Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ MIROS
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 121 pentru FĂRĂ MIROS.
Nicolae Filimon - Omul de piatră
... chemă pe împărăteasa și-i dete buruienile să le fiarbă și să le bea. Împărăteasa chemă pe bucătăreasă și-i dete buruienile să le fiarbă, fără să-i spuie de ce treabă sunt. Bucătăreasa, neștiind puterea lor, gustă dintr-însele și apoi le duse împărătesei să le bea. Nu trecu mult ... Frumos, știu că ai plecat să cauți pe doamna Chiralina, s-o iei de soție; dar nu vei putea să ajungi pînă la împărăția ei fără ajutorul fiului meu. Rămîneți aci, dar trebuie sa vă ascunz foarte bine, căci cum o simți fiul meu că se află la mine oameni după ...
... Apoi ia, îți spun eu dumitale, ducea tătuca banii la boier, cu dânsul mergea Anicuța, da pe atunci Anicuța era de vreo șapte-opt ani, fără minte cu totul, nu se vedea de la pământ. Pân' la Calancic a mers bine, iar când a ajuns la Calancic ... bani? Du-te-n dracu. — Banii cei ce-i duci boierului pentru arendă. Dăi, așa și pe dincolo, pleșcatule, că-ți pierzi sufletul. Mori fără pocăință. Și începură a-și arăta asupra tătucăi blestemățiile lor, da tătuca în loc să-i roage, să plângă ori ceva, se mâniase ... că tătuca șade culcat pe pământ și forăiește, îndată o pișcă de fugă, când pe sub tufe, când prin vâlcică, înapoi, acasă. Fetița era micușoară, fără de orișice înțelegere și fugea așa, încotro o duceau ochii, că drumul nu-l știa. Pân' acasă erau vreo nouă vrâste. Altul ajungea într-un ... că tătuca ar fi murit și că zace în drum, culcat de-a curmezișul, și i se pare ei — dacă era copil fără de minte — că pe sărmanul tătucă îl mănâncă lupii și câinii, că calul nostru s-ar fi dus departe în pădure și că pe ...
... Apoi ia, îți spun eu dumitale, ducea tătuca banii la boier, cu dânsul mergea Anicuța, da pe atunci Anicuța era de vreo șapte-opt ani, fără minte cu totul, nu se vedea de la pământ. Pân' la Calancic a mers bine, iar când a ajuns la Calancic ... bani? Du-te-n dracu. — Banii cei ce-i duci boierului pentru arendă. Dăi, așa și pe dincolo, pleșcatule, că-ți pierzi sufletul. Mori fără pocăință. Și începură a-și arăta asupra tătucăi blestemățiile lor, da tătuca în loc să-i roage, să plângă ori ceva, se mâniase ... că tătuca șade culcat pe pământ și forăiește, îndată o pișcă de fugă, când pe sub tufe, când prin vâlcică, înapoi, acasă. Fetița era micușoară, fără de orișice înțelegere și fugea așa, încotro o duceau ochii, că drumul nu-l știa. Pân' acasă erau vreo nouă vrâste. Altul ajungea într-un ... că tătuca ar fi murit și că zace în drum, culcat de-a curmezișul, și i se pare ei — dacă era copil fără de minte — că pe sărmanul tătucă îl mănâncă lupii și câinii, că calul nostru s-ar fi dus departe în pădure și că pe ...
Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român
... și comestibile român, cu vervai cunoscută, ține pentru protecționism un discurs foarte sărat și foarte gustat: vorbelei merg ca untul și bine cântărite și socoteala fără cusur. (Aprobări în tot publicul.) DIRECTORUL fabricii Lemaiâtre, un om cu multă greutate, e de aceeași părere. D-sa crede că fierul trebuie bătut pânăi ... unei țări agricole: cu acest sistem ni s-ar croi o soartă prea grea, care ne-ar strânge rău în spete; pardessus le marche [1] , fără să prindem de veste, ne-ar căptuși străinii din cele două emisfere. Oratorul o încheie fără să treacă cu un milimetru măsura în privința celor două emisfere... Un elegant discurs! Se șoptea în congres că președintele îl comandase din vreme, e ... contrară aceleia ce susținem noi? Sunteți turbați? Eu, domnilor, până acum nu m-am baccilit; mie-mi place să pun virgulele pe i! Susțin că, fără protecționism, România, pe calea economică, nu va putea fi decât un mic rob al marei Europe industriale! (Aplauze turbate.) DIRECTORUL fabricii de bazalt artificial: Acel ...
Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului
... aceasta, iată care-mi este planul ; Vrînd cucoanele să afle o mai bună mulțămire, Trebuie să v-urmați drumul s-ajungeți la mînăstire.â€� Deci fără multă zăbavă, purced cu răpeziciune Trăsurile încărcate spre satul numit Răpciune. Aicea aga Costache din norocire zărește Că surugiul ce mînă pe cai se cam ... Tit sau vr-un Mecena din ei tot nu se ivește. Surugiul de rușine văzînd astă mîitură Au rămas mut de ispravă, parc-au născut fără gură, Privind astă chibzuire și plesnituri minunate, Ofta știind c-acel plesnet va suna și pe-a lui spate. Din calea noastră în ... că plîngeam de durere : „Să mor noaptea ce-i lăsată spre odihnă și plăcere ! Și să mor mai ales încă într-o-ntunecată stare, Fără să aib nici duhovnic, nici capăt de lumînare.â€� Dar de așa hal pătrunsă cereasca milostivire, Am ajuns fără primejdii pîn la sînta mînăstire, După o noapte ticnită, Ceahlău-mbrăcat cu ceață Spre schit aruncîndu-și fruntea, ne-au dat bună dimineață, De aici ... nu mai sosise Și-a cărăntinei bordeie de trecători se tixise, Au pus la cale să-i facă o casă nouă de scînduri,
Ion Luca Caragiale - Caut casă...
... la dreapta, două odăi; dincoace, la stânga, alte două. La deschizătura ferestrelor se vede cât de groase sunt zidurile. Pe firida uneia din ele, șed fără primejdie șase borcane respectabile de murături. Ce ziceți de sobe? Cu ce dignitate magistrală stau, proaspăt văruite, la locurile lor, gata să prezideze o dezbatere ...
Mihai Eminescu - Fata-n grădina de aur
... i stă s-o coacă, Și-n acest rai, în astă lume suavă De mulțămire se simțea bolnavă. Dar de a ei frumseță fără seamăn Auzi feciorul de-mpărat Florin, Norocul lui cu-al ei îi pare geamăn, De-atunci un foc îl mistuie în sin. ,,În van stau ... de-ți cată ținta, Căci strimt e drumul și e grea potica. Ia calul meu cel alb; el se avântă, Ca gândul zboară-n lume fără frică, Dar dacă vrei s-o afli, ține minte: Nu sta în valea- aducerei aminte . Porni în lume, singurel, în toiu-i. Îl duce calu ...
... vrea să ție minte. Destul că nu mai este  și chipul ei cel blând, Surisul ei cel timid și ochiul ei cuminte Sunt duse fără urmă de pe acest pământ. S-a stins. De-aceea însă el ar vrea înc-odată Să vadă lunca verde, valea pierdută-n ... din pustie pot să-l arunc c-o mână În cer  și dânsul negru deșert să fie iar? Ca sus pământ să fie întins fără lumină Și negru fără stele, ca globu-ne de tină Și ale lui întinderi, cu gându-mi să le ar. Iar jos să cobor mândra a cerului ... o piramidă mare Puind în ea a vieți-mi frumos mărgăritar : Figura ta de marmur Â. Și-n noaptea cea pustie În caos fără stele, în vecinicul nimic M-aș arunca în doliu să cad o vecinicie Îu viața mea sfărmată de-o lungă nebunie Etern, etern cu doru ...
Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea
... CÂND SE GĂTEȘTE ÎN LATURI, NUMAI DIN MIROS TE SATURI Nastratin Hogea-ntr-o seară la fereastră cum ședea Își lungea nasul aiurea, p-alții fără a-i vedea; Trecând unul din prieteni: - Ce miroși ? l-a întrebat. - Vecinul meu – el răspunse – gătește scumpe mâncări ... s-a oprit a-l întreba De ș-a plătit datoria. Iar el îi răspunse: Ba! - Dar ce umbli fără grijă, când te știi că ești dator ? - Grija – zise el – s-o poarte cel ce este creditor. CÂND CERI ȘI NU ȚI SE ... pe coș în jos, Se ivi-n el umbra lunii în chip de stâlp luminos, Și lăsându-se la vale p-acea umbră, amăgit, Deodată fără
Constantin Negruzzi - Melancolie (Negruzzi)
... au povață și-nvrăjbirea între ei! — Nu mai sunt! — A lor cenușă ce-n văzduh fu aruncată De fii corci și fără cuget cu dispreț este călcată! Ah! curând sosi-va vremea ticăloșii a simți În ce râpă egoismul are a-i prăpăstui ...
... un plâns amar mă-neacă. Zâmbiră între dânșii bătrânii tăi prieteni Și singuri ne lăsară... Te-ntreb într-un târziu, Uitându-mă la tine, privind fără să știu: La ce-ai venit, regină, aicea în pustiu? Ce cauți la barbarul sub streașina-i de cetini? Cu glasul plin de lacrimi, de ...