Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SPRE

 Rezultatele 281 - 290 din aproximativ 1542 pentru SPRE.

Dimitrie Anghel - Hefaistos

... licărire trecătoare. Cald, ca venit din gura unui cuptor, un suflu atunci alergă prin ateliere, mișcă panglicele toate și făcu ochii fetelor să se ridice spre străin. Și deodată, în punctele acelea negre și albastre, verzi și aurii, în rotocoalele acelea prin care privește viața, în vitraliurile acelea colorate ale fetelor ...

 

Dimitrie Anghel - Himera (Anghel)

... nu e nimic obștesc. Tot ce-i încîntă și-i doare pe ei mă revoltă pe mine: Toate le vede întors ochiul meu, altfel făcut. Spre a-i putea îndura și spre-a fi îndurat printre dînșii, Trec ca o mască prin bal, vesel cu lacrămi în ochi...â€� Iute, Himera și-a-ntins ...

 

Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi

... dat că acum se serbează centenarul lui, voi adăoga și eu o amintire personală. Eram la Roma, prin 1892, mi se pare, și mă reîntorceam spre casa mea din Lațiul vechi, într-o seară tîrziu. Pe străzi, afișe mari colorate, anunțau reprezentația lui Falstaff , ultima operă a bătrînului maestru ... sfirșit. Pe strada întunecată aproape, cîteva puncte slabe de lumină au lucit, s-au adunat tremurătoare la un loc, au devenit nenumărate și, plecîndu-se spre partea de unde bătea vîntul, au apărut deodată. Un cor urzit din mii de glasuri a sunat și el, și într-o trăsură ...

 

Dimitrie Anghel - Paharul fermecat

... cerul roz de mai, Pe-un cer mai roz ca roza care-o țineam în mînă, Un domn se profilează, și-acum văd o fîntînă, Spre care o caretă se-ndrumă cu alai... În zgomote de-alămuri și tropote de cai A stat acum, și iute descinde o cadînă ... glas și iată că surugiul mînă Și nu mai văd careta... O ! tu, cine erai? Cine-ai fost tu...? răspunde, din ce metempsichoză, Ai revenit spre mine în tropote de cai Ca să dispari pe urmă cu roza mea de mai, Cu cea mai de pe urmă și mai frumoasă roză ...

 

Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu

... veți găsi micele drame ori măruntele bucurii, din care e alcătuită viața celor cari nu cuvîntă. Mărturisesc însă cu un fel de mîndrie națională, și spre bucuria dobitoacelor noastre, că oricît ar fi de premiat volumul lui Pergaud nu poate fi asemănat nici pe departe cu acela al lui Gîrleanu. Unul ... a unei vulpi și celălalt e în stare să concentreze un elefant în trei cuvinte. Cel dintîi nu ne face grație de nici un detaliu spre a da mai multă putere unui deznodămînt, cel de al doilea alege numai cîteva amănunte și procedează prin imagini. Pergaud mărește proporțiile, celălalt ...

 

Dimitrie Anghel - Pe un volum de Charles Perrault

... Armancour, nebănuind că tocmai această operă o să-i supraviețuiască, cînd toate celelalte vor fi uitate de mult. Astăzi, mulțumită acestor cîteva povești minunate, francezii, spre bucuria copiilor, i-au ridicat bustul în grădina Tuileries-lor, unde mînîndu-și cercurile îl vor vedea de-a pururi pe soclul lui ... lor înțelepciune, le privesc drept prostii, și cu toate acestea, ce adîncă morală și ce înțelepte pilde închid bietele povești ! Ele sunt o fereastră deschisă spre o lume mai bună, unde toate sunt cu putință, unde binefăcătoarele zîne se arată totdeauna la timp, unde cel nedrept și rău își ia pînă ...

 

Dimitrie Anghel - Preludiu (Anghel)

... simpatiile, să arunc ca un ciurar destoinic bobul ales pentru sămînța rodnică deoparte și netrebnica pleavă nerodnicilor vînturi. Și fiind așa, cînd un apel vine spre mine încrezător că eu, un visător ce nu a urmărit în viața lui decît frumosul, un poet trist ce dezgustat de viața de ... același orizont, ca să vadă răsărind soarele. Acel mîine va veni însă, și călătorul ceam fost eu și am căutat să văd răsăritul de soare spre care gonesc valurile înaintea altora va atinge țărmul morții odată precum îl atinge orișice val pe care îl mînă imensa curbă a mării ...

 

Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast

... umbra lui, îl întâlneam pretutindeni, ori încotro am fi vrut să apucăm. L-am iubit însă, pentru că ne-a făcut să rîvnim spre lumină, să stăruim în căutarea altor flori, pe care le bănuiam și nu le vedeam nicăirea încă, să ne ridicăm brațele spre alte mirajuri care năluceau în zări. Universul e plin de forme și culori și simțurile dincolo de viața conștientă, atunci cînd gîndul nu mai poate ...

 

Dimitrie Anghel - Puteri ascunse

... să țină strajă cît pot ochii ei. Aceste nu sînt lucruri cetite în cărți, cum le fac mulți alții care nu știu să deschidă ochii spre viață și să privească în jurul lor, ci mi-au revenit în minte fiind de față la moartea unui copil. Era într-un cartier lăturalnic ... înghețatul somn al morții se apropia treptat. Afară, după zidul negru al umbrarelor, trenurile treceau zguduind casele, căruțele grele, încărcate cu legume, duruiau îndrumîndu-se spre Paris, negre și albe se rînduiau orele, neadormită sta însă șubreda ființă. Ea singură, sprijinul ei fiind departe, și ca luptînd pentru doi se încorda ...

 

Dimitrie Anghel - Reveria unei statui

... cu ochii șireți și gesturi mari, ținînd portofolii subsuoară, birje grăbite cu cai fantastici, chipuri străine de jidovi adulmecînd după chilipiruri au început să roiască spre vechile curți unde ținea el sfat odată. Și i se păru parcă ciudat că nu mai vede nimic din vechile ziduri cu metereze ce împrejmuiau ... tristă a lui Crist răstignit pe cruce prezida împărțirea dreptății. În haosul acela de săli, pașii măsoară neliniștiți clipa cînd cumpăna se va pleca spre partea lui, în odăile acelea mucede norocul fiecăruia doarme în in-foliile prăfuite ale arhivelor, în vestibulurile triste se adună acuma și se ...

 

Dimitrie Anghel - Tata (Anghel)

... de tine și puțin am auzit vorba ta. N-aveai tu o casă minunată, moștenită din părinți, cu un pridvor frumos și alb ce da spre o grădină, unde flori bogate rîdeau în straturi și unde un șipot plîngea necontenit, aducîndu-și aminte de copilăria ta ? Pentru ce atîta pămînt, cînd ... tare cîteodată, cînd ai putut să aduci puțină fericire deschizîndu-ți darnică dreapta, dar avînturile toate trebuie să fie fără popas, și cel ce merge spre soare nu trebuie să cate înapoi... Ai șovăit o clipă, boala te-a doborît, flacăra marelui incendiu, după care se ascundea mintea ta ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>