Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN CE IN CE MAI MULT
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 1534 pentru DIN CE IN CE MAI MULT.
Traian Demetrescu - Din glasul tău
... Traian Demetrescu - Din glasul tău Din glasul tău de Traian Demetrescu Ai stat o seară, lîngă mine. Pe-o bancă, și-am vorbit De cîte-n lună și în stele â ... a fost ieri? O seară trece și se uită, Ca multe alte seri... Dar mie mi-ai rămas în suflet O fericire rară : Ceva din glasul tău, mai
Ion Creangă - Amintiri din copilărie
... mea. Și cea dintâi școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgâtie de copilă ageră la minte și așa de silitoare, de întrecea mai pe toți băieții și din carte, dar și din nebunii. Însă părintele mai în toată ziua da pe la școală și vedea ce se petrece... Și ne pomenim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un scaun nou și lung, și după ce-a întrebat de dascăl, care cum ne purtăm, a stat puțin pe gânduri, apoi a pus nume scaunului Calul ... ne pofti pe fiecare la Balan și a ne mângâia cu sfântul ierarh Nicolai pentru durerile cuvioaselor muște și ale cuvioșilor bondari, care din pricina noastră au pătimit. Nu trece mult după asta, și-ntr-o zi, prin luna lui mai, aproape de Moși, îndeamnă păcatul pe bădița Vasile tântul, că mai bine nu i-oi zice, să pună pe unul, Nic-a lui Costache, să mă procitească. Nică, băiat mai mare și înaintat în învățătură până la genunchiul broaștei, era sfădit cu mine ...
Mihai Eminescu - Din când în când...
... Mihai Eminescu - Din când în când... Din când în când... de Mihai Eminescu Eu te-am iubit îmi pare-un veac, tu nici măcar din când în când, Și nici ai vrut să alinezi al meu amar din când în când. Erai frumoasă cum nu e nimic în cer și pe pământ; Azi nu mai ești precum ai fost, frumoasă doar din când în când Și ochii tăi ce străluceau mistuitor și înfocat Sunt osteniți și se aprind cu mult mai rar din când în când. O, spune-mi, suflet dulce, tu, pe care-atâta l-am iubit, Dac-ai aflat în calea ta vrun solitar din când în când, Care de-adâncul meu amor atâta de nemărginit Măcar ca-n vis să-ți fi adus aminte iar din când în când. Nu! Ai trecut din mâni în mâni prin toți acei oameni de rând, Tu, trupul tău cel dulce plin le-ai dat în dar din când în când, Cu al tău suflet așa cald ș-adormitor nu i-ai atins, O, și nici unul n-a-nțeles atâta ... Cu câtă inspirare eu, cu cât înalt ceresc avânt Apropiam de gura mea acest păhar din ...
George Coșbuc - Fata craiului din cetini
... Voinic-Zorilă, copil născut în zori, Braț greu la bătălie și trăsnet la izbândă; Era mezinul Grangur, om bun, inimă blândă Milos; și era fiul din urmă Trandafir, Frumos ca o poveste, isteț ca un Arghir! Așa erau feciorii: iar Tabără-mpăratul Din inimă iubindu-i pe unul ca pe altul, Sta-n cumpănă și-n gânduri și mult îmi chibzuia Și mult își bătea capul, căci dânsul nu știa La care dintre principi să lase-mpărăția? Din ei care-i mai vrednic? În care-i vitejia Mai mult înoțălită? Un suflet creștinesc, Menit pentru mărirea de tron împărătesc, Și-o inimă domoală în care fiu trăiește? O minte mai vicleană pe care-l fericește? Din ei care-i mai vrednic? Iubindu-i pe tustrei, El nu putea s-aleagă pe nici unul din ei, Iar neputând s-aleagă, era tot trist, sărmanul, Și tot pe gânduri grele cu lunile și anul! Dar iată, veste mare prin lumi s ... turnul de mărgele și-n jur cu bărbănoc La capătul Cetății fugarul stă pe loc Și sforăie și bate în țărnă cu piciorul Și nu mai vrea să plece. Descalecă feciorul Și-n jur privește: vede o babă, care sta De cârje răzimată și care-apoi era ...
Andrei Mureșanu - Eremitul din Carpați
... deșeartă a omului silință Spre tot ce mintea-ncearcă, geniu-i deplinit, - Străbate apa-n piatră și stric-a ei ființă, De ce nu chiar și omul cu naltul său spirit? O faptă glorioasă, păstrată-n istorie Din evii barbariei străvechi ce au trecut, Însuflă până astăzi curagi și bărbăție Și-ndeamnă-a merge sigur pe drumul început. Pruncuțul mic de zile se-mpiedecă și ... viitoru-nvață cu fruct de la trecut. Martirii legei nouă, vărsându-și sacrul sânge În cauza cea morală și plină d-adevăr, Formară o falangă ce nu se mai înfrânge, Și care stă din seculi, ca stâlpul cel de fier. Cât pentru-a mea chemare aci-n singurătate, Vă spun că am plăcere a fi ... ce cochetează colo în căpitale Românii prin saloane, eu văd și-aud de loc. Din timp în timp voi scrie, să știe fiecine Pe cel ce s-amăgește prin jucării pruncești De-și vinde fii și mamă în urmă și pre sine; Pre cei ce varsă ura în inime frățești. Iar dacă-un caz fatale ar da vot de pierire, Ștergând ...
Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului
... sus-numitele felinare. Primiți, vă rog, etc. G h i ț ă V. ... comerțant" D. Ghiță V. ... este un iubitor de lumină, care urăște foarte mult întunericul. E bine — cu atât mai bine că felinarele sus-numite nu au fost supuse la tortură; mai ales cum sticla nu prea rezistă; afară numai că fiind rea conductoare, ea și-ar putea bate joc de tortura cu electricitate. * Romanul, din Roman, ne dă următoarea notiță științifică: „Aflăm că s-au înaintat parchetului de către d. doctor Meixner mai multe buruieni otrăvitoare, precum: cupru sulfuric, alumen crud, pucioasa graninacia, boz, amestecătura de cretă și pucioasă pisată, și o strachină cu alefiu, găsite la baba ... roman, Acuma oțelite la culmele balcane, Tresaltă ca și-n timpul strămoșului Traian. O, mare poet! tu care cu ochii geniului vezi pe cer ceea ce n-au putut vedea până acuma cele mai perfecte telescoape, un soare înconjurat de stele, ce imn de bravitate vei intona tu când România va deveni ceea ce dorește d. Dum. Brătianu, cel mai mare imperiu din ...
Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848
... Încercarea de răscoală din ziua de 28 martie 1848, care avu în Iași o nereușire atât de tristă, grație unor șefi buni de gură și mai buni încă de fugă, a obligat pe mulți tineri din Moldova, victime entuziasmului patriotic, a se desțăra, pentru ca să scape de persecutările unui guvern cuprins de spaimă. Unul din ei, pe care-l vom numi Vali, era mai cu deosebire amenințat de a resimți efectul acelei spaime domnești, ce se traducea în acte de cruzime, însă el parveni a se refugia în munții Hangului. Visul s[...]n urma evenimentelor din capitală, nu țintea la mai puțin decât la deșteptarea poporimii muntene, pe care el voia să o reverse ca un torent asupra tronului. Vis naiv al unei închipuiri de poet ... căta să ne facă vreo daună? -- Atunci i-om ciomăgi și noi pe dânșii! La acest răspuns simplu, dar cuprinzător puse a cânta: Mult mi-e drag, mult mi-e drag Frățiorul de ciomag, În dușmani cu el mă bag Și le trag, și le trag... etc., etc. Vali se deșteptă din visu-i și se apropie de grupele damelor C. ieșite în balcon. Aici se vorbea de o reprezentare ...
Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil
... I - Boierii așezate de Alexandru-Vodă cel Bun și Bătrân Logofăt mare judecător și alegător de ocine. Ispravnic pe o seamă de oameni de frunte, ce sunt curteni la țară, și judecător tuturor cine sunt cu strâmbătăți în țară și luător de seamă tuturor ispravnicilor ce sunt la curtea domnească. Vornic mare în Țara de Jos judecător tuturor din țară și globnic de morți de om și de șugubini ce se fac la partea lui și vornic Bârladului. Vornic mare de Țara de Sus judecător tuturor din țară cine au strâmbătăți și globnic de morți de om și de șugubini ce se fac la partea lui; și vornic Dorohoiului. Pârcălab de Hotin la margine despre Țara Leșească și Căzăcească; judecător tuturor la acel ținut. Hatman și ... merge înaintea domnului și a povodnicilor. Medelnicer mare cu obicei îmbrăcat în haină domnească la zile mari; dvorbitor la masa domnului; taie fripturile ce se aduc la masă. Clucer mare ispravnic pe beciurile domnești, pe unt, pe miere și pre colacii ce vin din orașe la născut. Sulger mare ispravnic pre toate oboroacele ce se dau la curtea domnească, și carne la slujitorii curții. Jitnicer mare ispravnic pe toate oboroacele de pâine ce ...
Dosoftei - Din Viața și petrecerea svinților
... nume. STIH [PENTRU SFÂNTUL MUCENIC AFTINODOR] Îngerii de gios pre Aftinodor cheamă La Domnul în ceri, dar bun fără samă. STIH [PENTRU SFÂNTUL MUCENIC ALEXANDRU DIN SOLUN, UCIS PRIN SABIE] Din țara tetalilor Alexandru stâlpare Tăiată, mucenicească tinsă umbră mare. STIH [PENTRU SFÂNTUL ARHANGHEL MIHAIL] Ț-aș cânta, Mihaile, cântecul cu viersuri, Ce n-am deagiuns muzică să-ț cânt într-alesuri. STIH [PENTRU SFÂNTUL ONISIFOR] Ai, Onisifore, cai la bună fugă Cătră Dumnezău, și ai și bună ... ceresc. STIH [PENTRU SFÂNTUL PORFIRIE, CU CEI DOUĂ SUTE DE OSTAȘI] Stătu viteaz Porfirie cu a sa oaste, Pre pizmașii lui Dumnezău lovind din coaste. STIH [PENTRU SFÂNTUL ANDREI, TÂRÂT PE PĂMÂNT PENTRU CULTUL ICOANELOR] Din țărnă sunt făcut, și țărna să mă strice, Celui ce o au fapt chipuri voi da ferice. STIH [PENTRU SFÂNTA ANA, UCISĂ ÎN BĂTĂI] Pre Ana-n bătăi din viață scuturată O țâne Hristos lângă sine-nstemată. [RUGĂCIUNEA LUI IOAN DAMASCHIN CĂTRE FECIOARA MARIA] Domnitoare Preacurată, ce-ai născut fără prihană Pre Dumnezău, cum să cade și cu ficioria-ntreagă, Pentru svintele icoane mi s-au tăiatu-mi direapta ; Svinția-ta știi ... ...
Ion Luca Caragiale - Camera din Stambul
... Proorocul 1294; de la Constituție o jumătate de an. Gianabet-Edin. Bravo ! știe bine Istoria. Zăuc-aga. Vreau să zic... Gianabet-Edin. Că nu știi ce să zici ! (risete) Zăuc-aga. Rog Adunarea să nu mă mai zgândărească... Prezidentul simte festa ce-i joacă secretarul cu paiul... și-i trage două palme strașnice. Secretarul își formulează pe dată demisia către Adunare, pe motivul că a fost ... destul de puternic. Zăuc-aga (urmând). Am statornicit prin urmare datele istorice. Să trecem acum, domnilor, la partea constituțională a faptului. Mă explic. Ce sunt eu ? O voce. Un zevzec ! Prezidentul trage clopotul și chiamă la ordine. Zăuc-aga. Nu sunt mai mult decât un deputat, și ca atare nu pot lăsa suveranitatea națională să fie câtuși de puțin atinsă. Am citit și am răscitit și am văzut ... interpelatorul - Adunarea, deplin luminată asupra chestiei, dă în judecată pe fostul mare-vizir Midat, ca să fie dat prin târg cu nasul tăiat, ca unul ce a făcut falsuri și ingerințe în Bulgaria cu ocazia alegerilor din urmă. Ministrul-președinte , Zavrac-pașa , vrea să ia cuvântul ca să răspunză la interpelare. Toată Adunarea îl oprește dându-i cu huideo ! (sgomot grozav pe ...
Vasile Alecsandri - Un salon din Iași
... verișorule, că-l joc cu domnul D.; însă dacă n-ai damă, du-te de poftește pe doamna cea cu rochie vișinie, care îți vroiește mult bine. (Se depărtează, râzând cu mulțumire) AGHIOTANTUL (posomorându-se) : Ce însemnează asta?... Dnul D. joacă mai toate contradansurile cele dintâi cu verișoara!... Nu-mi prea place, nu, nicidecum. (Se apropie de bărbatul verișoarei, tânăr smolit, foarte îngrijit de când s-a ... Pune-te lângă mine, că am să-ți vorbesc multe. AGHIOTANTUL (în parte) : Am pățit-o. (Se pune pe canapea, fără voie, și în vreme ce Rochia de catifea îi înșiră o mulțime de vorbe măgulitoare, el se posomorăște cu atât mai mult că zărește mai departe pe verișoara lui, care, ochindu-l cu coada ochiului, se face că ascultă cu multă plăcere complimentele ce-i adresează D. Lângă ușa salonului, bărbatul își mănâncă o mustață și aruncă asupra lui D. fulgerătoare căutături.) SCENA II N. B. Această scenă se ... tale oi socoti-o ca o poruncă, doamna mea. DAMA DE PE JILȚ: Însă îmi făgăduiești că nu mă-i refuza? DOMNUL X: Făgăduiesc tot ce-i vroi. DAMA DE PE JILȚ: De este așa, apoi te rog, atât din