Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU BANI
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 309 pentru CU BANI.
... negustorul i-a fost trecut înainte. Firește că așa a trebuit să fie: în pământ n-ar putea intra un călăreț cu cal cu tot... La conac, tingirile și căldările clocotesc, grătarele sfârâie, cântă lăutarii, forfoteală și larmă mare, și clopote și clopoței, pe care le sună vite și ... capetele. Tovaroșii de drum, după ce atârnă de gâtul cailor trăistile cu grăunțe, se așează la o masă. Negustorul scoate din geanta lui un șip cu rachiu și cinstește pe tânărul... Bun rachiu!... O căldură plăcută cuprinde măruntaiele, și ce poftă de mâncare!... Mâncarea e bună și vinul e și mai ... o tăcere, în timp ce băiatul a strâns banii, i-a legat și a vârât adânc legătura în sân: - Cu mine să joci tu, mă! țângăule mucos? Și-i arde părintește două palme strașnice. - Altădată să nu te mai apuci să joci cu oameni bătrâni, dacă nu știi juca! Ia-ți acu banii și pleacă degrabă la boierul... Uite... mai ține doi lei de parale, să ai ce ... vedea. Ajungând la cotul dealului, unde apucă drumul spre Poenița, buiestrașul gâfâind își potolește puțin mersul la urcuș. Soarele, scăpătând la apus, se uită îndărăt ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I
... spre râs și bucurie; De ce dar să o facem din cât e și mai scurtă? Să ne lăsăm plăcerea, și ochii să stricăm, Șezând cu ne-ncetare în cărți acufundați? Mai bine cu paharul să trecem nopți și zile; Căci rodul viței este lăsat spre veselie, El vorba învioșează, pre oameni învoind, A gândurilor grele împrăștie ... nou vor reveni, Când va mânca monahul în post numai scrumbie, Atunci lăsând paharul m-oi apuca de carte. Medor se jeluiește hârtia că stricăm Cu scrisul și tiparul ce nu sunt de folos, Încât îi este teamă că n-a să mai rămâie Cu ce să-și încrețească zulufii săi cei mândri. El nu dă pe Seneca un funt de pudră bun, Virgil un ban nu face mai mult decât Egor [2] , Și Reks [3] e mai de treabă decât Ciceron foarte. De-acest fel de cuvinte urechile-mi sunt ... Ea-n haine aurite, sub mitră se fălește. Ea judecă norodul și oștile comandă; Iar biata-nvățătură în stremțe îmbrăcată, Din orice casă este gonită cu ocări; De-a ei prietenie cu ...
Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați
... dintrÂînsul; altul zicea ca să-l fiarbă; altul zicea ca să-l păstreze. Muncitorul însă zise că mai bine ar fi să se ducă cu el în târg să-l dea pe bani, că tot și-a pierdut el ziua de muncă, și cu ce va prinde pe dânsul să ia nițel mălai. Toți găsiră cu cale că așa este mai bine să facă. Se duse deci cu oul în târg. Se așeză și bietul muncitor în rând cu femeile ce vindeau ouă. Umblau oamenii de colo până colo și cumpărau mereu la ouă; dară la el nici unul nu venea. Se mira cum ... venise acolo; știa numai că el la muncă plecase. Daca văzu așa, cătă copaciul, se sui în el și mai găsi un ou. Se duse cu el în târg și mai luă încă două pungi cu bani tot de la acel negustor. Pasămite oule astea erau de diamant, care făceau de zece ori atât cât îi da lui pe ele negustorul ... păreau a fi slove era un fleac și că nu însemna nimic. Ce făcu dascălul, ce drese, se dete pe lângă muma copiilor și, cu șoșele, ...
Anton Pann - Cine știe carte are patru ochi
... are patru ochi Cine știe carte are patru ochi de Anton Pann Un țăran tot auzind Pe unii, alții vorbind: Cîți știu carte și citesc Cu patru ochi să numesc", A plecat la tîrg și el. În desagă cu un miel. Vîndu mielu, luă bani Și merse prin lipscani De ochi de om întrebînd La ce negustori să vînd, Cu care poate citi, A scrie ș-a socoti. Un boltaș l-a auzit Și după ce l-a ... vede că n-am noroc. Boltașul, privind la el, I-a zis : -Eu mai am un fel Și crez c-o să poți cu ei, Dar sînt prea scumpi și nu iei. El zise : -Adu-i încoci, F'e scumpi numai să poci. Dacă i-a dat ...
George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii
... spaimă pentru viitor, pe cât sunt de interesante viața pe care o duce și „concepțiaâ€� lui asupra acestei vieți. Căci tipul filozofează pe alocurea. Cu această schiță (ca și cu alta, Culcușul ) dl Rebreanu ne duce într-un mediu neexplorat încă de prozatorii noștri. Întreținuții aceștia, de speța cea mai de jos, ca Gonea Bobocel ... să tragă chiulul vieții. Iar „fraieriiâ€� sunt proștii de oameni cinstiți, care muncesc și care au adeseori parale, sunt gâștele de jumulit ale șmecherilor, cu ajutorul femeilor de stradă. Șmecherii cu cocotele duc un trai foarte pitoresc din punct de vedere literar și cât se poate de straniu pentru înțelegerea noastră, a fraierilor, ca ... bătaie cu un fel de voluptate sadică. Și ce bătaie! — „Omoară-mă, tăticule!... Aș vrea să mor de mâna ta!...â€� șoptește ea, cu voce tremurătoare de plăcere. „Tăticulâ€�, de rândul acesta, e un pușcăriaș respingător, care împreună cu alți golani și cu amanta lui își trece nopțile și mare parte din zi în “culcușulâ€� de la „Trei gâșteâ€�, adică în iarbă, sub un nuc pântecos ...
... de-mi alege-un cârlan, Cârlănaș de la Ispas [7] Tinerel, rotund și gras." El cârlanul și-l lua, La ciochine și-l lega Și cu roibul iar pleca, Și cu roibul se lăsa Colo-n vale la Șanta, La Șanta, la crâșmăreasă Cu ochi mari de puică-aleasă. Bea Codrean, se veselește, Cu Șanta se drăgostește Și de plată nici gândește. Bea Codrean și poruncește, Iar crâșmaru-ngălbenește Și porunca-i împlinește. ,,Măi bădiță, măi crâșmar! Adă-o ... voinic îl mistuiește. Rămâneți în veselie. Ca Codreanu-n haiducie Și-mi faceți parte și mie. [20] ↑ Cele mai multe dintre cântecele poporale încep cu frunză verde . Aceasta provine din iubirea românului pentru natura înverzită. Primăvara cu cerul ei albastru, cu dulcea sa căldură, cu însuflețirea ce ea aduce lumii, amorțită de viforele iernii, naște în inima românului doruri tainice, porniri entuziaste care îl fac a uita suferințele ... caracteristică cântecului. Astfel, când subiectul este eroic, când el cuprinde faptele unui viteaz, poetul alege frunzele de arbori sau de flori ce sunt în potrivire cu puterea și cu ...
Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor
... încrederea în cumpărarea lor lipsea și că mușteriii se depărtase din zi în zi. Vânzările au fost pe mici some de suflete , și, în contradicție cu un articol ce a huit în zilele aceste, cumpărătorii nu sunt de acei proprietari de mii și sute de țigani. Cu cât o proprietate e mai mică, cu atâta e mai exploatată; și folosurile cele multe și abuzive le-au avut proprietarii de țigani puțini la număr. Dacă vreodată s-ar provoca o ... câștigă, că, fără a avea comori în monedă, nu are nevoie de a înmulți birurile, sau a se împrumuta cu milioane de pe aiurea, care milioane trebuie iarăși a se duce de unde au venit, ba încă și cu un spor de dobânzi. Țara câștigă, că ne deprinde a avea încredere în noi înșine, și își poate pregăti mijloace pentru toate marile ... se coboară după nevoile partizilor? 8.000 galbeni în obligațiile statului se vor vinde, ca și toate sineturile și vecselele ce se vând în piață, cu osebire ca amaneturile și siguranțele private aduc prelungiri, procesuri; iar obligațiile statului se vor privi ca bani gata,
... era mintios, Însă giudecat pe dos. Că-i filozof unii spun, Alții că au fost nebun! Dar de asta nu mă mier Căci un om cu caracter Nebunie când nu face, Care cetei oarbe place, Deseori în astă lume De nebun câștigă nume. Cu sistemul ce avea, Cu puțin se sătura, Cu apusul adormea, În răsărit se scula; Toți ziceau că e smintit, Dar el era fericit. A lui port ș-a sa ... El purta de triizeci ani O mănta de tot cârpită, Pălărie bortilită, Locuia în un antal, Unde vorbea de moral. Ospătând odată-o ceapă Și cu palma băund apă, Văzu piața-mpodobită Cu o statuă sculpită. La ea merge,-n genunchi pică În sus mânele rădică, Și plecat ca cerșitor I cerea un agiutor. Dar un grec, trecând ... Însămnat-acest cuvânt: Oamenii ce alta sânt? Prin a petrei închinare Eu aice mă învăț Pe al omului dispreț Ca să-l sufăr cu
... primeneală. Bujor iese, Bujor zice: ,,Halal de tine, voinice! Haideți, copii, după mine Că știu calea-n codru bine Și știu turme de berbeci, Izvoare cu ape reci, Și neveste frumușele Și desagi cu rubiele!" Ici în vale, colea-n vale Sună-un glas duios cu jale, Glas frumos de fată mare, Bujor prinde-o sărutare! Ici în vale, la pârâu, Două fete spală grâu, Bujor le ține de brâu! Ici ... La Focșani, între hotară, Este-un bordei cam plecat [3] De copaci înconjurat. Acolo-i Bujor culcat, La Anița văduvița, Ce-i dă vin tot cu vădrița Și-l îmbată cu gurița! ,,Anițico, draga mea! Mult mi-e dor de-o floricea, Floricică rumeoară Care-o porți în buzișoară." ,,Ștefănică Bujoraș! Floricica da-ți-o-aș ... două versuri, se vede că și pe timpul lui Bujor unii din judecători erau supuși farmecului banilor. ↑ Hoții români s-au arătat mai totdeauna cu îndurare pentru cei slabi și săraci; de aceea și poporul îi consideră ca pe niște eroi și are pentru ei o dragoste plină de admirare ... ca și acesta judecătorilor ce-l întrebau despre averile adunate: ,,Averile nu v-oi da, Că pe Voicu-ți spânzura Și voi galbenii-ți lua, Cu
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira III
... Ș-abia sosind din China în altă parte pleacă. El nu se îngrijește de vârsta sa, de timp, De valurile mării nu-i pasă nicidecum. Cu părul alb și gârbov, cu nici un dinte-n gură, La marfa lui gândește, iar altă grijă n-are; Când cumpără se roagă, se-nchină pentru-n ban, Când vinde este ieftin numai la jurământ. Să cauți toată Moscva nu afli alt ca dânsul Să știe cum să-mpartă un rup în patru ... pe urmă! Nu i-ar fura vatajii și ar trăi mai bine! Apoi când novitale destule-a adunat, Întocmai ca o bute umplută cu vin nou Ce fierbe, sfârâiește și dând afară dopul Spumosul vin cu vuiet pe vrană năbușește, Asemene Menandru nu poate mistui Nimic din câte știe; și de-ai avut păcat, Să te-ntâlnești cu dânsul, îndată-ncepe-a-ți spune În taină la ureche o sută de vești nouă, Ce zice că le știe din foarte sigur ... Șoptindu-i la ureche interesante lucruri? În târg zidi o casă, mari sume cheltuind, Prin care-o să-i rămâie copiii cerșetori, Dar numele-i cu slavă s-a pomeni în veacuri. ...
Ion Luca Caragiale - Două note
... i sărac... Vecinic visa niÈ™te „mîini subÈ›iri È™i reciâ€�, vecinic vîna un cămătar care să-i cumpere pe nimic leafa - nainte cu cîteva luni. AÈ™a, odată, ca întotdeauna, înamorat È™i fără nici un ban, a venit de dimineaÈ›ă la redacÈ›ie foarte amărât: avea acu, numaidecît, „nevoie de o sumă însemnată; dacă n-o găsea ... a plătit un souper fin [1] â€� - ceea ce l-a făcut să fie a doua zi foarte fără chef, cu atît mai mult cu cît era uÈ™urat de greutatea banilor prinÈ™i cu destulă alergătură în ajun: ca toÈ›i oamenii de felul lui, îi azvîrlise seara, ca să-i dorească dimineaÈ›a. * Versurile citate la ... cate de sus fără conÈ™tiinÈ›ă, de jos de o conÈ™tiinÈ›ă din cale-afară obtuză ori smintită... Însă a ciunti cu conÈ™tiinÈ›a limpedeÈ™i cu sînge rece o operă de artă?... Și de asta e vorba aici. Care artist, care amator, care om de bun-simÈ› È™i de treabă ... ...