Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru POTRIVI (LA)
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 254 pentru POTRIVI (LA).
Alecu Donici - Înțeleptul și magnatul
... Alecu Donici - Înţeleptul şi magnatul Înțeleptul și magnatul de Alecu Donici Un înțelept odată ședea cu un magnat La sfat. — Tu, care cunoști lumea Și-n inime citești, Te rog să-mi lămurești De ce-n societăți alese mai anume, Nici prinzi de ...
Ion Luca Caragiale - Petițiune
... de dimineață. În biuroul registraturii generale a unei mari administrațiuni, impiegatul își pregătește registrul, așteptând să bată ceasul, ca să ridice oblonul de la ferestruia pe unde i se-nmânează corespondența oficială și petițiile particulare. Pe când se șterge de sudoare, gândind la cine știe ce, aude ciocănituri la oblonul lăsat. Se uită la ceasul său, regulat adineaori după cel oficial: 7 fără 5 minute… Dă din umeri, se șterge iarăși și gândește mai departe… Ciocăniturile de afară au ... partea cealaltă, se apleacă peste ea și ia batista. Impiegatul vrea să i-o apuce; dar domnul s-a șters pe frunte și la nas; pe urmă, aruncând batista la loc: — Mersi! — Domnule — zice impiegatul — zici că ai venit cu o afacere... Mă rog... Noi n-avem timp aici să stăm ... Ce? — Pensie. Impiegatul, ieșindu-și din caracter și zbierând: — Domnule, aici este Regia monopolurilor! aici nu se primesc petiții pentru pensii! Du-te la pensii, acolo se primesc petiții pentru pensii! — Așa? la pensii, care va să zică? Merge la ...
Constantin Stamati - Frunzele și rădăcina (Stamati)
... păstorul, Și sub ale noastre poale odihnește călătorul, Și a fecioarelor horă sub noi cântă și săltează, Iar dimineața și sara fragede privighetori La noi vin de desfătează Și primăvara serbează. Pân’ și însuși voi, zefirii, ușori și nestătători, Șuguiți cu noi neîncetatâ€�... Atunci glas cu umilință de sub ... Pierind însă rădăcina, vă uscați și voi pe loc, Și tot arborul atuncea nu este de altă treabă Decât numai pentru foc.â€� Fabula de la
Ivan Andreievici Krâlov - Frunzele și rădăcina (Stamati)
... păstorul, Și sub ale noastre poale odihnește călătorul, Și a fecioarelor horă sub noi cântă și săltează, Iar dimineața și sara fragede privighetori La noi vin de desfătează Și primăvara serbează. Pân’ și însuși voi, zefirii, ușori și nestătători, Șuguiți cu noi neîncetatâ€�... Atunci glas cu umilință de sub ... Pierind însă rădăcina, vă uscați și voi pe loc, Și tot arborul atuncea nu este de altă treabă Decât numai pentru foc.â€� Fabula de la
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII
... sprijinește, Și ce câștigă numai cu anii; însă vremea Nu dă esperiență la cei ce nu pricep A lucrurilor reguli; iar omul silitor La ea s-ajungă poate și-n vârsta tinereții; A mele vorbe însă vor fi disprețuite, Și mulți nătângi în lume vor crede ne ... pradă visteria și moare într-un ștreang, Așa precum se cade la făcători de rele. Pre unul pilda bună îl întări-n virtute, Pre altul la pieire tot pilda l-a adus. De-aș vrea să sting din vreme scumpetea-n fiul meu I-aș dezveli năravul în toat ... gunoiat în vreme, căci altfel în zadar Nădăjduiești în rodul pre care-ai semănat. Bețiv s-alese Filip; el fu crescut de-o rudă Supusă la beție. Mirtil curvar se face, Căci a avut un mentor curvar și verigaș. În veci din gura Savii nu iese adevăr, Tot ce ... n minte spune; Ne-aducem îns-aminte și de a lui bunică, Ce cu neîncetare hodorogea minciuni. Silvia-și dezvăluiește rotundul frumos sân, La toți zâmbește dulce, din ochi le face semne, Își pune alunele și se sulimenește. De ...
Paul Zarifopol - Flaubert și Anatole France
... a declarat pentru inconsecvența elegant-sistematică. Antipatia pentru romantism, însă, pare să se fi păstrat statornic, de când făcea cronici literare în Le Temps până la romanul din care am citat mai sus, scris la bătrânețe. Flaubert era, negreșit, greu împovărat de păcate romantice; France le-a însemnat în două lungi foiletoane, cu stăruința solidă pe care o ... că orice epocă e banală pentru cei care o trăiesc. Treizeci de ani mai târziu, France însuși cântă în zeci de pagini, oarecum lirice, din La RĂ©volte des Anges, minunea unică a vieții grecești, când nu era decât flori, lapte, vin parfumat și cântece un chef delicat și ... poezii lirice inteligente și fără exagerări de exemplu: car son âme confuse et vaguement ravie / a dans les jours de paix goűtĂ© la douce vie./ Au sein des bois sacrĂ©s... / la peur est ignorĂ©e et la mort est rapide; / aucun Ä™tre nexiste et ne pĂ©rit en vain. / Lamour, lamour puissant... / VoilĂ¡ le dieu qui crĂ©e incessament le monde ... gândiri ca aceste, frumos echilibrate. Față cu un suflet atât de perfect logic și bine încheiat, înțelegem că trebuie să fi ținut din toată inima ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul și slăninele
... foc de paie cu cîteva găteje ; îl pîrliră, îl frecară cu cărămida ; îl spintecară ; slăninele le făcură în patru și le atîrnară în podul casei. La urmă, românul, mulțumit, vroi să dea cîteva bucăți de carne pravoslavnicului. Bătrînul își făcu cruce, se cutremură și cu nici un preț nu voi să ... să șteargă slăninele spînzurate în podul casei. Se gîndi el ce se gîndi, și înainte cu „Doamne-ajutăâ€� și cu Sfînta Scriptură. Cînd ajunse la ușa vecinului, vecinul sărac, rupt de oboseală și ghemuit de frig, dormea dus, cu nevasta și cu copiii, claie peste grămadă. Cucernicul bătrîn vru să ... și tare : - Balaurul acesta pe care l-ai zidit a-l batjocorî pre dîînsuuul ! Aș ! pace ! Parcă era mort balaurul acesta. Dibuind pînă la capătul celîlalt al patului, dete peste muiere și zise : - Marea aceasta, este mare și laaaatăăă ! Învîrti mîinele pe dasupra copiilor ! - Acolo, juvini mari și mici ... maari și miiiici... corăbiiile umblăăă ! Și încredințîndu-se că dorm toți ca niște bușteni, se duse în tindă, orbăcăi pînă înnemeri scara și, așezînd-o la gura podului, zise prelung și pe nas : - Aceasta este scara pe care, pe care, văzutu-o-a Iacov în vis, și îngerii Domnului ...
Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale
... să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare ... cât de veche, de mare și de autonomă, nu poate să nu se influențeze de alte literaturi. Dar aceste influențe nu mai creează raportul de la învățător la ucenic; influențele, în cazul acesta, aduc numai fermenți care înviorează literaturile, le procură puncte noi de vedere a lumii etc.) Prima propoziție se ... fi dat poezia populară. Dovadă sunt resturile de "vechime" din poezia lui, accente și forme care aduc aminte de Văcărescu -- "vechime" care se observă și la un "modern" ca C. A. Rosetti chiar -- "vechime" care se explică prin lipsa influenței poeziei populare --, a acelei literaturi naționale care ... care a înnoit și mlădiat totul. (Poezia populară dă unui scriitor cult o mulțime de resurse specific naționale. Dar dacă nu i-ar pune ...
Paul Zarifopol - Unul care a luptat contra prostiei
... de prost-gust și păcat contra sfântului duh. Moartea celui vesel te face doar ursuz. Literar, France a murit acum zece ani, cu La RĂ©volte des Anges. Un neastâmpăr senil l-a împins să lățească deplorabil amintirile din copilărie și a servit doar să ... a fost închinată istoriei Pinguinilor. France însuși ne arată astfel care este cartea între cărți. Să nu luăm însă vorba lui numai ca o aluzie la istoria satirică a Franței. Lîle des Pingouins este enciclopedia humoristică universală a celor mai fundamentale, mai obraznice, mai pompoase prostii, în ... aceea, abaterile lui literare în domeniul sentimental sfârșesc în strâmbături. Literatura franceză este cea mai bogată poate în oameni unilateral și splendid inteligenți. Montaigne, Rabelais, La Rochefoucauld, Voltaire formează trupa de care veșnic nu se va liniști nici mângâia oastea compactă a proștilor, a celor gravi ca ... iconoclastă criză din câte a încercat spiritul european. Pe urma ei n-a rămas glorie istorică neciuntită, nici idee venerabilă nechemată la răspundere și neumilită, fără cruțare. De aceea, râsul lui France e complex și adânc, concluzia artistică a vremii celei mai frumoase de inteligență ...
Grigore Alexandrescu - Pisica sălbatică și tigrul
... de pe ghindaru unde era urcată, Pisica socoti Că poate a-l îngrozi; Și făr-a pierde vreme se adresă îndată La tigru ce trecea, Fără a o vedea: „Ia stăi, mă rog, puțin, jupîne de pe jos, Care te socotești Că nu știu ...
Anton Pann - Carul frânt - Nevoia învață pe om
... Anton Pann - Carul frânt - Nevoia învaţă pe om Carul frânt – Nevoia învață pe om de Anton Pann Un om la lemne mergând Și carul în drum frângând, Ca și alte dăți l-a dres Și la casa sa a mers. Copilul sau alergând Și carul frânt dres văzând, Îl întreabă: "Taică! dar Cine-ți drese carul iar?" Tatăl său ... copilul meu, Ea știe ce nu știu eu" "D-apoi unde șade ea?" Copilul să știe vrea. "În pădure", i-a răspuns. Și la treaba lui s-a dus. Deci copilul mai crescând Și la pădure mergând, Peste loc rău cum a dat, Frânse carul încărcat Și, să-l dreagă neștiind, Fluiera, la el privind. Apoi aminte ș-adus Tatăl sau cum i-a fost spus. Ș-începu a alerga În sus, în jos ... nevoie, fă! Vin’, mă-nvață, ori îl fă" După ce a văzut dar Că strigă într-un zadar, Să apucă singurel, Căznește destul la el, Potrivit, nepotrivit, Bine rău, a isprăvit. Acasă dacă a mers Ș-îl văzu tatăl său dres, Îi zise : "Ei, fătul ...