Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru (EL) ÎNSUȘI
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 371 pentru (EL) ÎNSUȘI.
... sute și mii de oameni. E rezultatul autocriticii unui întreg popor. 21. Poetul cult nu scrie numai când gândurile și simțirile lui cer ,,vestmintele vorbirii". El scrie și pentru ca să scrie, pentru ca să-și facă obiceiul, pentru ca să-și împlinească volumul ori seria, pentru ca să încerce o ... pe altul, pentru că i se cere etc., etc. Poetul popular, păstorul de pe ,,un picior de plai", nu are nici unul din motivele acestea. El cântă numai când simțirea lui a ajuns la acel diapazon care cere în adevăr ,,vestmintele vorbirii". Așadar, independent de alte însușiri, poezia lui ... rămân în discuția urmașilor... 26. Eminescu a fost un organism complet. A avut totul, toată gama senzațiilor, imaginația completă, inteligența înaltă. El a concentrat în sine vârstele omului. Emotiv și imaginativ ca un primitiv, naiv și curios ca un copil -- nou în fața universului, el ... cele scrise cu talent, căci atunci emoția estetică luptă cu oarecare șanse în contra senzațiilor de ordin inferior. 32. ... nici un moralist, oricât ar pretinde el că zugrăvește pe ,,om", nu zugrăvește în realitate decât pe omul unei societăți din vremea sa și anume din categoria în care trăiește, pe care ...
Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu
... foame. Buna lui credință e nesfîrșită și, printr-o bizarerie curioasă, cu care l-a dotat natura, după cîtva timp de la inhibiție, el își însușește toate întîmplările, transformîndu-le și dîndu-le proporții uriașe. Invenția la el e o trebuință organică, e o reacțiune contra uniformității, un antidot fără de care viața n-ar mai avea nici un haz, e, ca să ... mare parte din existență în lumea lighioanelor, n-ar fi existat, Gîrleanu ar fi fost inconsolabil și l-ar fi inventat, desigur. Mai tare ca el în acest gen nu poate fi nimeni, și oricîți s-au încercat în turnoi-urile noastre de fanteziști, recordul dat pînă acum el îl deține. Noul lui volum, ca o modernă arcă a lui Noe, închide în el cîteva exemplare din toate speciile de dihănii pure și impure. E o menagerie întreagă de vietăți care mișună, se bucură ori se întristează, își povestește ... mici cîntece din marile lui dureri, tot astfel procedează și autorul nostru cu victimile lui. Apoi, orice ar face dînsul și oricîte fantazii ar arunca el ...
Mihai Eminescu - Scrisoarea IV
... ce coboară… Și ieșind pe ușă iute, ei s-au prins de subsuoară. Braț de braț pășesc alături… le stă bine laolaltă, Ea frumoasă și el tînăr, el înalt și ea înaltă. Iar în umbra de la maluri se desface-acum la larg Luntrea cu-ale ei vintrele spînzurate de catarg Și încet ... atît de tristu-i, Cu-a lui umed-adîncime toată mintea mea o mistui… Dă-mi-i mie ochii negri… nu privi cu el în laturi, Căci de noaptea lor cea dulce vecinic n-o să mă mai saturi — Aș orbi privind într-inșii… O, ascultă numa-ncoace ... instinct atît de van Ce le-abate și la păsări de vreo două ori pe an? Nu trăiti voi, ci un altul vă inspiră — el trăiește, El cu gura voastră rîde, el se-ncîntă, el șoptește, Căci a voastre vieți cu toate sunt ca undele ce curg, Vecinic este numai rîul: rîul este Demiurg. Nu simțiți c-amorul ... zvon de vorbe omenești, Povestesc ca papagalii mii de glume și povești Fără ca să le priceapă… După ele un actor Stă de vorbă cu el ...
Dimitrie Bolintineanu - Bătălia de la Varna
... cel tânăr... Calul său repede... Îl rănește-n frunte... Regele-a căzut... Un spahiu retează capul său plăcut. Armia creștină fuge spăimântată. Huniad el însuși
Marius Marian Șolea - Timpul mă poartă afară
... Marius Marian Şolea - Timpul mă poartă afară Timpul mă poartă afară de Marius Marian Șolea Timpul mă poartă afară din el însuși și văd că gestul omului e mascaradă a omului, vreau să determin ceva fără a fi sclavul determinării mele. aleg cuvîntul ...
Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii
... Haralambie! i s-a stins și lui feștila chiar într-o săptămână luminată din cauza unei excesiv de bogate recolte de ouă răscoapte! El trebuie să fie acuma, acolo, sus, alături cu drepții, și, desigur, când micii cheruvimi fac prea multe nebunii... "feștila!" Și, pe deasupra tutulor acestor duioase ... și fierbintelui său mire, care o caută de mult, și care vine de departe să dezlege vraja de gheață cu farmecul unei sărutări de foc... el, tânărul și zburdalnicul copil al lui Paște-împărat; el, minunatul făt-frumos April, cu părul auriu, care o ia în brațe pe adormita fecioară, o alintă, o leagăna, o mângâie și, cu mii și ... ale copilăriei, când credeam? când totul mă făcea să cred? "Cred tocmai că e absurd!" așa a zis ilustrul fiu al sfintei Monica, el însuși sfânt, stâlp neclintit al bisericii, sfântul Augustin... Asta va să zică a crede; ... nu ca Toma geamănul, numai după ce pipăi și pui ... vouă, distrugători a fericirii umane! Dors-tu content, Voltaire...? întreb și eu, împreună cu gingașul, duiosul poet de zahăr a Namunei, el ...
... ce coboară... Și ieșind pe ușă iute, ei s-au prins de subsuoară. Braț de braț pășesc alături... le stă bine laolaltă, Ea frumoasă și el tânăr, el înalt și ea înaltă. Iar în umbra de la maluri se desface-acum la larg Luntrea cu-ale ei vintrele spânzurate de catarg Și încet ... un instinct atât de van Ce le-abate și la pasări de vreo două ori pe an? Nu trăiți voi, ci un altul vă inspiră - el trăiește, El cu gura voastră râde, el se-ncântă, el șoptește, Căci a voastre vieți cu toate sunt ca undele ce curg, Vecinic este numai râul: râul este Demiurg. Nu simțiți c-amorul ... zvon de vorbe omenești, Povestesc ca papagalii mii de glume și povești Fără ca să le priceapă... După ele un actor Stă de vorbă cu el însuși, spune zeci de mii de ori Ce-a spus veacuri dup-olaltă, ce va spune veacuri încă, Pân' ce soarele s-o stinge ...
Garabet Ibrăileanu - De dragoste
... Te iubesc fiindcă ești bun; Te iubesc fiindcă ești inteligent; Te iubesc fiindcă ești frumos; Te iubesc fiindcă... înseamnă că Te este iubit nu pentru el, ci condiționat, din anumite cauze. O iubire provocată de cauze conștiente, de calități pentru care dicționarul are cuvinte, de însușiri externe ; O iubire acordată ca ... o poți justifica nu este iubire. 15. ... amorul nu este entuziasm estetic și moral. Sublimitățile astea clorotice n-ar putea explica tirania și demența lui. El este cu totul altceva. Este faptul fundamental al existenței, voința de a trăi sau, mai bine, de a nu muri (ceea ... în om conștiința obscură a vremelniciei lui. De aceea tragedia celor patruzeci de ani ai bărbatului, când moartea începând să-i trimită crainicii, el se agață încă și mai cu spaimă de viață și când femeia iubită, în voința ei de a nu muri, își întinde brațele ... creierul de corp, să-l pună deasupra vieții, să joace un joc savant cu propriile lui sentimente, ca într-o partidă de șah jucată cu el însuși ...
... feciorului său și nici n-avea de ce să nu viseze, fiindcă feciorul său era bun școlar. Într-o bună dimineață se pomenește însă cu el acasă. - Taică, eu m-am gândit să mă dau și eu la plugărie, îi zisese el atunci. Busuioc s-a uitat lung la el, a mai stat pe gânduri, apoi l-a întrebat: - Care va să zică rămâi plugar ca mine; de ce nu mi ... n-are să voiască; dac-o fac, știu că are să-i pară rău odată, iar dacă aștept până ce s-o mai gândi și el, mă tem că o să-mi treacă pofta. „Așa-i! – gândise Busuioc în el – tot mai bine plugar de frunte decât boier de rândâ€�. Însă Busuioc era om însurat, el unul și cu nevasta doi, iar nevasta lui îl avea frate pe popa din Socodor, o avea soră pe preuteasa din Otlaca, mai avea și ... pe gânduri. De mai cu minte era fiul său mai cu minte; acum însă nu era vorba de minte, ci de trecere, și trecere tot el ...
... turc cu numele Ali, rămas din oștirile turcești ce ne cutreierase țara, și, fiindcă-i era îndemână la noi unde găsise masă și gazdă primitoare, el nu s-a îndurat să se mai ducă. El a învățat limba noastră și s-a împrietenit atât de mult cu casa și toți din casă, încât noi îl dezmierdam ... tata ne povestea, noi ne îngrămădeam unul în altul dinaintea focului și, plini de neastâmpăr, cu ochii mari deschiși, așteptam sfârșitul istoriei. — Bujor, urmă el, a fost dintre cei mai vestiți hoți din țară. Babele și acuma vorbesc despre el la șezătoare, și lăutarii îi cântă cântecul: Frunză verde de năgară, A ieșit Bujor în țară, Bate, pradă, nu omoară, Pe ciocoi îi ... dreapta și în stânga împrejurul meu, doborând cu gândul toți hoții la pământ. O! numai să vie Bujor, ziceam în mintea mea, și va vedea el! Apoi, după planul lui Aluiță, un om fu așezat în clopotnița bisericii ce era aproape de poarta curței, cu poruncă că, îndată ce va zări ... ...
Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855
... ele tabără sub zidurile Sevastopolului. Crâmul a devenit astăzi colțul de pământ cel mai important, fiindcă pe țărmurile lui se dezbate chestia Orientului. El este mai cu seamă pentru noi, românii, locul sacru unde se plăsmuiește viitorul țărilor noastre. Cum se face dar că tinerimea română nu aleargă cu ... misterios al palatelor din povești, dar mai avem încă multă mare de brăzduit cu pieptul vaporului pân-a ne găsi în față cu el; prin urmare ne pogorâm în cabină ca să adormim în plăcuta legănare a valurilor alinate. A două zi, 26 noiembrie, marea ... șovăind prin spuma valurilor ca și când ar fi cuprins de beție. Turcul mahmur, ajuns la jumătate de suflet, suspină în Allah pe care nici el însuși nu-l aude, iar vivandiera și-a pierdut mințile și calțavetele în zguduirea ce-i produce mișcarea corăbiei. Întâlnim multe corvete care vin ... se primblă de-a lungul, învelit în manta; o parte din marinari stau adunați în capăt, iar noi. . . Somnul e negustor de minciuni; el