Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ��N��I��I
Rezultatele 2861 - 2870 din aproximativ 2873 pentru ��N��I��I.
Andrei Bârseanu - Biblioteca poporală a Asociațiunii ASTRA
... au fost publicate în primii ani ai secolului XX în România. Numere Aceasta este o listă parțială. Puteți ajuta la completarea ei. Număr Titlu Autor(i) Dată apariție În domeniul public din 14 Din Isprăvile lui Păcală Petre Dulfu 1912 2024 25 Isprăvile lui Păcală (partea a II-a ... 144 Piatra credinței Coriolan Brediceanu 1980 145 Casa țăranului român Ioan Pop-Reteganul 1976 146 Pricinuitorii boalelor (bacteriile) Plantele de leac (medicinale) Ioan Pop-Câmpeanu N. (anonim) Aprilie 1927 ? 1997 147 Din poveștile lui Moș Toader și alte povestiri pentru popor Adam Bolcu Mai 1927 ? 148 Un ceas de șezătoare poporală ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Două lacrîmi
... Se rumeni, apoi plecă ochii în jos și-și scutură mîinile. — Ce faci aici, surată? o întrebai eu, și mi se bătu inima. Genile i se lipiră de frunte. Ce ochi mari și albaștri, ca două flori de cicoare ! — Îngrijesc alde părinți... răspunse ea arătîndu-mi două cruci vechi ... voit să se sărute pe furiș, să nu le-auză nimeni... Cînd ajunsei acolo, tresării. Ea smulgea bălării de lîngă o cruce nouă. — Azi n-ai cîntat, îi zisei eu, neștiind cum să încep vorba. — Azi nu vroiam să vii... îmi răspunse ea. — Frate?... — Nu... — Soră ...
Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate
... trebuie să lucrezi ș-apoi vremea îți va arăta la cât va veni lucrul tău. Dar dacă tot te porți numai cu vorbele, apoi departe n-ajungi. Da eu, după mintea mea asta proastă, chitesc așa că ar fi bine ca acei de-și bat mult capul de școala moldovenească să ... și deie răsunetul lor acestei dorințe, ieșită din însăși inima norodului. Ei pot să întrunească în așa tovărășii, cerând dezlegare de mai sus și dându-i lucrului său puțin câte puțin o lărgime tot mai mare în toate cererile vieții de azi. Asemenea tovărășii fără îndoială ar putea să se prindă ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Lene
... să vorbească încet și pe gânduri: - Pe mine mă cunoașteți din liceu; eram un copil ciudat, cu o viață... - Mai tare, mai tare, ziseră ceilalți, n-auzim nimic în uruiala asta nesuferită. - Mie nu mi-a plăcut niciodată ce a plăcut celorlalți, nu pentru că plăcea celorlalți ... că nu-mi plăcea mie. Cât despre gusturile mele, destul de pronunțate, le-am închis în mine, nu le-am dat pe față și nici n-am îndemnat pe cineva să le împărtășească. De regulă, pe la 18 ani, studenții au un obicei nesuferit d-a se îmboldi între ... fumezi, îți legi mai bine ideile între ele; dacă ești trist și fumezi, gîndurile cele triste să risipesc ca și fumul de la țigare; dacă n-ai parale, fumezi, te gândești, și pe loc găsești mijlocul d-a le găsi; când nu mai ești iubit, o țigare, două, trei ... colorile, cu mișcarea și cu viersul ei fericit. De ființa pe care o iubești te apropii sfiicios și o săruți, dar o vezi bine și-i guști carnea fragedă, rumenă și parfumată. Paralele care-ți lipsesc le găsești și ai trecut hotarele în țara minunilor. Volumul pe care nu l-ai ...
Vasile Cârlova - Ruinurile Târgoviștii
... și voi ați strălucit, Pă când un soare dulce și mult mai fericit Își răvărsa lumina p-acest pământ robit! Dar în sfârșit Saturnu, cum i s-a dat de sus, În negura uitării îndată v-a supus. Ce jale vă coprinde! Cum totul v-a ... stare m-au adus. .......................... .......................... Deci priimiți, ruinuri, cât voi vedea pământ, Să viu spre mângâiere, să plâng pe-acest mormânt, Unde tiranul încă un pas n
Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică
... plăcut lucru, când pe câmpul lui (în țarina lui) cresc oarecari grăunțe de altă limbă, căci vede un lucru nou și tăinuit, ce mai nainte n-a fost și nu s-a văzut. Astfel că multă mirare s-a întâmplat și cu neamul nostru lipsit ... o învețe și să vorbească și să scrie bine. De toate acestea noi eram foarte lipsiți, căci ne lipsea gramatica conducătoare. De aceea, dacă cuiva i se pare, cu atât mai mult nouă trebue să ni se pară a fi folositoare, deoarece în bisericele dumnezeești noi ne-am obicinuit ...
Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel)
... cum, prin ce misterioasă ambianță cu cele ce ne împresoară, s-au îndepărtat și s-au făcut străini, de parcă nu mai sunt ochii ce i-am sărutat cu câteva clipe mai înainte. Mâna ta e rece și inertă, ca și când tot sângele s-ar fi retras din ea, și ... desprins dintr-un înalt de creangă, a plutit ca un fluture obosit și a căzut pe urma ta. Și un cuvânt n-am îndrăznit să îngân nici eu, înțelegând că strigătul meu ar fi înfiorat și mai mult tăcerea. Și te-am lăsat să pleci, urmând instinctiv ...
... materie, îmi zice tipograful. - Multă? - Multă. - Bine, așteaptă. Poftim - zic eu în gându-mi - poftim de scrie mofturi fără inspirație. A! de ce n-am avut bunul gând să scoatem un ziar politic grav, în loc de Moftul ăsta! Ce abundentă materie! Ce comodă viață! și ce onoare! Ce ... o fântână nesecată? Ți-am dat două articole de fond, de vederi și de forme așa de deosibite, și tot ți se pare că nu-i de ajuns!... Cât mai trebuie? - O bucată mică. - Așteaptă: Legea maximului Întrebăm pi Lascar Catargi, racul din Menajeria regală, pănă cănd cu enfamiile? Pănă cănd ...
Ion Luca Caragiale - Termitele...
... orice a clădit omul, ca pe ruinele clădirilor omenești, să-și clădească ele cuiburile și așezămintele lor. Trăiesc rozând din tot ce le iese 'n cale, tot ce pot roade; și de aceea sunt un așa vrăjmaș al oamenilor, că marele Lineu n'a stat la 'ndoială să pună în Systema Naturae: Termes utriusque Indiae calamitas summa (adică: Termitele sunt cea mai strașnică bătaie dumnezeiască în ... capul cu dresul; opera de distrugere pornește cu o așa repeziciune că, în șapte-opt săptămâni, o casă mare europeană este coptoroșită din temelie până'n vârf; ba un sărman sat de negri africani, în și mai scurt timp, se face tot grămadă praf; nici urmă de bordeiu nu se mai ... atacul termitelor. La scara cancelariilor prefecturii, era o bârnă groasă de stejar vechiu; un impiegat alunecând pe scară, dă ă se proptească în mână, și-i intră jumătate brațul în bârna aceea ca într'un mărăciniș. Numaidecât s'a cercetat și răzuit bârna în mai multe părți și s ...
Alecu Russo - Cântarea României
... și sălbatice caută neîncetat lauda ta... O, țară falnică ca nici una, pentru ce fața ți-e îmbrobodită? 7 Nu ești frumoasă, nu ești înavuțită?.. N-ai feciori mulți care te iubesc? N-ai cartea de vitejie a trecutului și viitorul înaintea ta... pentru ce curg lacrimile tale?.. 8 Pentru ce tresari? trupul ți se topește ... ce zidește, și credința ce dă viață... lumea veche se prăvălește, și pe ale ei dărâmături slobozenia se înalță... Deșteaptă-te! 10 Mucenicii sângelui tău n-au zis oare: "și Domnul va scula pe unul dintre voi, care va așeza pe urmașii voștri iarăși în volnicia și puterea lor?.." Uitat-ai ... carne vie... dar piepturile goale stau împotrivă... se luptă cu furie... se plec sabiei... inimile slăbesc... fug... țara slobodă a pierit!.. stați... izbânda-i în mâna Domnului... arcul se întinde din nou... luptătorii se amestecă și se izbesc... piepturile goale de pavezele... capetele descoperite de coifurile... Departe pe câmpie ... creștinilor... Norodul are un ceas numai, un ceas în care își izbândește, și cu acest ceas răscumpără veacuri de chinuri... Deșteptați-vă... că vine groaza... n ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F
... sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine sunt Daco-româniÄ și Pannono-româniÄ?» Acuma însă mÄ• preocupă o altă soluțiune, pe care n'am desbă-tut-o de loc până acì în trecut, și care e tocmaÄ cea maÄ importantă, căcÄ este punctul de plecare pentru tĂ³te ... străini, nu se pot altoĂ în cursul timpului, ci datĂ©ză de la însăși obîrșia limbeÄ. Bună Ă³ră, pe terenul fonetic transițiunea consĂ³neÄ n în r între vocale, de ex. ferĂ©stră din fenestra, nu există nicÄ la CelțÄ, nicÄ la Neolatini, nicÄ la Germani, nicÄ la SlavÄ, nicÄ ... în dialectul istriano-român e general, e maÄ parțial în cele-lalte dialecte, dar se află în tĂ³te. La Români, ca și la AlbanesÄ, n trecut în r se pĂ³te reîntĂ³rce la primitivul n. In Moldova r din n e maÄ des în graiul vechiÅ, în Cazania mitropolitului Varlam, în glossele românescÄ din documentele slavice de la Ștefan-cel-Mare, peste tot în textul ...