Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru V CE
Rezultatele 291 - 300 din aproximativ 581 pentru V CE.
Ion Creangă - Dănilă Prepeleac
... că mare nătărău mai ești! — Apoi dă!... bădiță! pân-aici, toate-au fost cum au fost, da' de-acum am prins eu minte... Numai ce folos? Când e minte, nu-i ce vinde; când e brânză, nu-i bărbânță. Iaca îți dau dumitale punga asta, că eu n-am ce face cu dânsa. Și te mai rog de toți dumnezeii să-mi împrumuți macar o dată carul cu boii, s-aduc niște lemne din pădure ... în vatră, sărmanii! ș-apoi, ce-a da Dumnezeu! cred că nu te-oi mai supăra. — Ptiu! mă! zise frate-său, după ce l-a lăsat să sfârșască. Se vede că Dumnezeu a umplut lumea asta cu ce-a putut. Iaca-ți mai dau o dată carul, dar asta ți-a fi cea de pe urmă. Lui Dănilă atâta ... când pârrr! cade copacul peste car de-l sfarmă și peste boi de-i ucide! "Na! că făcui pacostea și fraține-meu! Ei, ei, acum ce-i de făcut?... Eu cred că ce ...
Alecu Donici - Satire și alte poetice compuneri
... și pre franțezul Boileau de la carii multe am împrumutat însușindu-le cu obiceiurile noastre. Las pre cititorii mei a judeca de izbutirea ce am făcut într-o asemenea nouă cercare pentru limba noastră. Noutatea întreprinderii poate că-mi va ierta greșalele stilului; iar acea ferită dezvelire a ... nu aștept nimic, căci și lauda și ocara, dragostea și ura lor, deopotrivă le disprețuiesc. Cuprins Satira I Satira II Satira III Satira IV Satira V Satira VI Satira VII Satira VIII Oda I Oda II Oda III Oda IV Fabula I Focul și statuia de ceară Fabula II Șerpele și ...
Constantin Negruzzi - Satire și alte poetice compuneri
... și pre franțezul Boileau de la carii multe am împrumutat însușindu-le cu obiceiurile noastre. Las pre cititorii mei a judeca de izbutirea ce am făcut într-o asemenea nouă cercare pentru limba noastră. Noutatea întreprinderii poate că-mi va ierta greșalele stilului; iar acea ferită dezvelire a ... nu aștept nimic, căci și lauda și ocara, dragostea și ura lor, deopotrivă le disprețuiesc. Cuprins Satira I Satira II Satira III Satira IV Satira V Satira VI Satira VII Satira VIII Oda I Oda II Oda III Oda IV Fabula I Focul și statuia de ceară Fabula II Șerpele și ...
Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului
... nainte-mi s-aude ; Stau deci pe loc plin de groază, cu care noaptea pătrunde ; Mă-mbărbătez pe-ntuneric, pe drum țintesc ochii bine, Dar ce văd ? Ah ! ceva negru, care pășește spre mine! Adio ! de acum lume ! Adio ! lună și soare ! Căci asta e o ursoaică, ce vine drept în picioare. Așa oftînd vreme lungă, văz c-aceea ce negrește Stă-n drum și nici într-o parte nicidecum nu se urnește. Mă mai îmbărbătez iarăși, neavînd altă mîntuire, Și purced drept către dînsa ... călăuzească Și voind toată adunarea bine să o odihnească, Ca unul ce pe acolo toate poticile știe, Ne-au dus la o casă-n codru, ce era chiar sihăstrie ! Dar cucoanele ce-n toate-s mai delicate din fire, Neputînd fi mulțămite cu-asemenea găzduire, Pe călăuzul acesta încep să-l îndătorească O gazdă mai de odihnă ... boierii călăuzul îi pornește Și cea mai bună odihnă într-un sfert făgăduiește ; Așadar într-o unire ne-am pornit cu bucurie Dar, ah, Doamne, ce necazuri ! ce spaime ! ce grozăvie! Sfertul zis de călăuzul într-un veac se prefăcuse Și al nopții întunerec la peire ne supuse ! Roatele pe de o parte de mii ...
Grigore Alexandrescu - Lebăda și puii corbului
... mulțumiți. Pasărea cea albă-ndată Către dânșii se arată, Zice: "Puilor iubiți! Soarta voastră e de milă: Spuneți cum pe voi în silă Aici vulpea v-a adus?" Corbuleții în mirare Răspund iute, râzând tare: "Noi de voie ne-am supus. Vulpe ce e, nu știm spune, Decât că năravuri bune Acea damă arăta: Că avea coadă pe spate, C-al ei păr în galben bate Și că ... pe a morții cale, O, voi ai corbului fii! Dar al vostru sec părinte Cum nu și-a adus aminte Ceea ce i s-a-ntâmplat, Când își părăsi locașul Și din gură lăsă cașul, Iar de vulpe înșelat?" Puii nebăgând-o-n seamă: "Cale ...
Gheorghe Asachi - Voichița de Românie
... vor rămânea orfane și văduve! Un ostaș: Doamne, un trimes cu însărcinare de la pașa de Silistra să anunță ca să vă vorbească! Vlad: Oare ce să fie? Nu cumva vine cu un nou dușman? Spune să intre! (Oșteanul se duce și femeile de asemene). Scena V Cii de mai nainte și Osman Osman: Alesului între sectatorii lui Mesie aduc sanatate! (Îl salută turcește.) Vlad: Sănătate închinătoriului profitului Mohamed! Osman: Voi a ... neamicul comun cu toată puterea sa militară și cu furia religiei sale. Vlad: Propun ca prin mijlocirea cavaleriii sale, care repede ca vântul cutrieră deșertările ce-l despart de moscoviți, să cerce a întrerumpe cale ambasadei lui Ștefan, ce peste puțin s-a îndrumat spre Moscva cu mireasa, ca să o conducă în brațele fiului țarului. Osman: Ce minunat vânat am face prin asta! Eu cred că Ștefan, care iubește foarte pe fiia sa, ar fi dispus a răscumpara a ... și acum, cungiurată de nourii înunecați, calea care o voi răzbate cu a mea spadă. Scena VIII Vlad și Codrat Vlad: În lovirea ce ...
Dimitrie Bolintineanu - Mircea cel Mare și solii
... dau firmanul. Mircea îl citește, Apoi, cu mărire, astfel le vorbește: — ,,Padișahul vostru, nu mă îndoiesc, Va să facă țara un pământ turcesc. Pacea ce-mi propune este o sclavie Până ce românul să se bată știe!" La aceste vorbe sala-a răsunat; Dar un sol îndată vorba a luat. — ,,Tu, ce ... și stufoase Cu greu mai îndreaptă săgeți veninoase; Dar cu toate astea fieru-i va lovi, Ș-albele lui gene încă n-or clipi. Cela ce se bate pentru a lui țară, Sufletu-i e focul soarelui de vară. Mergeți la sultanul care v-a trimis, Ș-orice drum de pace, spuneți că e-nchis!" Apoi către curte domnul se îndreaptă. — ,,Fericirea țării de la noi ...
Antim Ivireanul - Cazanie la Vovedenie Bogorodițe noemvrie 21
... au scos din besĂ©rică cu mare rușine și cu multă urgie i-au gonit, împreună cu darurile ce adusĂ©se. (Oare ce jale și ce scârbă socotiț că vor fi luat în inima lor niște oameni mari ca acĂ©ia?) Iară ei, blagosloviții, au priimit înfruntarea și urgia preotului cu ... Ioann Botezătoriul. Așa și fericita Anna fămĂ©ia lui Ioachim, născu scaun sfânt lui Dumnezeu, pre fecioara Mariia, ca să se odihnească pre dânsa cela ce să odihnĂ©ște pre scaunele cĂ©le îngerești și-ș găti luiș ceriu însuflețit cela ce au întărit ceriurile cu înțelepciunea sa și pământul l-au întemeiat pre ape, de carele se cutremură toate adâncurile și beznele iadului. Și au avut ... mijlocitoare mântuirii omenești. Și întorcându-să preotul Zahariia zise și cătră părinți: Bucurați-vă și voi, soție sfântă, părĂ©che blagoslovită, Ioachime și Anno, căci v-aț învrednicit de v-aț făcut părinți a unii prunci sfinte ca aceștiia. Fericiți sunteți, cu toată fericirea, că de pe semnĂ©le darurilor ce văz că are această cocoană asupra ei, cunosc adevărat cu duhul prorociei că ia iaste acoperământul goliciunii strămoșilor, oglinda prorocilor și izbăvirea lumii. Deci, cu ...
... mare al palatului. Acea sală ornată cu oglinzi nalte cât pereții și cu lăzi de portocali, înșirate de-a lungul colonadei de marmură ce susținea galeria muzicanților, acea sală, zicem, cuprindea în sânu-i tot ce poate încânta privirile și închipuirea: toalete pariziene de gustul cel mai perfect, briliante strălucitoare, flori exotice, policandre numeroase de bronz aurit și mai cu seamă ... glas uimit: — Dați-mi voie, doamna mea, să adaug și eu felicitările mele pe lângă toate complimentele câte ați primit în astă seară. Toți v-au adresat urări de fericire; eu vă doresc împlinirea dorințelor ce ați avut necontenit de a călători în Francia și în Italia. Margărita privi la tânărul ce-i grăia cu o cătătură lungă și întristată; apoi zise: — Primit-ați un buchet de flori? — Da, mi l-a dat ... timpul cât ești absent? — Doarme dusă pe ceea lume. — Bună casă țineți împreună! Am să spun Margăritei istoria muzei d-tale și chipul ce ai descoperit de a trăi cu dânsa în bună armonie. — Cred că nu ai de gând a întrebuința cu doamna ...
Constantin Stamati - Mascurii în vie
... minunat, Demn și pentru trapeza lui Jupiter tunător, Dar, cum am zis, tocmai atunci, din nenorocire, Sosi și a ei pieire; Căci porcii, ce nimic nu cruță, Sta grohăind, între dânșii zicând: “Cum se fudulește Ceastă vie roditoare și cum de frumos rodește, Și cum strugurii pe dânsa ... grohăiră, Și se și porniră, Și-ntr-o oară biata vie au fost fărâmată, Și scurmată, Și de tot stricată; Căci este la toți știut, Ce pagube au făcut Cest soi rău de dobitoace, prin țări unde-au petrecut... Pân’ și la moșii răpite De însuși a lor stăpân ... făr-a fi de el poprite. Căci lui foarte mult îi place Slănina pe porcii săi să fie groasă și grasă, Iar de poznele ce fac lui puțin îi pasă. Deci rădăcina de vie au strigat cu duios țipet: “O, voi, fiară făr’ de milă, barbare și făr’ de ... seculi odrăslită, Si-n veci să trăiască via, Care tot învie, Măcar porcii să o strice.â€� . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Două zicători știute a neamului românesc, Ce le au ei din vechime, au fost și sujetul meu, Pentru fabula aceasta pe care ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI
... desfată Văzându-și boierimea sumeață. Apoi, după puțină tăcere, Acest chip grăi rozându-și ghierre: [5] ,,O, soți credincioși ursitei mele, Viteji protivnici naltei lumine Ce stăpânește mai sus de stele, Știu că v-aduceți aminte bine De cea vecinică zio cumplită, Domnia mea când fu cutrupită. Biruiți fum cu drept! în bătaie, Iar' nu supuși, asupriți; iară Nice ... a-mi arăta și eu Adânc și măestru sfatul mieu. Însă, mai nainte de-a răspunde, Voiu să fac Mamonii o-întrebare: Pentru ce să-însumeață și de-unde Vin acele cuvinte sprințare A lui? Drept ce-atâta să rădică Socotind pre-alalții întru nimică? [15] Nu voi să-i întunec vrednicia, Căci banii-au în lume căutare; Dar' ce-ajunge numa bogăția, De n-ar fi și-o vărtute mai mare Cui ș-însă bogăție să-închină!... Și-aceasta e mintea cu sfat plină ... cel cu minte, Ceste să-ajute-oștile-agarene. Ș-acuș' vom vedea prin ispitire Care știe mai bine-a gâcire." [16] VeliĂ l, ce peste politie Are-în iad pază și priveghere, Cel ce ...