lui în veci persecutate pentru ... se și de o umbră și urând pentru aceasta pe români, pe cari-i numește, în jargonul său barbar, trifene goi, adică infideli spurcați, tocmai pentru că sunt energici, îndrăzneți, nepăsători și voinici. El vede în îndrăzneala și voinicia lor o amenințare veșnică pentru lașitatea sufletului lui pururea clătinat de frică, de spaimă, de groază. El este în mijlocul românilor, ca o hienă, fricoasă deși crudă, în societatea leilor ... întregi, că un nebun furios vine în fața unei mari mulțimi de oameni să strivească, sub ochii lui, capetele copilului și balabustei lui unul de ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>