Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE SOCOTEALA LA
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 178 pentru FACE SOCOTEALA LA.
Mihai Eminescu - Pentru păzirea auzului
... Mihai Eminescu - Pentru păzirea auzului Pentru păzirea auzului de Mihai Eminescu Dacă auzi în aer cântare dulce, veche, O taie chiar cu sila de la a ta ureche  Căci cântecele-acestea te-nchină dezmierdării Și-ți leagănă simțirea pe undele uitării; Se varsă înlăuntru-ți a ... fluierați de-aceea urechea-n versul iambic: Picioru-ușor se mișcă în saltul ditirambic, Fără de rânduială, și dulce și molatec, Ca ceara ea îți face sufletul muieratec. De vrei să scapi de ele, de-urmarea lor amară, Astup-a ta ureche tu singur chiar  cu ceară. Nu ... gura lor ca gura muierilor să fie. Păreau c-a lor ființe sunt cu muierea gemeni, Cântau cu glasul dulce și rugător asemeni. La cânturi desfrânate ei ascultau cu haz, Se îmbătau de patimi, se îmbrăcau cu-atlaz Și numai în odihnă și-n desfătări de rând, Culcați pe ... pune-n poartă, epitrop pune paznic. Iar despre-un alt se spune că mult au îndrăgit P-un chip pe care singur cu mâna-i la
Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu!
... că v-am spus că sunt o pereche de case. Nu cereți și dumneavoastră socoteala de toate până într-una. Când era copilă, dumneaei pomenise la părinți masă rotundă pusă în pat; de la o vreme însă încoace masa e la modă să fie în mijlocul casei, sau rotundă, sau în patru colțuri. La masă, pentru economie, acoperișul și șervetele nu prea sunt curate, ca nu cumva cu deasa spălătură și frichinire să se rupă curând; tacâmurile mesei nu ... — pentru că dumneaei merge și la biserică, mai vârtos când are să arate lumii că nu cutează nici o marțafoaică să-i meargă înainte la mir. Odată s-a întâmplat una ca aceasta și s-a făcut lucrul dracului în toată mahalaua; dar mai spuie și ... la curte cu călimările la brâu sau (de e îmbrăcat nemțește) cu cravata răstignită pe piept — pentru că și dumnealui se ține de modă. La scară, în pridvor, sunt câțiva hamali ce se țin după un jupân ce strigă: "Marfă! marfă!", cărând teancurile în spinare. Jupânii sunt înăuntru vreo patru ... își aduce aminte că trebuie să gătească de masă, pentru că am spus că dumneaei este foarte îngrijitoare. Călin în vremea aceasta șade pe vatră ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos
... acesta Mesiia cel adevărat și mai vârtos că peste puține zile era să moară cu moarte nicinstită. Drept acĂ©ia, ce alt ar fi trebuit la această nevoe a necredinții, fără numai ajutor de la Fiiul lui Dumnezeu, de la Hristos, carele cu adevărat le-au dat mare putĂ©re și mare ajutor. Că i-au suit într-un munte și s-au schimbat înaintea ... pentru aceasta au adus la mijloc unul din cei morți, pre Moisi și unul din cei vii, pre Ilie. Și cum că vor să vie la împărățiia ceriului, împreună, viii și morții ni-o adeverează fericitul Pavel, la 15 capete cătră corinthĂ©ni, zicând: Toț nu vor adormi, iar toț ne vom schimba de trupul acest stricăcios și ne vom face nestricăcioși. Și să arată lor Moisi și Ilie. Oare pentru ce? Pentru patru lucruri: una pentu ca să scoață de la norod acea socoteală mincinoasă, ce avea asupra lui Hristos, că unii îi zicea că iaste Ilie, alții îi zicea că iaste Ieremia sau, unul din proroci; a ... și stăpânitor, al vieții și al morții și stăpânĂ©ște pe cei vii și pe cei morți și, când îi chiamă, vin, precum adeverează poeticul ...
Grigore Alexandrescu - Cometei anosate pentru 13 iunie
... Ce-n grab or să-ntărîte mînia ta stelească, Prin fapte mai cumplite, prin crime și război. Ce! ai uitat tu oare potopul d-altădată, La care, cum s-aude, destul ai conlucrat, Atunci cînd tata Noe în luntrea-i deșălată Plutea pe universul subt unde înecat? Ei bine! omenirea ce ... nu! bagă de seamă să nu faci o greșeală, De care mai în urmă amar să te căiești; Ba încă să dai, poate, o aspră socoteală Preabunului părinte al rasei omenești. Căci noi avem de lucru în Țara Românească; Legi vechi și ruginite avem să le-nnoim, Regulamentul multe are să ...
Alecu Donici - Vulpea și bursucul
... întâlnind pe vulpe-au întrebat. — Oh, dragă cumătre, am dat peste păcat, Sunt, iată, surghiunită! Tu știi că eu am fost în slujbă rânduită La o găinărie. Cu trebile ce-aveam, odihna-mi am lăsat, Și sănătatea mi-am stricat; Dar tot eu am căzut în groaznică urgie, Pe niște ... cu vreun pui? — Nu, dragă cumătră; dar când ne întâlneam Eu cam ades vedeam: Că tu pe botișor Aveai și pufușor. Se-ntâmplă și la noi de vezi Cum altul, având loc, așa se tânguiește, Încât îți vine mai să-l crezi Că abia din leafă se hrănește. Dar astăzi ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X
... Pentr-acea de-a lor cărți învățate Și-acu ne mirăm; și cu dreptate! [4] Dar' încătro râvna te răpede Din țigănime păn la pustie, Dragă musă?... Cine nu-ți va crede Că traiul bun face veselie, Iar' ajunul pe nime hrănește? Însă tu de țigani povestește. Păn' țiganii n-avea ce să-îmbuce, Gândeai că nu știu îmbina doao; Dar ... care poporului în mână Lasă cârma și puterea-întie, Acel unirea deobște dejghină, Pierde țara, după-a mea părere!... Dă sabia-în mână la turbat Și cuțit pruncului neînțărcat. În scurt, la macar ce repĂșblică Tu n-afli liniște-adevărată, Toate să strămută, să-înduplecă, Nu e lege statornică,-așezată; Nici poate fi, că porunci-s multe ... stăpânească, Toată-acest feliu de pricire-înceată, Toata vrajbelor să stânge iască, Căci nici unul pre monarhul țâne În cevaș' asemene cu sine, Ci caută la dâns întru nălție, Ca la un Dumnezieu pământesc, Nici poftește-asemene să-i fie. Deci, mai mult ca să nu mă lățesc, Încheiu cuvântul și vă zic iară: Monarhia-i ... Încă și mai păgubitoare Totdeuna fu pentru cetate Ș-întru societățile toate. Care-au cetit istoria vechie De la ...
Radu Greceanu - Începătura istoriii vieții luminatului
... după ce s-au așăzat domnu, au trimis boiari în toate părțile, pre unii la Poartă, pre alții la pașa serascheriul, ce era cu oști la Baba, pre alții la hanul, de ș-au făcut toate isprăvile domniei 6 Cap. VI - Cum au venit domnului poruncă de la împărăție în anul dentîi al domniei de s-au dus la Cerneți cu cîtăva oaste într-ajutor oștilor turcești, ce era acolo și de alte porunci ce era a face, și cum venirea nĂ©mților s-au întîmplat în țară a întra 7 Cap. VII - Cum au trimis nemții sol la Costandin-vodă, făcînd știre că vor să între în țară și apoi măriia-sa încă asemenea boiari soli au început a trimite la ... după ce s-au așăzat domnu, au trimis boiari în toate părțile, pre unii la Poartă, pre alții la pașa serascheriul, ce era cu oști la Baba, pre alții la hanul, de ș-au făcut toate isprăvile domniei După aceia Costandin-vodă, întorcîndu-să la curtea domnească, împreună cu toți boiarii, făcut-au sfat și socoteală și au trimis boiari la
... unde-a vrea, dându-i și două carboave de cheltuială. Ivan atunci mulțumi mai-marilor săi și apoi, luându-și rămas bun de la tovarășii lui de oaste, cu care mai trase câte-o dușcă, două de rachiu, pornește la drum cântând. Și cum mergea Ivan, șovăind când la o margine de drum, când la alta, fără să știe unde se duce, puțin mai înaintea lui mergeau din întâmplare, pe-o cărare lăuntrică, Dumnezeu și cu Sfântul Petre, vorbind ei ... milostiv. Vezi-l? Are numai două carboave la sufletul său; și, drept cercare, hai, fă-te tu cerșetor la capătul ist de pod, și eu la celălalt. Și să vezi cum are să ne dea amândouă carboavele de pomană, bietul om! Adu-ți aminte, Petre, de câte ori ți-am spus ... Să-ți aducă palce câte vrei, și fă-ți datoria cum știi; c-apoi om oi fi și eu, helbet! În sfârșit, nu trece mult la mijloc, iaca se pomenește Ivan cu un car de palce cum îi plăcea lui. Le ia și le leagă la un loc, tot câte două-trei, după cum își știa meșteșugul. Dar, până ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII
... pradă visteria și moare într-un ștreang, Așa precum se cade la făcători de rele. Pre unul pilda bună îl întări-n virtute, Pre altul la pieire tot pilda l-a adus. De-aș vrea să sting din vreme scumpetea-n fiul meu I-aș dezveli năravul în toat ... Un ceas odihnă n-are; apoi așa viață Cu multă avuție, o socotești ferice? De mi s-ar părea iarăși că e risipitor, I-aș face cunoștință viața lui Clearh, Pre care creditorii îl țin la închisoare. Când ar vădi plecare către trupească poftă, I-aș arăta pre Melit de bube rele plin. Slugi, mancă, guvernantă m-aș îngriji s-aleg ... gunoiat în vreme, căci altfel în zadar Nădăjduiești în rodul pre care-ai semănat. Bețiv s-alese Filip; el fu crescut de-o rudă Supusă la beție. Mirtil curvar se face, Căci a avut un mentor curvar și verigaș. În veci din gura Savii nu iese adevăr, Tot ce visează noaptea, ce-i vine ... n minte spune; Ne-aducem îns-aminte și de a lui bunică, Ce cu neîncetare hodorogea minciuni. Silvia-și dezvăluiește rotundul frumos sân, La toți zâmbește dulce, din ochi le ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XI
... i slujască Despoindu-l cu sâla de-avere, Apoi cu îndrăzneală tâlhărească Robește țări, arde orașe, sate, Și pe unde merge strică toate. Fii de la părinți ia-în tărie, Armându-i asupra lor ș-a toată Patria, din deșartă mândrie, Cu oaste la război învățată, Face-asupra tuturor năvală; De sânge-omenesc nu să mai spală. Un tinăr Machidonean să scoală Și jĂșnghie-o jumătate de lume. Pentru ce? Pentru deșartă ... adevărate, Când oamenii nu primesc de bine!... Drept aceasta, musă, lasă-aceste Și spune-a țiganilor poveste. Cum a doao zi, la răsărite, S-iviră-a soarelui călăuze, Albele zori în haine-aurite, Lin zâmbind cu rumeoare buze, Îndată deputĂ¡ția toată Fu la marele sfat adunată. Toți aștepta cu nesuferință După-a lui Janalău socoteală, Căci Slobozan cânta biruință, Când bunul Janalău să scoală Și stând adunării denainte Cu ceste-începe-a ura cuvinte: ,,Măcar că eu, bărbați ... voi sili s-arăt buna Și reaua parte sau lipsa ce-are Fieșcare stăpânie-în sine, Ca să puteți alege mai bine. Deacă vom lua la socoteală
... societate umană are felul ei de a fi și gradul ei de dezvoltare pe scara evoluției. Și nimic din lume nu se potrivește la fel în două țări sau două societăți umane. 19. ...umblând cu iluzii vane nu vom putea crea posibilul. Cheltuind energia cu zădărnicii, de unde energie ... de la Nisa, arată și ele pe toate străzile concepția amorului masculin dintr-o vreme, pentru că croitorii și cocotele sunt numai niște seismografe sensibile la felul de a simți al bărbaților. 21. Fiindcă cineva nu te lasă să faci un lucru, urmează, oare, că acel lucru e rău ... cântat pe Toma Alimoș. 24. Se știe că ceea ce este departe, ni se pare uniform. Pentru un călător, oamenii dintr-o țară străină par la fel. Când categoria umană e inferioară și, deci, mai puțin diversă, uniformitatea aparentă ni se pare și mai mare. Mai departe, când ieșim din omenire ... prea mult abstracționism ar fi nevoie de o doză de gorilism. De fapt -- și chiar când pe spirala progresului ne aflăm în ascensiune -- suntem încă la începuturile omenirii. Cele câteva zeci de mii de ani de când suntem ,,oameni", sunt prea puțin lucru în evoluția speciei, dacă soarele ne mai îngăduie ...